Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 1390/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1390/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 17-03-2015 în dosarul nr. 7995/63/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 1390/2015
Ședința publică de la 17 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. N.
Asistent judiciar G. A. D.
Asistent judiciar I. G.
Grefier E. C.
Pe rol judecarea cauzei Asigurări sociale privind pe contestator V. N.
și pe intimat C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D., intimat C. N. DE PENSII, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: - contestator - V. N. reprezentat de avocat G. C. - intimat - C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D. - intimat - C. N. DE PENSII prin consilier juridic S. C.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a depus la dosarul cauzei prin Serviciul registratură la data de 13.03.2015, completare la întâmpinare formulată de intimate, ce se comunică.
Contestatorul prin apărător, nu solicită termen pentru a observa completarea la întâmpinare .
În raport de dispozițiile art. 244 noul C.p.c., instanța declară încheiată cercetarea procesului.
Nemaifiind alte cererii de formulat și constatându-se dosarul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat G. C. pentru contestator, având cuvântul, pune concluzii de admiterea acțiunii precizate, anularea deciziei contestate, obligarea intimatei de a emite o nouă decizie cu luarea în considerare a celor două adeverinte.
Consilier juridic S. C. pentru intimate, având cuvântul, pune concluzii de respingerea contestatiei .
INSTANȚA
Asupra cauzei de fata:
Prin acțiunea înregistrata la data de 26.05.2014 contestator V. N. a chemat in judecata intimata C. Județeana de Pensii D. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună anularea decizie nr_/09.01.2013 obligarea acesteia sa-i recalculeze drepturile de pensie prin luarea în considerare a perioadei lucrate în grupa adua de muncă atestată prin adeverințele 293/12.08.1998 emisă de . și 333/08.02.1999 emisă de SETIPPL C.
A arătat că intimata a emis decizia contestată cu o moivație care contravine Ordinului 50/90 și HG 1223/90, datorită faptului că actul administrativ de nominalizare este valabil doar pentru anumite categorii d persoane. Apreciază că activitatea sa se încadrează în Ord. 50/1990, anexa II poziția 178. Menționează că s-a adresat cu contestație înregistrată sub nr. 1548/14.01.2013 dar nu a primit nici un răspuns până la data formulării acțiunii.
În drept și-a întemeiat contestația pe prevederile art. 149 și urm. Din Legea 263/2010 A depus la dosar adeverința contestată și adeverințele de care se prevalează..
Intimata C. Județeana de Pensii D. la data de 14.06.2013 a depus întâmpinare prin care a invocat excepția de prematuritate a formulării acțiunii deoarece contestatorul a formulat contestației împotriva deciziei criticate, contestație care este în curs de soluționare la Comisia Centrala de Contestatații.
Cu nr._/16.01.2015 intimata revine cu o nouă întâmpinare prin care invocă și excepția inadmisibilității
Pe fondul cauzei se solicita respingerea acțiunii ca neîntemeiata, deoarece elementele cuprinse în Adeverința 293/12.08.1998 liberată d . D. nu precizează datele de identificare ale contestatorului., încălcându-se astfel prevederile art. 126 alin. 4 din HG 257 /2011
Mai arată că perioada 01.11._93 menționată în Adeverința 333/08.02.1999 eliberată d SETIPPL C. nu a fost utilizată la determinarea punctajului mediu anual ca și perioadă de activitate desfășurată în grupa a doua de muncă întrucât contestatorul a deținut funcția de șofer și lăcătuș mecanic auto și temeiul juridic menționat este incomplet.
În probatorii a propus inscrisurile din dosarul de pensie A solicitat judecarea contestației chiar în lipsa intimatei.
În timpul procesului a fost depusă și Hotărârea nr. 9453/15.12.2014 emisă de Comisia Centrală de Contestații, iar contestatorul, la 17.02.2015 își precizeză cererea introductivă în sensul că înțelege so solicite și anularea hotărârii emise de Comisie.
La 16.03-2014 intimata formulează completare la întâmpinare prin raportare și la conținutul hotărârii emise de Comisia Centrală de Contestații.
Analizând actele si lucrările dosarului instanța constata următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art 248 alin (1) C. proc civ, "instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea ăîn fond a cauzei"
Potrivit art art. 149 din Legea 263/2010 "(1)deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii și de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestații…(2) procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie fără caracter jurisdicțional…(4) deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive"
Potrivit art. 6 alin 1 din CEDO „ orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială(…) care va hotărî(…) asupra contestațiilor privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil(…)
Tribunalul constată, așadar incidența a două norme ce impun o conduită diferită: pe de o parte norma internă ce impune obligarea cetățeanului la o procedură administrativă, prealabilă, fără caracter jurisdicțional și în fața unui organ lipsit de prerogative jurisdicționale și, pe de altă parte, norma europeană ce consacră dreptul cetățeanului la o justiție imparțială și într-un termen rezonabil, în fața unei instanțe independente și imparțiale
In raport de această situație tribunalul se va raporta la dispozițiile constituționale și la jurisprudența Curții Europene de justiție
Trebuie reamintit că, potrivit art. 20 din Constituția României, intitulat „ Tratatele Internaționale privind Drepturile Omului „: „ Dispozițiile constituționale privind Drepturile și Libertățile Cetățenești, vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu Pactele și cu celelalte Tratate la care România este parte . Dacă există neconcordante între Pactele și Tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile „.
Împrejurarea că, în examinarea normelor interne Curtea Constituțională a României, a decis că nu este vorba de o încălcare a dispozițiilor Constituționale, nu împiedică judecătorul național să facă aplicarea dispozițiilor art. 20 din legea fundamentală și să dea prioritate Pactelor și Tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte .
Această idee și-a găsit consacrarea și în practica Curții de Justiție a Comunităților Europene care a statuat „ judecătorul național însărcinat să aplice, în cadrul competentei sale, dispozițiile dreptului comunitar, are obligația de a asigura realizarea efectului deplin a acestor norme, împotriva oricărei dispoziții contrare a legislației naționale, chiar ulterioară, fără a solicita sau a aștepta eliminarea prealabilă a acesteia pe cale legislativă sau de instanța de control constituțional ( Hotărârea Curții din 9 martie 1978, în cauza Amministrazione delle finanze dello Stato c Simmenthal, 106/77, R..p.629).
In plus, în temeiul priorității Dreptului Comunitar, „ dispozițiile Tratatului și actele instituțiilor direct aplicabile au ca efect, în raporturile lor cu dreptul intern al statelor membre și ca urmare a intrării lor în vigoare, nu doar a face inaplicabilă, potrivit legii, orice dispoziție contrară a legislației naționale existente, ci și – deoarece aceste dispoziții fac parte integrantă, cu rang de prioritate, din Ordinea juridică aplicabilă pe teritoriul fiecăruia dintre statele membre – de a împiedica formarea valabilă a unor noi acte legislative naționale, în măsuraîn care acestea ar fi incompatibile cu normele comunitare ( Hotărârea Curții 106/77- pct 17).
In exercitarea atribuțiilor stabilite de lege, tribunalul, ca judecător național, examinează cauza prin raportare la normele europene în condițiile în care Constituția și Legea internă aplicabilă (Legea 85/2006) nu cuprinde dispoziții mai favorabile ci dimpotrivă .
Dintr-o altă perspectivă ce derivă din chiar dispozițiile legale pe care instanța le constată în dezacord cu normele europene, tribunalul apreciază că procedura obligatorie este lipsită de o finalitate practică și nu face decât să tergiverseze judecarea pricinii în termenul rezonabil.
Potrivit art 151 alin (2) din Lege "hotărârile prevăzute la art. 150 alin.(3) – respectiv ,cele emise de comisia de contestații pot- fi atacate la instanța judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare"
Norma nu condiționează posibilitatea atacării hotărârii emise de comisie de faptul admiterii sau neadmiterii contestației, de faptul de a câștiga sau a pierde raportat la propriul interes. In condițiile în care, oricare ar fi soluția adoptată de comisie, contestatorului i se rezervă posibilitatea de a se adresa instanței competente, procedura prealabilă rămâne fără finalitate.
Desigur, în condițiile în care contestația i-a fost soluționată în mod favorabil, se pune în discuție existența unui interes în a formula o acțiune în justiție, dar existența sau inexistența interesului, ca și condiție esențială pentru acțiunea dedusă judecății, se va examina de către instanță pe excepție sau pe fond, dar numai după ce, prin cererea dedusă judecății se instituie legal investită și competentă să judeca o asemenea pricină.
Nu în ultimul rând, tribunalul constată că reclamantul a înțeles să se adreseze Comisiei de Contestații, fapt recunoscut chiar de intimată, însă organul jurisdicțional nu a soluționat contestația în termenul prevăzut de art149 alin 84) potrivi căruia "termenul de soluționarea contestației este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia"
Contestația formulată de către contestator, trimisă Comisiei Centrale de Contestații de către intimată cu nr,_/22.11.2012 (fila 27) este nesoluționată la data introducerii contestației și la data la care intimata, prin întâmpinare ,invocă prematuritatea contestației .
Ulterior, prin Hotărârea nr. 5043/25.06.2013 Comisia Centrală de contestații se pronunță în sensul respingerii contestației, astfel că excepția invocată râne fără obiect.
Sunt motivele pentru care excepția de prematuritate va fi respinsă.
Excepția de inadmisibilitate invocată prin completarea ala întâmpinare (fila 43) este de natură a aduce atingere drepturilor consacrate de art 6 din CEDO dar și drepturilor procesuale consacrate de art. 41 ali.(1) Cod proc. Civ. potrivit căruia "orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată",desigur cu îndeplinirea condițiilor cerute de lege pentru acțiunea în justiție.
În consecință excepția inadmisibilității va fi respinsă
Pe fondul cauzei tribunalul constată că contestația este întemeiată și urmează a fi admisă iar apărările intimatei înlăturate.
Adeverința pe care contestatorul a prezentat-o face mențiune despre temeiul de drept în baza cărora a încadrat activitatea desfășurată în grupa a doua și, menționează, de asemenea, că unitatea a virat contribuția de asigurări sociale.
Legea nr 27 / 1966, prevedea că plata contribuției de asigurări sociale, era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat.
Prin art 1 din Decretul nr 389/1972 referitor la contribuția pentru asigurările sociale de stat se dispunea ca angajatorul să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15 % asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat.
Se observă, așadar, că pentru toate aceste sume angajatorii calculau și virau contribuții de asigurări sociale împrejurare consemnată și de conținutul adeverinței emise.
Adeverința care îndeplinește condițiile de formă și de fond poate fi valorificată, întreaga răspundere pentru mențiunile cuprinse în aceasta revenind exclusiv unității emitente.
C. teritorială de pensii nu poate cenzura conținutul unei adeverințe emise de angajator, care cuprinde elemente ale raportului juridic de muncă privind condițiile de muncă și stagiu sau întinderea drepturilor de care a beneficiat . Prin urmare, refuzul de a valorifica mențiunile cuprinse în adeverință este abuziv și lipsit de temei legal, întrucât înscrisul original supus valorificării se bucură de prezumția de validitate.
Or, în măsura în care apreciază că actul de certificare prezentat de către persoana asigurată atestă mențiuni neadevărate, are posibilitatea de ase înscrie în fals în fața instanței cu toate consecințele ce decurg din aceasta
În consecință, admițând contestația, intimata va fi obligată să emită o nouă decizie cu luarea în considerare a veniturilor consemnate în Adeverință.
Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația formulată de contestatorul V. N. DOMICILIAT ÎN C., ., ., ap. 3 cnp._ în contradictoriu cu intimata C. Județeană de Pensii D. cu sediul în C., . 14, Jud. D.
Anulează Decizia de pensie nr._/09.01.2013 emisă de intimată.
Obligă intimata să emită o nouă decizie cu luarea în considerare a adeverințelor nr. 293/12.08.1998 emisă de . și nr. 333/08.02.1999 emisă de SETIPPL Criova cu plata retroactiva a drepturilor începând cu 09.01.2013.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare ce se va depune la Tribunalul D.
Pronunțată în ședința publică de la 17.03.2015
Președinte, M. N. | Asistenți judiciari, A.D. - I. G. |
Grefier, E. C. |
4 ex
Red Jud M N.
20.04.2015
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 2119/2015.... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 2497/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
