Acţiune în răspundere patrimonială. Sentința nr. 4891/2015. Tribunalul GORJ

Sentința nr. 4891/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 03-12-2015 în dosarul nr. 4891/2015

Dosar nr._

Cod operator 2443/2442

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentința nr.4891

Ședința publică din data de 03 decembrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE N. C. B.

Asistent judiciar D. C. P.

Asistent judiciar L. G.

Grefier E. M.

Pe rol fiind judecarea cererii formulate de reclamantul Orașul N. în contradictoriu cu pârâta I. I., având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință după care

Tribunalul constată că reclamantul a solicitat judecarea cauzei in lipsă.

În temeiul art. 223 alin.3 si art..411 alin.1 pct.2 Cod de procedura civilă, lipsa părților legal citate nu va împiedica judecarea cauzei.

Fiind primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, instanța procedează la verificarea competenței, potrivit dispozițiilor art. 131 alin.1 Cod de procedură civilă, și apreciază că este competentă general, material și teritorial să judece cauza de față, în temeiul dispozițiilor art.269 alin. 2 din Codul muncii, art. 208 si art.210 din Legea nr. 62/2011.

În temeiul art.258 alin.1 Cod procedură civilă raportat la art.255 alin.1 Cod procedură civilă, instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, considerând-o admisibila si concludenta pentru soluționarea cauzei.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat si probe de administrat, constatând cercetarea judecătorească terminată, instanța retine cauza spre soluționare.

.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 03.09.2015, sub nr._, reclamantul Orașul N., în contradictoriu cu pârâta I. I., a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 1.600 lei, reprezentând sumă încasată necuvenit.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că în anul 2014, la unitatea administrativ-teritorială Orașul N. a fost efectuată activitatea de audit financiar asupra contului de execuție pe anii 2011-2014, de către Camera de Conturi Gorj. În urma controlului de audit a fost emisă decizia nr.2602/2014, prin care s-a dispus la pct. II lit. b) recuperarea integrală a plăților nelegal efectuate în perioada ianuarie 2011 – septembrie 2014. A menționat că în speță este vorba despre stimulente fiscale în cuantum de 1.600 lei, acordate în perioada 2011-201. Curtea de Conturi a apreciat că acordarea acestor drepturi salariale funcționarilor publici și personalului contractual s-a efectuat fără a exista prevederi legale în acest sens, drept pentru care a emis decizia menționată.

A precizat că pârâta este salariata Primăriei N., având funcția de asistent social, iar, potrivit Codului muncii, recuperarea sumelor nedatorate se face după obținerea unui titlu executoriu, decizia de imputare nemaifiind reglementată de actual Cod al muncii.

A mai arătat reclamantul că, prin adresa nr.6008 din 05.06.2015, pârâta a fost notificat să restituie suma de bani datorată instituției.

În drept cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile prevăzute de art.256 Codul muncii, codul de procedură civilă și Codul civil.

În dovedirea cererii a depus la dosar, în copie: adresa nr.6008/05.06.2015, înaintată pârâtei de orașul N., extras din decizia nr.2602/2014 emisă de Curtea de Conturi a României-Camera de Conturi Gorj, situația privind stimulentele fiscale acordate în perioada septembrie 2011-decembrie 2013.

Legal citată, pârâta I. I. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii.

În motivare a arătat că, în baza prevederilor Legii nr.284/2010 si nr.285/2010, Primarul Orașului N. a emis dispoziții prin care s-a dispus reîncadrarea personalului din cadrul instituției, dispoziții ce reprezintă acte administrative unilaterale, emise în condițiile procedurale stabilite de art.68 alin.1 cu aplicarea art.48 și art.49 alin.2 din Legea nr.215/2001, care si-au produs efectele din momentul comunicării persoanei interesate și care își produc efectele până la momentul încetării acestora, care, de regulă, se poate face de organul emitent, de organul ierarhic superior sau de instanțele de judecată, prin retractare, revocare, anulare sau prin instituția tutelei administrative. Astfel, până la momentul încetării efectelor juridice, dispozițiile emise se bucură de prezumția de legalitate, ce include cele două prezumții, de autenticitate și veridicitate, caracterizându-se, în ceea ce privește regimul juridic aplicabil, prin regula executării din oficiu.

A susținut că prin cererea formulată se încalcă forța juridică și efectele juridice ale actului administrativ unilateral cu caracter individual, cu încălcarea celor două principii generale, și anume principiul retroactivității și principiul ,,tempus regit actum,,, raporat la principiile efectelor actului administrativ în general și, în special, cu referire la principiul executării din oficiu a actului juridic administrativ. Puterea obligatorie a dispoziției ca act administrativ decurge din principiul executării din oficiu, dar mai ales din necesitatea asigurării stabilității și securității raporturilor juridice, astfel că problema aplicării principiului obligativității actelor juridice administrative nu aparține subiecților de drept administrativ, ci, în egală măsură, revine terților, precum și statului în calitate de putere executivă, cât și legiuitorului în calitate de putere legislativă.

A mai arătat pârâta că sumele solicitate intră sub incidența art.2 alin.1 din Legea nr.124/2014, prin care se arată că ,,Se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salariale, pe care personalul prevăzut la art.1 trebuie să le restituie drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituții cu atribuții de control a unor prejudicii,,. Prejudiciile constatate de Curtea de Conturi sunt aferente perioadei septembrie 2011-31 decembrie 2013, deci anterioare Legii 124/2014 și trebuie să intre sub incidența acesteia.

În drept, pârâta a invocat Legea 284/2010, Legea 285/2010, art.68 alin.1, art.48 și art.49 alin.2 din Legea nr.215/2001, Legea 124/2014, art.205 Cod de procedură civilă.

În apărare, a depus la dosar, în copie: extras din raportul de audit din 30.07.2015 întocmit de Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Gorj, dispoziția nr.187/25.06.2012 emisă de Primarul Orașului N. si dispoziția nr.98/25.02.2013 emisă de Primarul Orașului N..

În probațiune, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar de părți.

Analizând cererea, raportat la actele dosarului și prevederile aplicabile în cauză, Tribunalul reține următoarele:

Pârâta I. I. este angajată pe postul de asistent social, în cadrul aparatului de specialitate al Primarului Orașului N., după cum rezultă din dispoziția de reîncadrare salarială nr.98/25.02.2013, emisă de Primarul Orașului N.(filele 23-24).

În perioada noiembrie 2012-februarie 2013 pârâta a beneficiat lunar de stimulente fiscale, suma totală acordată fiind de 1.600 lei, conform situației de la filele 8-9 din dosar.

Prin decizia nr.2602/28.11.2014, emisă de Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Gorj s-a constatat că în perioada ianuarie 2011- septembrie 2014, pentru personalul U.A.T.C. N. s-au făcut plăți nelegale, constând în spor de dispozitiv, spor de confidențialitate, ce au fost acordate salariaților și primarului, spor pentru condiții vătămătoare, acordat demnitarilor publici și stimulente fiscale, acordate unor persoane nedreptățite (filele 5-7).

La data de 27.09.2014 a intrat în vigoare Legea nr.124/2014, privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, prin care legiuitorul a înțeles să reglementeze exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială, pe care personalul bugetar trebuie să le restituie drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituții cu atribuții de control a unor prejudicii.

Astfel, la art.2 alin.1 din lege s-a prevăzut că ,,Se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială, pe care personalul prevăzut la art.1 trebuie să le restituie drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituții cu atribuții de control a unor prejudicii,,.

La art.1 lit.a din lege s-au stabilit categoriile de personal care beneficiază de prevederile art. 2 alin.1, si anume:

,,a) personalul ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza actelor normative privind salarizarea personalului din sectorul bugetar, aplicabile anterior intrării în vigoare a Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr.330/2009, cu modificările ulterioare, respectiv în anul 2009, Legii nr. 339/2007 privind promovarea aplicării strategiilor de management de proiect la nivelul unităților administrativ-teritoriale județene și locale, cu modificările și completările ulterioare, Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr.330/2009, cu modificările ulterioare, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare, Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, cu modificările ulterioare, Legii nr.283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012, cu modificările ulterioare, Ordonanței de urgență a Guvernului nr.84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal - bugetare, aprobată prin Legea nr.36/2014, Ordonanței de urgență a Guvernului nr.103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr.28/2014, cu modificările și completările ulterioare,,.

Prevederile sus-menționate sunt aplicabile în cauză.

În perioada noiembrie 2012-februarie 2013 veniturile de natură salarială ale pârâtei au fost stabilite în baza Legii nr.284/2010, Legii nr.285/2010, Legii nr.283/2011 și O.U.G. nr. 84/2012, astfel că se încadrează în categoriile de personal prevăzute la art.1 lit.a din Legea nr.124/2014.

Acțiunea de față a fost promovată pentru recuperarea prejudiciului aferent perioadei noiembrie 2012-februarie 2013, constatat prin decizia nr.2602/28.11.2014, emisă de Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Gorj.

În consecință, pârâta este exonerată de la plata sumei pretinse de reclamant, astfel că cererea urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge cererea formulată de reclamantul Orașul N., cu sediul în orașul N., ., județul Gorj, împotriva pârâtei I. I., cu domiciliul în N., ., ca neîntemeiată.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj

Pronunțată în ședința publică, azi, 03.12.2015, la Tribunalul Gorj.

Președinte,

N. C. B.

Asistent judiciar, Asistent judiciar,

D. C. P. L. G.

Grefier,

M. E.

Red.B.C.N.

Thred.B.C.N.

16.12.2015

4exp.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Acţiune în răspundere patrimonială. Sentința nr. 4891/2015. Tribunalul GORJ