Contestaţie privind alte drepturi de asigurări sociale. Sentința nr. 1975/2014. Tribunalul IALOMIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1975/2014 pronunțată de Tribunalul IALOMIŢA la data de 05-11-2014 în dosarul nr. 1414/98/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IALOMIȚA - SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.1975 F
Ședința publică din data de 5 noiembrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - M. I.
ASISTENT JUDICIAR – A. L.
ASISTENT JUDICIAR - E. S.
GREFIER - E. T.
Pe rol judecarea litigiului de asigurări sociale, privind pe reclamantul C. C. C., în contradictoriu cu pârâții Ș. A. și I. NAȚIONAL DE EXPERTIZĂ ȘI RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ, având ca obiect contestație privind alte drepturi de asigurări sociale
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul și pârâtul Ș. A., reprezentat de avocat T. R., lipsind pârâtul I. NAȚIONAL DE EXPERTIZĂ ȘI RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează cu privire la stadiul procesual al dosarului, obiectul acestuia, procedura de citare, precum și faptul că pârâtul S. A. a depus la dosar precizări, un exemplar al acestora fiind comunicat reclamantului, după care ;
Tribunalul, verificându-și din oficiu competența în conformitate cu dispozițiile art.131 Cod procedură civilă, pune în discuție acest aspect .
Reclamantul arată că Tribunalul Ialomița este competent să judece cauza .
Apărătorul pârâtului Ș. A. arată că în opinia sa pentru stabilirea competentei este necesar ca reclamantul să precizeze clar obiectul acțiunii și cadrul procesual, deoarece atâta timp cât insistă în acordarea de despăgubiri, cauza ar fi de contencios administrativ si nu de asigurări sociale .
Tribunalul, având în vedere obiectul cererii, respectiv contestarea deciziei medicale asupra capacității de muncă nr.18/07.01.2014, apreciază că este competent general, material și teritorial să soluționeze cauza, raportat la art.153 lit.e din Legea nr.263/2010, raportat la art.95 pct.1 Cod procedură civilă .
Totodată, pune în discuție excepțiile ridicate prin întâmpinare, respectiv excepția inadmisibilității cererii și cea a lipsei calității procesuale pasive .
Avocat T. R., pentru pârâtul Ș. A., solicită admiterea excepției inadmisibilității cererii, motivată de faptul că nu a fost urmată procedura prealabilă înainte de sesizarea instanței de judecată .
Reclamantul solicită respingerea excepției inadmisibilității cererii, precizând că din actele depuse la dosar rezultă că s-a adresat atât spitalului cu contestație cât și Institutului Național de Expertiză și Recuperarea Capacității de Muncă, acesta din urmă comunicându-i faptul că contestația sa a fost îndreptată către organul competent să o soluționeze, fără a i se preciza care este acela.
Tribunalul respinge excepția inadmisibilității, având în vedere că la dosar există dovada contestarii de către reclamant a deciziei asupra capacității de muncă nr.18/07.01.2014, la fila 70 din dosar fiind depusă adresa emisă de Directia Protecției Persoanelor cu Dizabilități prin care face cunoscut reclamantului că, contestația formulată de acesta împotriva deciziei medicale a fost înaintată la Institutului Național de Expertiză și Recuperarea Capacității de Muncă, organ competent să o analizeze si să o soluționeze, apreciind astfel că reclamantul a urmat procedura prealabilă prevăzută de art.7 din Legea nr.554/2004, chiar dacă s-a adresat cu contestația unui organ necompetent, prin înaintarea acesteia unui organ competent viciul fiind acoperit.
Apărătorul pârâtului Ș. A., cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, ridicată de pârâți prin întâmpinările formulate, solicită a fi admisă, apreciind că nici doctorul Ș. A. și nici I. Național de Expertiză și Recuperarea Capacității de Muncă nu pot avea calitatea de pârâți în această cauză, opinând că în speță calitate procesuală pasivă ar putea avea Casa Județeana de Pensii Ialomița .
Reclamantul solicită respingerea excepției, întrucât în opinia sa raportat la faptul că decizia contestată a fost dată si semnată de doctorul Ș. A., acesta trebuie să răspundă pentru aceasta, astfel că are calitate procesuală pasivă în cauză. Aceleași concluzii și cu privire la celălalt pârât .
Tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art.78 Cod procedură civilă, pune în discuție necesitatea introducerii în cauză, în calitate de pârâtă, a Casei Județene de Pensii Ialomița.
Reclamantul menționează că dorește să se judece cu pârâții menționați în cerere și nu cu Casa Județeană de Pensii Ialomița .
Apărătorul pârâtului Ș. A., având în vedere principiul disponibilității, solicită să se ia act de precizarea făcută de reclamant cu privire la cadrul procesual .
Instanța ia act și, considerându-se lămurită, în baza art.394 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare pe excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, ridicată de aceștia prin întâmpinările formulate în cauză.
După deliberare,
INSTANȚA
Cu privire la litigiul de muncă dedus judecății:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestui tribunal sub nr._ la data de 05.06.2014 reclamantul C. C. C. cu domiciliul în Fetești, ., jud. Ialomița, CNP_ a chemat în judecată pârâții dr. Ș. A. M., domiciliat în Slobozia, ., jud. Ialomița și I. NAȚIONAL DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ ȘI RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ cu sediul în București, ., sector formulând contestație împotriva deciziei medicale asupra capacității de muncă nr. 18/07.01.2014 solicitând obligarea cabinetului de expertiză a capacității de muncă să-i reevalueze diagnosticul, precum și alte erori din cuprinsul deciziei medicale contestate, să emită o nouă decizie de încadrare în grad de invaliditate și despăgubiri morale și materiale de 840.000, în baza art. 18 al. 4 lit. e din Legea 554/2004.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că în anul 2004 a suferit un accident de muncă în urma căruia i-a fost amputat brațul drept. Medicul expert Ș. A. a trecut greșit în decizia contestată codul de afecțiune ca fiind F25 întrucât acesta nu corespunde diagnosticului său de amputați traumatică a pumnului și mâinii. Este nemulțumit și de faptul că medicul a apreciat că deficiența sa este accentuată și nu gravă. De asemenea, data ivirii invalidității este eronată, fiind menționată data de 01.01.2014, și nu 10.09.2004. Apreciază că în mod greșit s-a dispus revizuirea în cazul său în condițiile în care, având o invaliditate permanentă, nu mai era supus revizuirii.
În drept își întemeiază cererea pe dispozițiile Legii 448/2006, Ordinului 726/2002, Legea 554/2004.
În dovedire solicită proba cu înscrisuri.
Pârâtul I. Național de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă (INEMRCM) a formulat întâmpinare în cauză invocând excepția lipsei calității procesuale pasive întrucât nu are competență legală cu priire la emiterea deciziilor de pensionare de invaliditate la cerere. Competența INEMRCM este limitată la activitatea de revizuire medicală la termen, respectiv de verificare a expertize capacității de muncă a persoanelor deja încadrate în grad de invaliditate, conform art. 80 din Legea 263/2010 și art. 71 din HG 1229/2005. Invocă și excepția inadmisibilității întrucât numai deciziile comisiilor medicale de contestații pot forma obiectul unei acțiuni în fața instanțelor judecătorești. Întrucât reclamantul nu a contestat decizia medicală asupra capacității de muncă la comisia medicală de contestații, sesizând direct instanța de judecată fără a urma procedura prealabilă prev. de art. 71 din legea 263/2010, cererea reclamantului este inadmisibilă.
Pârâtul Ș. A. M. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității întrucât reclamantul nu a parcurs procedura prealabilă obligatorie conform art. 7 din Legea 554/2004. Pe fondul cauzei solicită respingerea ca neîntemeiată a cererii reclamantului întrucât decizia contestată a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale în materie.
Prin completarea la întâmpinare depusă de Ș. A. M. (fila 56) acesta a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive întrucât nu în calitate de persoană fizică a emis actul a cărui anulare se solicită, ci Casa teritorială de Pensii Ialomița din care face parte Cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă Ialomița.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul constată următoarele:
În temeiul art. 248 al. 1 C pr civ., instanța se va pronunța asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților.
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între reclamant și cel care este titularul dreptului în raportul juridic dedus judecății, precum și între pârât și cel care este obligat în același raport juridic.
Întrucât reclamantul este cel care declanșează procedura judiciară, lui îi revine obligația de a justifica atât calitatea sa procesuală, cât și calitatea procesuală a pârâtului. Această obligație își are temeiul în art. 194 C. care prevede că cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă, printre alte elemente, obiectul precum și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea reclamantului. Prin indicarea obiectului cererii, precum și a împrejurărilor de fapt și de drept pe care se bazează acesta, reclamantul justifică îndreptățirea pe care o are de a introduce cererea împotriva unui anumit pârât.
Reclamantul a introdus prezenta acțiune împotriva doctorului Ș. A. solicitând anularea deciziei medicale asupra capacității de muncă și emiterea unei noi decizii în care să fie îndreptate erorile strecurate în prima decizie.
Potrivit art. 71 al. 1 din Legea 263/2010, evaluarea capacității de muncă în vederea stabilirii gradului de invaliditate se face de către medicul specializat în expertiza medicală a capacității de muncă din cadrul CNPP.
Decizia medicală contestată de reclamant în prezenta cauză este emisă de Casa Teritorială de Pensii Ialomița – Cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă Slobozia. Prin urmare, organul emitent al actului contestat de reclamant este Cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă Ialomița. Faptul că medicul Ș. A. are calitatea de salariat în cadrul acestui cabinet, nu îi conferă acestuia calitate procesuală pasivă în cauză. Pentru actele emise de Cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă Slobozia, răspunderea aparține Casei Teritorială de Pensii Ialomița în condițiile în care cabinetul menționat mai sus nu are personalitate juridică, fiind subunitate a Casei Teritorială de Pensii Ialomița.
Față de cele reținute mai sus, instanța constată că în cauză trebuia să aibă calitatea de pârât Casa Teritorială de Pensii Ialomița. Respectând dispozițiile art. 78 C pr civ., instanța a pus în discuția părților necesitatea introducerii în cauză în calitate de pârât a Casei Teritoriale de Pensii Ialomița, însă reclamantul nu a fost de acord apreciind că medicul este cel care i-a emis decizia contestată și, prin urmare acesta trebuie să răspundă pentru actul emis greșit. Cum reclamantul a menționat că dorește să se judece cu doctorul Ș. A., instanța constată că acesta nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
În ceea ce privește pârâtul I. Național de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă (INEMRCM), potrivit art. 71 al. 6 din legea 263/2010, decizia medicală asupra capacității de muncă poate fi contestată la comisiile medicale de contestații care, potrivit al. 7 funcționează în cadrul centrelor regionale de expertiză medicală a capacității de muncă și Institutului de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă. De asemenea, art. 71 al. 9 prevede că deciziile comisiilor medicale de contestații date în soluționarea contestațiilor pot fi atacate la instanțele judecătorești competente.
Rezultă că în condițiile în care în prezenta cauză nu există o decizie emisă de INEMRCM în soluționarea contestației reclamantului împotriva deciziei medicale asupra capacității de muncă nr. 18/07.01.2014, nu se justifică chemarea în judecată a INEMRCM. Numai în cazul în care această instituție emitea o decizie care era contestată de reclamant, INEMRCM trebuia să figureze în calitate de pârâtă în cauză.
Având în vedere cele reținute mai sus, instanța apreciază că niciunul dintre cei doi pârâți nu are calitate procesuală pasivă în cauză, motiv pentru care va admite excepția lipsei calității procesuale pasive și va respinge acțiunea formulată de reclamant ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
În temeiul art. 36 din Regulamentul de Ordine interioara al instanțelor judecătorești opinia asistenților judiciari este concordanta cu soluția si considerentele expuse in motivarea prezentei hotărâri.
Văzând și disp. art. 155 din Legea 263/2010.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților.
Respinge cererea formulată de reclamantul C. C. C. cu domiciliul în Fetești, ., jud. Ialomița, CNP_ în contradictoriu cu pârâții dr. Ș. A. M., domiciliat în Slobozia, ., jud. Ialomița și I. NAȚIONAL DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ ȘI RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ cu sediul în București, ., sector 5 ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, apel care se depune la Tribunalul Ialomița. Pronunțată în ședință publică, azi 05.11.2014.
P., ASISTENTI JUDICIARI,
I. M. E. S. L. A.
GREFIER,
T. E.
Red.I.M./5 ex./ ..11.2014
| ← Pretentii. Sentința nr. 342/2014. Tribunalul IALOMIŢA | Pretentii. Sentința nr. 862/2014. Tribunalul IALOMIŢA → |
|---|
