Asigurări sociale. Sentința nr. 682/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 682/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 24-02-2014 în dosarul nr. 10067/99/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 24 Februarie 2014
Președinte - M. M.
Asistent judiciar A. B.
Asistent judiciar A. T.
Grefier E. D. B.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 682/2014
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamantul D. M. și pe pârâta C. T. DE PENSII IAȘI, având ca obiect asigurări sociale PLÂNGERE HOTĂRÂRE.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședință publică din data de 10.02.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 24.02.2014, când,
TRIBUNALUL
Prin contestația înregistrată la această instanță sub nr._ contestatorul D. M. a chemat în judecată intimata C. T. de Pensii Iași solicitând anularea deciziei nr._/R/28.06.2013 emisă de intimată și obligarea acesteia la a-i recalcula pensia luând în considerare și adeverința nr. 1057/15.03.2012 eliberată de .. Arată în motivare că la emiterea deciziei de respingere pe care o contestă nu s-au luat în considerare cele certificate în adeverința nr. 1057/15.03.2012, și că a contestat administrativ decizia nr._/R/28.06.2013, dar nu a primit răspuns la contestația sa.
Depune în dovedire decizia nr._/R/28.06.2013, adeverința nr. 1057/15.03.2012 și adeverința nr. 3064/03.04.2001.
Prin precizările depuse la dosar în data de 23.10.2013 contestatorul a arătat că solicită și obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensie pentru limită de vârstă, precum și faptul că a depus la intimată Hotărârea Consiliului de Administrație nr. 17/2001 și tabelul nominal nr. 403/19.01.2001 care a precizat salariații care beneficiază de grupele I și II de muncă și că este înscris în acest tabel, dar aceasta a refuzat să le ia în considerare.
Legal citată, intimata a depus Întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației și a invocat excepția necompetenței generale a instanțelor față de contestația depusă împotriva deciziei nr._/R/28.06.2013, raportat la prevederile art. 149 și 150 din Legea nr. 263/2010 potrivit cărora contestațiile împotriva deciziilor emise de casele teritoriale de pensii se soluționează de Comisia Centrală de Contestații; excepția inadmisibilității acțiunii motivat de faptul că la data formulării acțiunii decizia nr._/R/28.06.2013 nu mai era în ființă deoarece fusese emisă Decizia privind pensia anticipată nr._/30.07.2013.
Pe fond, arată că nu s-au luat în considerare cele certificate prin adeverința nr. 1057/15.03.2012 deoarece încadrarea contestatorului în grupă de muncă s-ar fi făcut în mod eronat și că nu s-a completat adeverința cu datele impuse de HG 257/20 martie 2011, respectiv nu este indicat actul normativ care a constituit temei juridic pentru încadrarea în grupă superioară de muncă.
Depune documentația care a stat la baza emiterii deciziei contestate.
Cu privire la excepțiile invocate în cauză:
Excepția inadmisibilității acțiunii a fost invocată în cauză motivat de faptul că la data formulării acțiunii decizia nr._/R/28.06.2013 nu mai era în ființă deoarece fusese emisă Decizia privind pensia anticipată nr._/30.07.2013; dar și datorită faptului că nu s-a făcut dovada de către contestator a participării la ședința de informare privind avantajele medierii.
Prin Procesul Verbal nr. 175/03.02.2014 încheiat la Fundația Camera de Arbitraj și Mediere Iași contestatorul a făcut dovada participării la ședința de informare privind avantajele medierii, astfel că se va respinge critica referitoare la lipsa acestei proceduri prealabile.
Instanța va respinge și excepția inadmisibilității invocată de intimată cu referire la faptul că la data formulării acțiunii decizia nr._/R/28.06.2013 nu mai era în ființă. Chiar dacă prin Decizia privind pensia anticipată nr._/30.07.2013 s-a înlocuit decizia contestată, aceasta a produs efecte (timp de o lună) și pentru această perioadă poate să fie verificată judiciar. Având în vedere și disp. art. 6 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și art. 21 din Constituția României referitoare la accesul liber la justiție și la dreptul la un proces echitabil.
În ceea ce privește excepția necompetenței invocată de către intimata C. T. de Pensii Iași raportat la disp.art. 149 din Legea nr. 263/2010, instanța constată că această excepție este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 149 alin. 1 și 2 din Legea nr. 263/2010 deciziile Casei de Pensii pot fi contestate la Comisia Centrală de contestații iar procedura de examinare a deciziilor supuse contestării este o procedură prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional.
Potrivit art. 150 alin. 3 din Legea 263/2010 în soluționarea contestațiilor Comisia Centrală de Contestații adoptă hotărâri, care, potrivit art. 151 din Legea 263/2010, pot fi atacate la instanța competentă în termen de 30 de zile de la comunicare.
Totodată, art. 150 alin. 4 din Legea 263/2010 prevede faptul că termenul de soluționare a contestației administrative este de 45 de zile de la data înregistrării contestației iar art. 151 alin. 1 din aceeași lege prevede faptul că hotărârea Comisiei Centrale de Contestații se comunică în 5 zile de la adoptare, termen care a fost depășit în speță.
Constatând că decizia din prezenta cauză a fost contestată administrativ, însă nici până în prezent contestația administrativă nu a fost soluționată și având în vedere decizia Curții Constituționale nr.956/2012 prin care s-a constatat că prevederile art. 151 alin. 2 din Legea 263/2010 sunt constituționale numai în măsura în care se interpretează că, nesoluționarea contestației și necomunicarea în termen legal a hotărârii Comisiei de Contestații, nu împiedică accesul la justiție, instanța va respinge excepția inadmisibilității invocată de către intimată prin întâmpinare.
Pe fond, analizând actele și lucrările dosarului cauzei, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin decizia nr._/R/28.06.2013 emisă de intimata C. T. de Pensii Iași, s-a respins cererea din data de 15.05.2013 prin care contestatorul D. M. solicita înscrierea la pensie, unul dintre motivele respingerii fiind nevalorificarea Adeverinței nr. 1057/15.03.2012 cu motivarea că funcțiile de maistru tehnician și electrician nu se încadrează la poz. 42, anexa 2 din ordinul 50/1990.
Împotriva aceste decizii contestatorul a formulat contestație în conformitate cu disp. art. 149 din Legea nr. 263/2010, contestație nesoluționată până la momentul pronunțării prezentei sentințe.
Prin prezenta acțiune, contestatorul a formulat contestație împotriva deciziei nr._/R/28.06.2013 emisă de intimata C. T. de Pensii Iași, solicitând anularea acestei decizii și obligarea intimatei la emiterea unei noi decizii prin care să fie valorificate și datele menționat în Adeverința nr. 1057/15.03.2012.
Se mai reține de către instanță că din cuprinsul adeverinței nr. 1057/15.03.2012 rezultă că în perioada 05.03.1976 – 01.04.1992 contestatorul, având meseria de maistru-tehnician, a fost încadrat în grupa a II – a de muncă, în procent de 100%, conform nominalizării efectuate prin Hotărârea nr. 17/2001 a Consiliului de Administrație și Tabelul Nominal nr. 403/19.01.2001.
Potrivit art. 6 din Ordinul nr. 50/1990, „nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.)”, iar potrivit art. 15 din același act normativ, „dovedirea perioadelor de activitate desfășurate în locurile de muncă și activitățile ce se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării se face pe baza înregistrării acestora în carnetul de muncă conform metodologiei de completare a acestuia stabilite de Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale”.
Totodată, potrivit disp. art. 158 alin. 2 din Legea nr. 263/2010, adeverințele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I și/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situația în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.
Or, în speță, se reține de către instanță că adeverința nr. 1057/15.03.2012 a fost eliberată în conformitate cu prevederile legale.
Având în vedere aceste dispoziții legale, se reține de către instanță că în mod nelegal intimata nu a valorificat datele certificate în adeverința nr. 1057/15.03.2012 ca reprezentând stagiu de cotizare realizat în grupa a II – a de muncă.
Cât privește susținerile intimatei referitoare la faptul neconformitatea mențiunilor din această adeverință, instanța reține că acestea sunt neîntemeiate având în vedere faptul că încadrarea în grupe de muncă se face de către angajator, acesta revenindu-i întreaga răspundere. De altfel, angajatorului îi revine întreaga răspundere și în ceea ce privește adeverințele eliberate. În acest sens, în art. 4 din anexa la Ordinul nr. 590/2008 se prevede în mod expres faptul că angajatorii sau orice alți deținători de arhive sunt direct răspunzători de legalitatea, exactitatea și corectitudinea datelor, elementelor și informațiilor înscrise în adeverințele pe are le întocmesc și le eliberează.
Pe cale de consecință, instanța constată că sunt întemeiate cererile formulate de către contestator având ca obiect anularea deciziei nr._/R/28.06.2013 și obligarea intimatei la emiterea unei noi decizii decizi de soluționare a cererii de pensionare formulată de contestator la data de 15.05.2013 cu luarea în considerare a datelor certificate prin adeverința nr. 1057/15.03.2012 eliberată de ..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile necompetenței generale a instanței și a inadmisibilității contestației, invocate de intimată.
Admite contestația formulată de contestatorul D. M., CNP_, domiciliat în Iași, ., ., . în contradictoriu cu intimata C. T. de Pensii Iași, cu sediul în Iași, .. 17-19, .. 2A-2B.
Anulează decizia nr._/R/28.06.2013 emisă de intimată.
Obligă intimata să emită o nouă decizie de soluționare a cererii de pensionare formulată de contestator la data de 15.05.2013 cu luarea în considerare a datelor certificate prin adeverința nr. 1057/15.03.2012 eliberată de ..
Cu drept de apel, care se va depune la Tribunalul Iași, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 24.02.2014
Președinte, Asistenți judiciari, Grefier,
M.M.B.A./ T.A.B.E.D.
RED.TEHNORED. B.A.
2EX./08.05.2014
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 518/2014.... | Asigurări sociale. Sentința nr. 953/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
