Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 518/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 518/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 05-02-2014 în dosarul nr. 838/99/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 05 Februarie 2014
Președinte - M. S.
Asistent judiciar L. B.
Asistent judiciar N. L.
Grefier R. R.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 518/2014
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamant A. M. și pe pârât C. T. DE PENSII IAȘI, având ca obiect contestație decizie de pensionare .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este completă.
Cauza a rămas în pronunțare la termenul de judecată din data de 22.01.2014, când instanța a constatat că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților conform disp.art.223 alin.3 NCPC, de către pârâtă prin întâmpinare și a rămas în pronunțare pe baza actelor existente la dosar, după care, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru, 29.01.2014, apoi, având în vedere imposibilitatea constituirii completului de judecată s-a amânat pronunțarea la data de 05.02.2014 când,
TRIBUNALUL
Asupra acțiunii civile de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr._ /22.01.2013 care a fost depusă, astfel cum a fost precizată ulterior, la data de 17.01.2013, contestatorul A. M. a chemat în judecată intimata C. de Pensii Iași, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei_/21.12.2012 privind acordarea pensiei anticipate parțiale și obligarea intimatei să emită o nouă decizie de pensionare în care la stabilirea drepturilor de pensie să fie valorificată și adeverința nr. 20/1400/08.01.2010 emisă de S.C. N. S.A.
În motivarea acțiunii contestatorul a precizat că la stabilirea drepturilor de pensie prin decizia_/21.12.2012 nu a fost luată în calcul grupa I de muncă pentru perioada 01.06._94, deși a depus în acest sens adeverința nr. 20/1400/08.01.2010 emisă de S.C. N. S.A.
Intimata C. de Pensii Iași a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii motivat de faptul că nu a fost parcursă procedura prealabilă obligatorie prev. de art. 149 alin. 2 coroborat cu art. 151 alin. 2 din Legea 263/2010, în sensul că, în prezenta speță, contestatorul nu a așteptat să-i fie soluționată contestația pe care acesta a formulat-o împotriva deciziei și abia după ce i se va emite hotărârea de către Comisia de contestații, acesta să formuleze contestație împotriva hotărârii în instanță.
Totodată, a invocat și excepția de nelegalitate a mențiunilor din adeverința nr. 20/08.01.2010 eliberată de S.C. N. S.A. motivat de dispozițiile art. 4 din Legea 554/2004 coroborate cu cele ale art. 11 alin. 2 din Decretul 92/1976, art. 126 alin. 1 din HG 257/2011 și anexa 14 la HG 257/2011.
Potrivit dispozițiilor art. 4 din Legea 554/2004, legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.
Angajatorul a efectuat o încadrare juridică în cuprinsul adeverinței nr. 20/08.01.2010, respectiv pct. 124 din anexa 1 la Ordinul 50/1990, însă temeiul juridic evidențiat este greșit atât timp cât reclamantul a avut meseria de „maistru” conform mențiunilor de la pozițiile nr. 27-47 ale carnetului de muncă, această activitate negăsindu-se pe lista dispusă de către legiuitor prin intermediul art. 124 din anexa 1 la Ordinul 50/1990.
În atare condiții, CTP Iași nu se poate substitui angajatorului în a încadra juridic în mod corect un document care să ateste în mod legal încadrarea în grupa superioară de muncă a reclamantului.
Mai mult decât atât, conform art. 6 din Decretul 92/1976, modificările intervenite în executarea contractului de muncă, după întocmirea carnetului de muncă, se înscriu în acesta în termen de 15 zile de la data producerii lor.
Pe fondul cauzei, intimata a susținut că grupa superioară de muncă certificată în mod greșit de adeverința 20/08.01.2010 nu poate fi acordată având în vedere faptul că temeiul juridic precizat de către angajator este incorect.
Conform dispozițiilor art. 11 alin. 2 din Decretul 92/1976, actele pe baza cărora se fac înscrieri în carnet, privind activitatea desfășurată, vor cuprinde: „denumirea unității și perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere și de încetare a raportului de muncă, precum și precizarea modului de încadrare - pe durată nedeterminată sau determinată, prin transfer în interesul serviciului sau la cerere, în toate cazurile cu menționarea temeiurilor legale pe baza cărora a avut loc încadrarea, modificarea sau încetarea contractului de muncă; de asemenea, în acte se vor menționa și funcția, meseria sau specialitatea exercitată, retribuția tarifară de încadrare, precum și alte drepturi ce se includ în aceasta și, după caz, locurile de muncă cu condiții deosebite care dau dreptul la încadrarea în grupele 1 și 2 de muncă la pensie”.
Așa cum evidențiază art. 126 alin. 5 din HG 257/2011, adeverințele prin care se atestă faptul că în anumite perioade, anterioare datei de 1 aprilie 2001, persoanele și-au desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I și II de muncă se întocmesc potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 14, numai pe baza documentelor, verificabile, aflate în evidențele angajatorilor sau ale deținătorilor legali de arhive.
Iar potrivit art. 126 alin. 5 din HG 257/2011, adeverințele întocmite în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 590/2008, până la . legii, vor putea fi valorificate la stabilirea sau recalcularea drepturilor de pensie dacă îndeplinesc condițiile de fond și formă prevăzute de acesta.
La dosar a fost depusă documentația ce a stat la baza emiterii deciziei contestate.
A fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând cu prioritate conf. art. 137 Cod procedură civilă excepția inadmisibilității formulării contestației, instanța apreciază că aceasta este neîntemeiată urmând să fie respinsă.
La data de 01.01.2011 a intrat în vigoare Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Potrivit disp. art. 149 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii și de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestații, respectiv la comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol, procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional. De asemenea, potrivit disp. art. 140 alin. 4 din Legea nr. 263/2010, deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. 2 sunt definitive.
Potrivit disp. art. 150 alin. 3 din Legea nr. 263/2010, în soluționarea contestațiilor, Comisia Centrală de Contestații și comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații adoptă hotărâri.
Potrivit disp. art. 150 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, hotărârile Comisiei Centrale de Contestații, respectiv ale comisiilor de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații se comunică persoanelor în cauză și caselor teritoriale de pensii sau caselor de pensii sectoriale interesate, după caz, în termen de 5 zile de la adoptare, iar potrivit alin. 2 al art. 151, hotărârile prevăzute la art. 150 alin. 3 pot fi atacate la instanța judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Astfel, raportat la dispozițiile legale menționate, se reține de către instanță că obiectul controlului jurisdicțional îl constituie, în noua reglementare, exclusiv hotărârile Comisiei Centrale de Contestații și ale comisiilor de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații și nu deciziile emise de casele teritoriale de pensii sau casele de pensii sectoriale, care fac obiectul controlului exercitat, în procedura prevăzută de art. 149 alin. 1 și art. 150 din Legea nr. 263/2010, de organismele de verificare, care examinează și hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise și urmăresc aplicarea corectă a legislației referitoare la pensiile publice.
Împotriva deciziei nr._/21.12.2012 a formulat contestație la Comisia de Contestații din cadrul Casei de Pensii Sectoriale din M.A.N., la data de 21.01.2013.
Faptul că nu i s-a dat un răspuns contestatorului în termen legal de către Comisia de Contestații care nu a emis vreo hotărâre, îl îndreptățește pe contestator să formuleze direct în instanță contestație împotriva deciziei de revizuire a pensiei, căci intimata nu își poate invoca propria culpă pentru a-și motiva susținerea excepției inadmisibilității, atât timp cât contestatorul a urmat toți pașii prevăzuți de lege.
Referitor la excepția de nelegalitate a mențiunilor din adeverința nr. 20/08.01.2010 eliberată de S.C. N. S.A., instanța reține că se impune a fi respinsă având în vedere prevederile art. 2 lit. c) din Legea 554/2004, în condițiile în care adeverința nu este emisă de o instituție publică, ci de o societate privată și nu privește un interes public, ci un interes privat.
Analizând pe fond actele și lucrările dosarului cauzei, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin adeverința nr. 20/1400/08.01.2010 emisă de S.C. N. S.A. se atestă faptul că dl. A. M. a fost angajat al societății în perioada 03.08._00, iar în perioada 01.06._94 având funcția de maistru a fost încadrat în grupa I de muncă, conform Ordinului 50/1990 anexa 1 poziția 124 art. 3 și a lucrat în aceleași condiții cu personalul de bază de la căile ferate uzinale care sunt direct legate de siguranța circulației.
Prin decizia nr._/21.12.2012 privind acordarea pensiei anticipate parțiale s-a stabilit contestatorului drepturi de pensiei începând cu data de 16.11.2012 în cuantum de 630 lei, precizându-se că nu a fost inclusă în calcul grupa I de muncă pentru perioada 01.06._94, întrucât funcția de maistru nu se regăsește la pct. 124 anexa 1 din Ordinul 50/1990.
Demn de remarcat în speță este faptul că adeverința a fost emisă de S.C. N. S.A., la data de 08.01.2010, atunci când încă nu fusese adoptată H.G. 257/2011 pe care intimata o invocă atunci când face referire la modelul prevăzut în anexa 14.
La momentul eliberării adeverinței era valabil Ordinul 590/15.09.2008, care în anexă prevede modelul adeverinței.
În realitate, în adeverință este evidențiat temeiul juridic pentru care societatea a procedat la încadrarea contestatorului în grupa I de muncă pentru perioada 01.06._94, ca fiind Ordinul 50/1990 pct. 124 anexa 1, însă intimata susține că temeiul juridic evidențiat este greșit atât timp cât reclamantul a avut meseria de „maistru” și aceasta nu se regăsește pe lista din art. 124 din anexa 1 a ordinului.
Tribunalul reține că responsabilitatea completării adeverințelor revine în întregime angajatorului și atâta timp cât această adeverință este valabilă nefiind anulată sau revocată se impune a fi luată în considerare.
Mai mult decât atât trebuie remarcat că societatea a efectuat în adeverință o observație foarte importantă și anume aceea că „Dl. A. M. a lucrat ca maistru în aceleași condiții cu personalul de bază de la căile ferate uzinale care sunt direct legate de siguranța circulației” – situație ce se regăsește la pct. 124 din anexa 1 a ordinului.
Ceea ce determină încadrarea unui angajat într-o grupă sau alta de muncă sunt condițiile în care a lucrat și nicidecum doar denumirea postului pe care l-a ocupat, ori angajatorul este cel mai în măsură să cunoască și să ateste condițiile de muncă ale fiecărui lucrător în parte.
Pentru toate aceste considerente, instanța reține că se impune admiterea contestației formulate și în consecință va anula Decizia_/21.12.2012 privind acordarea pensiei anticipate parțiale și va obliga intimata să emită o nouă decizie de pensionare prin care să se valorifice adeverința nr. 20/1400/08.01.2010 emisă de S.C. N. S.A.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge exceptia inadmisibilitatii contestarii Deciziei nr._/21.12.2012 si exceptia de nelegalitate a adeverintei nr.20/08.01.2010 emisa de . de intimata C. Teritoriala de Pensii Iasi.
Admite contestatia asa cum a fost precizata, formulata de contestatorul A. M. domiciliat in Iasi, ., ., . in contradictoriu cu intimata C. Teritoriala de Pensii Iasi cu sediul in Iasi, ..17-19, ..2A-2B.
Anuleaza Decizia_/21.12.2012 privind acordarea pensiei anticipate partiale.
Obliga intimata sa emita o noua decizie de pensionare prin care sa se valorifice adev. nr. 20/1400/08.01.2010 emisa de .>
Definitiva.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată astazi 05.02.2014, iar solutia va fi pusa la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei.
Președinte, Asistent Judiciar, Asistent Judiciar, Grefier,
SM .>
Red.SM
Tehnored.DS
4ex/02.06.2014
| ← Asigurări sociale. Sentința nr. 578/2014. Tribunalul IAŞI | Asigurări sociale. Sentința nr. 682/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
