Pretentii. Sentința nr. 1287/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1287/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 30-04-2014 în dosarul nr. 7810/99/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 30 Aprilie 2014
Președinte - G. C.
Asistent judiciar A. B.
Asistent judiciar A. T.
Grefier D. N.
Sentința civilă Nr. 1287/2014
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant C. NAȚIONALĂ POȘTA ROMÂNĂ SA și pe pârât L. L. G., având ca obiect pretentii.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Dezbaterea asupra fondului a avut loc în ședința publică din data de 23.04.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte din prezenta, când din lipsă de timp pentru deliberare, față de disp. art. 396 alin. 1 NCPC a amânare pronunțarea cauzei pentru azi, când
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Iași sub nr._ reclamanta C. Națională Poșta Română S.A a chemat în judecată pârâta L. L. G., solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 3399,71 lei reprezentând prejudiciul creat societății.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că pârâta a efectuat deplasări nejustificate în perioada februarie 2011- iunie 2012, pentru care a încasat diurnă în valoare de 3399,71 lei astfel: o dată a încasat diurnă în valoare de 129,05 lei, de trei ori în cuantum de 120,72 lei și în sumă de 128,19 lei.
În motivarea acțiunii se arată că pârâta a efectuat un număr de 24 deplasări fără aprobarea unității, că în unele cazuri, contrar normelor interne aceasta și-a semnat ordinele de deplasare, iar în alte cazuri aceste ordine au fost semnate de persoane care legal nu aveau acest drept, în consecință, pârâta deplasându-se fără aprobare. Mai arată societatea reclamantă că unele ordine de deplasare aveau deficiențe de completare, lipsind mențiunea localității sau județului, scopul deplasării și data acesteia.
În drept a fost invocat art. 254 din Codul Muncii.
Legal citată, pârâta a depus Întâmpinare, solicitând, ca în baza probelor ce se vor administra în cauză, să se dispună respingerea ca neîntemeiată a cererii și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâta arată prin întâmpinare că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii materiale deoarece reclamanta nu a făcut dovada caracterului nejustificat al acestor deplasări.
Dimpotrivă, din înscrisurile depuse de reclamantă odată cu cerere de chemare în judecată, respectiv, Nota de prezentare nr.101.1/2519 din 08.11.2012 întocmită de către Serviciul Managerial și CFG din cadrul C. N. Poșta Română S. A. se concluzionează că deși ordinele de deplasare aferente acestor deplasări nu au îndeplinit condițiile pentru acordarea vizei de Control Financiar Preventiv, acestea au fost avizate de persoanele desemnate să acorde această viză.
Ori, dacă punerea în plată a drepturilor de deplasare a fost efectuată numai după obținerea vizei de control financiar preventiv din partea persoanelor desemnate să efectueze acest control, acest aspect poate avea una dintre următoarele semnificați: fie că ordinele de deplasare împreună cu actele atașate erau corecte la momentul acordării vizei de control financiar preventiv ; fie că ordinele de deplasare prezentau diverse nereguli formale care trebuiau și puteau fi sesizate cu ocazia verificărilor financiar-contabile, și pe cale de consecință, trebuiau refuzate la viză și restituite titularului în vederea remedierii lor, punerea în plată a acestora urmând să fie condiționată de remedierea acestora.
Pârâta mai arată că la nivelul societății reclamante exista reglementat modul de efectuare a controlului financiar preventiv.
Astfel, se poate constata că ordinele de deplasare sunt verificate înainte de a fi puse în plată de trei persoane cu atribuții stricte în acest sens. Organele de control proprii au evidențiat faptul că nerespectarea normelor legale privind acordarea vizei de CFP este imputabilă persoanelor desemnate să efectueze acest control financiar preventiv.
Raportat la actele normative care reglementează controlul financiar preventiv, la deciziile emise de conducerea societății și având în vedere concluziile organelor de control ale societății reclamante, pârâta solicită instanței de judecată să constate că nu există o fapta ilicită și personală săvârșită de aceasta ( pârâtă ) în legătură cu munca sa.
În condițiile în care, nu există o faptă ilicită imputabilă pârâtei, în speță, nu există nici prejudiciu și nici raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu. Astfel, sumele încasate de către pârâtă sunt plătite în mod cuvenit, nu constituie un prejudiciu, cum greșit susține reclamanta, nu sunt consecința unei fapte ilicite și personale a pârâtei săvârșită cu vinovăție și în legătură cu munca sa. Nefiind întrunite în mod cumulativ condițiile pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a pârâtei, aceasta solicită instanței de judecată să constate ca fiind nefondată cererea reclamantei.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și interogatoriu.
Analizând cererea de chemare in judecata prin prisma probelor administrate si a dispozițiilor legale incidente instanța retine următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată societatea reclamantă solicită obligarea pârâtei la restituirea sumei de 3399,71 lei reprezentând deplasări nejustificate efectuate în perioada februarie 2011 - iunie 2012, pentru care a încasat diurnă în valoare de 3399,71 lei astfel: o dată a încasat diurnă în valoare de 129,05 lei, de trei ori în cuantum de 120,72 lei și în valoare de 128,19 lei.
Potrivit dispozițiilor art. 254 alin. l din Codul muncii, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Astfel, pentru a fi antrenată răspundere patrimonială a salariatului, este necesar să fie întrunite cumulativ următoarele condiții: calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui care a produs paguba ; fapta ilicită și personală a salariatului, săvârșită în legătură cu munca sa ; prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului ; raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu ; vinovăția (culpa) salariatului.
Numai întrunirea cumulativă a acestor condiții poate atrage răspunderea patrimonială, lipsa uneia dintre condițiile enumerate înlăturând răspunderea.
Ori, în speță, reclamanta, căreia îi revine sarcina probei conform dispozițiilor art. 272 Codul muncii coroborate cu dispozițiile art. 249 din Cod proc. civ., nu a făcut dovada întrunirii cumulative a tuturor condițiilor necesare pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a pârâtei.
Pârâta L. L. G. a îndeplinit succesiv, în perioada februarie 2011- iunie 2012, mai multe funcții de conducere în cadrul structurilor regionale ale societății reclamante și în această perioadă a efectuat deplasări pentru care a încasat diurnă în valoare de 3399,71 lei.
Reclamanta nu contestă caracterul de deplasări în interesul serviciului al respectivelor deplasări, ci invocă deficiență privind întocmirea documentelor de deplasare.
Conform dispozițiilor art. 14 alin 5 din Legea 84/2003 persoanele în drept sa exercite controlul financiar preventiv propriu răspund, potrivit legii, în raport de culpa lor, pentru legalitatea, regularitatea și încadrarea în limitele angajamentelor bugetare aprobate, în privința operațiunilor pentru care au acordat viza de control financiar preventiv propriu.
Articolul 1 alin 1 din Legea nr. 82/1991 statuează că “Societățile comerciale, societățile/companiile naționale, regiile autonome, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile cooperatiste și celelalte persoane juridice au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea financiară, potrivit prezentei legi.”
Potrivit disp. art. 10 alin. 4 din Legea nr. 82/1991, „răspunderea pentru aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile revine directorului economic, contabilului-șef sau altei persoane împuternicite să îndeplinească această funcție, împreună cu personalul din subordine”.
Astfel, în speță se poate constata că ordinele de deplasare sunt verificate înainte de a fi puse în plată de persoane cu atribuții în acest sens, aspect evidențiat și în Nota de prezentare nr. 105.2/111 din data de 16.01.2013 care concluzionează că în cauză nu au fost respectate Normele Metodologice referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv propriu.
Raportat la actele normative care reglementează controlul financiar preventiv, având în vedere că pârâta nu are nici o atribuție în sensul verificării modalității de punerea în plată a drepturilor de deplasare, instanța constată că nu se poate reține în sarcina acesteia săvârșirea unei fapte ilicite, ca și condiție esențială în antrenarea răspunderii patrimoniale.
Instanța mai reține faptul că Ordinele de deplasare pretins întocmite deficitar sunt, în realitate, acte juridice care și-au produs efectele în mod total prin onorarea la plată și sunt intrate în circuitul civil, prin urmare cercetarea unor pretinse deficiențe nu se poate face decât într-o acțiune ce ar viza cercetarea chiar a respectivelor acte. În prezenta acțiune reclamanta tinde la păstrarea în contabilitate a înregistrărilor făcute pe baza actelor respective, concomitent cu restituirea sumelor, operațiuni care se exclud reciproc.
În consecință, instanța va respinge acțiunea formulată de reclamanta C. Națională Poșta Română S.A. în contradictoriu cu pârâta L. L. G., ca nefondată.
Având în vedere soluția reținută se va dispune obligarea reclamantei să achite pârâtei suma de 340 lei cu titlu de cheltuieli de judecată
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta C. Națională Poșta Română S.A. cu sediul în București, ., CUI RO427410 și nr. de înregistrare J_, în contradictoriu cu pârâta L. L. G. cu domiciliul în Iași, ., nr. 37, ., ., jud. Iași, CNP_, ca nefondată.
Obligă reclamanta să achite pârâtei suma de 340 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel, care se va depune la Tribunalul Iași, în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 30.04.2014
Președinte, Asistenți judiciari, Grefier,
C. GabrielaBaboi A. – T. AlinaNazarie D.
Red./ thred. – as. Jud. T.A./ N.D.
5 ex./ 17. Noiembrie 2014
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
