Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 2954/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2954/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 17-09-2014 în dosarul nr. 2205/99/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 17 Septembrie 2014
Președinte - I. D.
Asistent judiciar - B. M. M.
Asistent judiciar - N. L.
Grefier - N. G.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2954/2014
Pe rol judecarea cauzei civile formulată de reclamant S. C. CALATORI SA BUCURESTI-SUCURSALA DE TRANSPORT FEROVIAR DE CALATORI IASI în contradictoriu cu pârât B. T., având ca obiect drepturi bănești .
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns avocat L. B., cu împuternicire avocațială la dosar (f. 52), pentru pârât, lipsă fiind reclamantul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la termenul de astăzi componența nominală a completului de judecată CM7 este modificată, potrivit dispozițiilor din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, ca urmare a înlocuirii doamnei judecător C. E. cu judecătorul planificat de pe lista de permanență, respectiv D. I. și ca urmare a înlocuirii doamnei asistent judiciar E. A. cu asistentul judiciar planificat de pe lista de permanență, respectiv doamna asistent judiciar L. N., conform procesului verbal nr. 1120 din data de 15.09.2014, întocmit de judecătorul delegat cu atribuțiile de soluționare a incidentelor procedurale.
În ședință publică, avocat L. B. depune la dosarul cauzei înscrisuri, respectiv sentința civilă nr. 1127/14 noiembrie 2013 și dovada achitării onorariu avocat în cuantum de 1500 lei, conform chitanței nr. 507.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra cererii de chemare în judecată.
Avocat L. Bîrsanpentru pârât, având cuvântul, solicită respingerea acțiunii, arătând că în cauză unitate nu a dovedit vinovăția pârâtului, astfel încât, în lipsa acesteia, nu există nici răspundere disciplinară. De asemenea, solicită obligarea reclamantei la achitarea cheltuielilor de judecată.
Declarând închise dezbaterile asupra acțiunii, instanța reține cauza spre deliberare și pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrata sub nr. 2205 /99/2014, reclamanta Societatea de Transport Feroviar de Calatori C.F.R. Calatori - S.A. București - Sucursala de Transport Feroviar de Calatori Iași, a chemat în judecată paratul B. T., pentru ca prin hotărâre judecătorească să se dispună obligarea acestuia la plata sumei de 249,10 lei, reprezentând prejudiciu adus unității, respectiv contravaloarea a 34 kg. motorină.
In motivare, arata reclamanta ca paratul este salariatul S. „C. Calatori” SA București - Depoul de locomotive Iași – SSELC Bacău, având funcția de mecanic locomotiva/automotor .
In data de 04/05.03.2013 pentru asigurarea prestației de manevra in stația Bacău, a fost repartizată si îndrumata locomotiva DHC 541, deservita de parat, .cu foaia de parcurs . nr.1979.
Din citirea memoriei instalației ICL cu care este dotată locomotiva, se observa ca in intervalul orar 18:53 – 07.01 nivelul motorinei din rezervorul principal (RP) scade cu 90 kg de la 1440 la 1314 kg, cantități consemnate atât în foaia de parcurs cât și în „fișa de prestații” sub semnătura mecanicului
Mai arată reclamanta că, în acest interval orar, în conformitate cu diagrama nr. 1, motorul diesel (MD) consuma cantitatea de 56 kg, de motorină, rezultând astfel o lipsă nejustificată de 34 kg. de motorină, cantitate consumată în plus din RP al locomotivei, față de consumul MD, care este consumul normal de combustibil, însă pârâtul nu a adus la cunoștința superiorilor, prin raport de eveniment, consumul anormal de combustibil.
In concluzie, mecanicul B. T. se înregistrează cu o depășire a consumului normat de combustibil de 34 kg de motorina ca diferența intre consumul normal înregistrat de instalația ICL si un consum calculat pentru aceeași prestație in condiții similare.
Prevederile încălcate de parat sunt: Regulamentul Intern al Societății de Transport Feroviar de Calatori C.F.R. Calatori - S.A., art. 19 ; si art. 22 lit. n; capitolul II art. 11 pct. c, art. 9 din Instrucțiunile pentru personalul de locomotiva si art. 2 lit. i din fisa postului;
Reclamanta considera ca prejudiciul suferit este consecința unei conduite neprofesionale a salariatului. Citirea datelor din memoria instalației ICL nu determina si nu instituie o prezumție de vina ci determina un prejudiciu printr-un consum mai mare decât cel normal in exploatarea locomotivei, vinovăția datorându-se nerespectării prescripțiilor tehnice de exploatare a acesteia de către cel care o deservește, in cazul de fata paratul.
Atât timp cat in cauza nu exista nicio dovada privind vreo intervenție din exterior a vreunei alte persoane sau vreun argument de ordin tehnic care sa justifice acest supraconsum, se face dovada vinovăției paratului in producerea prejudiciului unității.
Potrivit disp. art. 254 alin 1 Codul muncii salariații răspund patrimonial in temeiul normelor si principiilor răspunderii civile contractuale pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legătură cu munca lor.
Potrivit art. 254 din Codul muncii pentru a exista răspundere patrimoniala este necesar sa fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: calitatea de salariat, fapta ilicita si personala a salariatului săvârșită in legătura cu munca sa, prejudiciul cauzat patrimoniului, raportul de cauzalitate intre fapta si prejudiciu si vinovăția salariatului.
Considera reclamanta ca toate aceste condiții sunt îndeplinite si solicita admiterea acțiunii ca fiind legala si temeinica, calculul sumei pretinse constând în produsul dintre cantitatea de 34 kg. motorină și prețul motorinei/Kg, adică 5,908 lei.
In probațiune, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri.
In susținerea acțiunii a fost depusă in copie întreaga documentație, care a stat la baza prejudiciului.
Paratul, legal citat, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii si obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata.
In susținerea poziției sale procesuale, pârâtul arata ca niciunul din actele indicate in decizie (Instrucția 201, Regulamentul Intern și Fișa postului) nu prevăd ca fapta de a înregistra un supraconsum de combustibil constituie o abatere disciplinară sau ar da dreptul de a se formula o acțiune in răspundere patrimoniala.
Pe fond s-a arătat ca nu sunt îndeplinite condițiile din art 254 alineat 1 codul muncii si urm Codul Muncii.
Conform art. 254 alineat 2 Codul Muncii pentru existent si constatarea unei răspundere patrimoniale, angajatorul trebuie sa facă dovada condițiilor de fond cerute respectiv: fapta ilicita si personala a salariatului, săvârșita in legătura cu munca sa, calitatea de salariat si vinovăția ( culpa salariatului), iar art 270 mai impune si existenta prejudiciului cauzat patrimoniului angajatorului. In legătura cu supraconsumul constatat si imputat angajatului, informațiile referitoare la acest supraconsum stau sub semnul îndoielii in ceea ce privește existenta, cat si mărimea acestui supraconsum. În dovedirea acestui supraconsum unitatea s-a bazat pe rapoarte emise de către instalațiile ICL, instalații a căror grad de uzura și vechime determina valori inexacte și eronate.
In legătura cu fapta sau acțiunea angajatului de natura a genera existenta acestor supraconsumuri si de a antrena răspunderea disciplinara s-a arătat ca din manualul de utilizare a instalațiilor ICL se arata in clar si alte cauze de natura non-umana a determina existent acestor supra consumuri. Prin Decizia civilă nr. 90/R din 11 februarie 2008 - Curtea de Apel G., Secția privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale s-a reținut: "Potrivit fișei postului, s-a reținut că pârâtul are obligația să conducă economicos locomotiva și să nu depășească consumul normat de combustibil, în speță, unitatea reclamantă nu a făcut dovada depășirii de către pârât a normativelor de consum prin care se determină consumul specific de combustibil. Astfel, unitatea a constatat supraconsumul prin utilizarea unei metode indirecte de calcul care are caracter informativ, fiind susceptibilă de erori mari. Această metodă indirectă de măsurare a consumului de motorină împreună cu modificarea poziției față de orizontală a rezervorului sau a suprafeței lichidului din rezervor (datorită mersului sau staționării în curbe sau linii de cale ferată) este caracterizată de mari erori. Ca urmare nu poate conduce la stabilirea unui prejudiciu real.(pe cale de consecința, nici a unei răspundere patrimoniale)Având în vedere raporturile de subordonare existente între părți tribunalul a constatat că reclamanta nu a dat curs obligației prevăzute de art. 287 Codul muncii, respectiv nu a probat dincolo de orice îndoială, că pârâtul nu și a respectat sarcinile de serviciu și nu a dovedit existența certă a unui prejudiciu datorat conduitei neprofesionale a pârâtului. Sub aspect tehnic, sunt recunoscute posibile erori de măsură. Reclamanta susține că s-au înregistrat scăderi nejustificate de motorină, avându-se în vedere consumul mediu de motorină al fiecărei locomotive, fără însă a prezenta date din care să rezulte acest consum mediu. Nu s-a făcut nicio dovadă de către recurenta-reclamantă că și intre cantitățile pe care pârâtul trebuia să le primească și pe care trebuia să le predea, conform atribuțiilor se serviciu din fișa postului, ar fi existat diferențe. Predarea-primirea cantităților de motorină trebuie făcute în baza unor acte: procese verbale, registre etc. Or, recurenta nu a făcut nicio precizare în acest sens. Simpla prezentare a unor diagrame fără a fi corelate cu alte probe nu este de natură a dovedi certitudinea prejudiciului produs, așa cum corect a reținut instanța de fond. Mai mult chiar intimata arata ca "diagramele ICL se interpretează " iar cei care le interpretează sunt instruiți si autorizați in acest sens de către producător. In atari condiții,chiar intimate recunoaște ca datele furnizate de instalațiile ICL nu oferă cu certitudine informații exacte, si ,mai mult, fără a prezenta dovezi in sensul ca cei care au "interpretat" aceste date ar fi autorizați sau instruiți, imputa contestatorului si lipsa instruirii in citirea acestor date furnizate de instalațiile ICL deși aceasta nici nu este in obligațiile de serviciu si oricum nu ar fi posibila cit timp datele furnizate de instalații variază in orice moment. De altfel ,si intimate a analizat datele furnizate de instalațiile ICL ulterior iar contestatorul nu ar fi avut ce sa avizeze prin raport de eveniment "supraconsumul " de 34 kg motorina, cat timp oricum nu este autorizat sa facă aceste citiri de instalații si așa inexacte.
O altă condiție necesară pentru existența răspundere patrimoniale o constituie vinovăția salariatului. Astfel, vinovăția este elementul subiectiv al răspunderii și constă în atitudinea psihică a persoanei fizice față de fapta sa și față de consecințele ei păgubitoare implicând conștiința încălcării unor relații sociale. Vinovăția presupune atât discernământul autorului, deci capacitatea sa de a-și reprezenta legătura dintre faptă și rezultatul negativ, ilicit, antisocial al acesteia, cât și voința liberă în desfășurarea conduitei sale. Or, nici acest element nu a fost probat în speță de către unitate, astfel încât nu se poate reține de către instanța existența lui.(a se vedea atașata la dosar - decizia nr. 641/14 Octombrie 2008 - Curtea de Apel lași - SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ Șl ASIGURĂRI SOCIALE).
Pentru acestor motive s-a solicitat respingerea acțiunii cu acordarea cheltuielilor de judecata.
Analizând actele si lucrările dosarului instanța retine:
Paratul B. T. este salariatul reclamantei Societatea de Transport Feroviar de Calatori C.F.R. Calatori - S.A. București - Sucursala de Transport Feroviar de Calatori Iași in funcția de mecanic locomotiva/automotor la Depoul Iași SSELC Bacău.
Instanța constată că, prin decizia nr. L10/1/1/990/03.07.2013, pârâtul fost sancționat disciplinar cu reducerea salariului de bază pe o durata de 3 luni cu 10% conform art. 248 alin.1 lit. c) Codul muncii, reținându-se în sarcina sa următoarea abatere disciplinara: In data de 04/05.03.2013, pentru asigurarea prestației de manevra in stația Bacău, a fost repartizată si îndrumata locomotiva DHC 541, deservita de parat, cu foaia de parcurs . nr. 1979. Din citirea memoriei instalației ICL conform diagramei nr. 1 se observa ca in intervalul orar 18:53 – 01.01, nivelul motorinei din rezervorul principal( PR) scade cu 90 kg de la 1404 la 1314 kg. Raportat la faptul că in întreaga tura de serviciu, s-ar fi consumat 56 kg. motorină, rezultă o lipsă nejustificată a 34 kg. de motorină. De asemenea, pârâtul nu a avizat conducerea SELC Bacău, prin raport de eveniment, supraconsumul de motorină înregistrat.
Prevederile încălcate: Regulamentul Intern al Societății de Transport Feroviar de Calatori C.F.R. Calatori - S.A., art. 19 ; si art. 22 lit. n; capitolul II art. 11 pct. c si art. 9 din Instrucțiunile pentru personalul de locomotiva si art. 2 lit. i din fisa postului;
Potrivit dispozițiilor art. 254 alin. 1 din Codul muncii, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor. Astfel, din analiza acestor prevederi legale, rezultă că, pentru a exista răspundere patrimonială, este necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui care a produs paguba; fapta ilicită și personală a salariatului, săvârșită în legătură cu munca sa; prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului; raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; vinovăția salariatului.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 287 Codul Muncii, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Or, în speță, s-a reținut de către instanță că reclamanta a depus la dosarul cauzei întreaga documentație care a stat la baza sancționării disciplinare a paratului prin decizia anterior menționată, insa cu privire la răspunderea patrimoniala nu a făcut dovada îndeplinirii tuturor condițiilor prevăzute de dispozițiile legale sus-menționate.
Astfel, în primul rând s-a reținut de către instanță că reclamanta nu a făcut dovada deplina a faptei ilicite și personale a salariatului, săvârșită în legătură cu muncă sa.
Pentru a se face dovada faptei ilicite ar fi trebuit ca paratul sa fi încălcat cu intenție o dispoziție din contractul individual de munca, fisa postului sau regulament intern.
Conform fișei postului, capitolul Atribuții/activității, litera i, paratul avea obligația sa conducă economic locomotiva fără a depăși consumurile normate de combustibil, energie electrica si lubrefianți, cu respectarea ordinelor si dispozițiilor interne legate de consumul de combustibil .
In raport de art. 19 din Regulamentul intern paratul trebuia sa asigure buna funcționare si in deplina siguranță a transportului prin îndeplinirea corecta, exigenta si la timp a îndatoririlor de serviciu si trebuia sa înștiințeze de îndata seful ierarhic superior despre existenta unor nereguli in aprovizionarea locului de munca, întreținerea si funcționarea mașinilor, utilajelor si instalațiilor.
Cum însă la dosar nu au fost depuse acte care să ateste că paratul prin deservirea locomotivei DHC 541 in data de 04/05.03.2013 in intervalul orar 10:53 – 07:01 a încălcat dispozițiile menționate mai sus, in sensul de a fi concretizate faptele săvârșite de acesta, nu se poate retine o încălcare a acestor prevederi care sa conducă la existenta unei fapte ilicite.
Mai mult, pârâtul a contestat decizia nr. L10/1/1/990/03.07.2013, prin care a fost sancționat disciplinar cu reducerea salariului de bază pe o durata de 3 luni cu 10%, iar prin sentința civilă nr. 1127C/14.11.2013, Tribunalul N. a admis contestația, a dispus anularea deciziei de sancționare disciplinară și a obligat unitatea angajatoare să achite diferența drepturilor salariale neplătite în perioada în care s-a dispus măsura disciplinară. Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că nu a fost făcută dovada faptei ilicite, sub aspectul existenței acesteia, cât și dovada vinovăției în săvârșirea abaterii reținute.
Cât privește prejudiciul produs patrimoniului angajatorului, acesta este de esența răspunderii patrimoniale, iar evaluarea pagubei și, deci, întinderea prejudiciului, trebuie să se stabilească pe baza unor date economice concrete.
De asemenea, prejudiciul trebuie să fie real și cert.
În ceea ce privește caracterul de certitudine a prejudiciului, acesta implică determinarea întinderii lui prin evaluarea precisă într-o sumă de bani. Reclamanta considera ca paratul se face vinovat de producerea unui prejudiciu de 249,10 RON prin depășirea consumului normat de combustibil cu 34 kg de motorina, calculul sumei pretinse constând în produsul dintre cantitatea de 34 kg. motorină și prețul motorinei/Kg, adică 5,908 lei.
Singurele acte depuse in acest sens sunt raportul de citire ICL si foi de parcurs, fără a depune la dosarul cauzei alte acte din care sa rezulte veridicitatea sumei/ kg. motorină utilizată în modul de stabilire al cuantumului acestui prejudiciu.
Instanța constată că nici cealaltă condiție necesară pentru existența răspunderii patrimoniale și anume vinovăția salariatului nu a fost dovedită. Astfel, vinovăția este elementul subiectiv al răspunderii și constă în atitudinea psihică a persoanei fizice față de fapta sa și față de consecințele ei păgubitoare, implicând conștiința încălcării unor relații sociale. Vinovăția presupune atât discernământul autorului, deci capacitatea sa de a-și reprezenta legătura dintre faptă și rezultatul negativ, ilicit, antisocial al acesteia, cât și voința liberă în desfășurarea conduitei sale. Or, nici acest element nu a fost probat în speță de către reclamantă, astfel încât nu se poate reține de către instanță existența lui.
În consecință, s-a reținut de către instanță că reclamanta, căreia îi revenea sarcina probei conform dispozițiilor art. 272 din Codul muncii nu a făcut dovada îndeplinirii tuturor condițiilor necesare pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a pârâtului.
Pentru aceste argumente instanța va respinge acțiunea formulata de reclamanta Societatea de Transport Feroviar de Calatori C.F.R. Calatori - S.A. București - Sucursala de Transport Feroviar de Calatori Iași in contradictoriu cu paratul B. T..
În temeiul disp. art. 453 NCPC, va fi obligată reclamanta să-i plătească pârâtului suma de 500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat parțial redus, potrivit art. 451, alin. 2 NCPC, având în vedere că, în raport cu complexitatea cauzei și cu activitatea desfășurată de avocat, onorariul solicitat în cuantum de 3000 lei este mult prea mare. Instanța are în vedere și faptul că prezenta cauză a necesitat pentru soluționare doar două termene de judecată, iar unica proba administrată a fost cea cu înscrisuri.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” – S.A. București – Sucursala de Transport Feroviar de Călători Iași, J_, C.U.I._, cu sediul în Iași, .. 1, corp B, jud. Iași, în contradictoriu cu pârâtul B. T., cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat „L. B.”, cu sediul în Iași, .. 6A, ., ..
Obligă reclamanta să achite pârâtului suma de 500 lei, reprezentând onorariu avocat, restrâns potrivit art. 451, alin. 2 NCPC.
Cu drept de apel, ce se depune la Tribunalul Iași, în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 17.09.2014.
Președinte, | Asistent judiciar, | Asistent judiciar, | Grefier, |
I. D. | cu opinie în sensul prezentei hotărâri, B. M. M. | cu opinie în sensul prezentei hotărâri, N. L. | N. G. |
RED/TEHNORED – M.B.M./M.B.M.
4 EX – 07.10.2014
| ← Contestaţie decizie de sancţionare. Sentința nr. 2953/2014.... | Pretentii. Sentința nr. 2959/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
