Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 4210/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4210/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 19-12-2014 în dosarul nr. 7247/99/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 19 Decembrie 2014
Președinte - C. I.
Asistent judiciar B. M. M.
Asistent judiciar N. L.
Grefier R. R.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4210/2014
Pe rol fiind judecarea cererii formulată de Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar Iași în numele și pentru reclamanții R. I., P. O., R. D. în contradictoriu cu pârâții ȘCOALA G. BOSIA și M. E. NATIONALE, având ca obiect drepturi bănești .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este completă.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 17.12.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru azi, 19.12.2014, când
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr._ la data de 20.08.2014 reclamanta Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar lași, în numele și pentru membrii săi de sindicat reclamantele R. I., P. O., R. D., a solicitat următoarele:
•Obligarea angajatorului, Școala G. Bosia, la calculul și plata drepturilor bănești aferente numărului de teze corectate (indicat în anexa nr.1 la cerere), drepturi cuvenite și neacordate reclamantelor pentru munca prestată, în calitate de profesori corectori la Simularea Evaluarii Nationale a elevilor de clasa a VIII-a în anul 2014, drepturi care să se calculeze potrivit Ordinului Ministrului nr. 3585 aplicabil profesorilor corectori de la Evaluarea N. 2014.
•Obligarea MINISTERULUI EDUCAȚIEI NAȚIONALE, în calitatea sa de emitent al Ordinelor de organizare a simulărilor evaluării naționale a elevilor de clasa a VIII și a examenului național de bacalaureat în anul 2014, la alocarea fondurilor necesare achitării acestor drepturi bănești, potrivit art. 111 alin. (1) lit. d din Legea 1/2011, Legea Educației Naționale.
•în subsidiar, în situația în care instanța va aprecia că reclamantelor nu le pot fi aplicate efectele Ordinul nr. 3585/16.06.2014 privind modul de plată a personalului didactic care face parte din comisiile pentru Evaluarea N. 2014, a solicitat obligarea unității școlare la calculul și plata drepturilor bănești reprezentând muncă suplimentară prestată în afara normei săptămânale de muncă, cu ocazia corectării lucrărilor la Simularea Examenului de Bacalaureat în anul 2014.
În motivare, reclamanta U. a arătat că reclamantele au calitatea de personal didactic, angajați în baza unui contract individual de muncă în cadrul unității școlare Școala G. Bosia. La data de 18.02.2014 a avut loc Simularea Evaluarii Nationale a elevilor de clasa a VIII-a în anul 2014 la disciplina Limba si Literatura R., iar in data de 19.02.2014 la disciplina Matematica, probe la care reclamantii au avut calitatea de corectori.
Reclamantele au fost desemnate profesori corectori la Simularea Evaluarii Nationale a elevilor de clasa a VIII-a în anul 2014 în baza unei decizii emise de angajator.
Simularea Evaluarii Nationale a elevilor de clasa a VIII-a în anul 2014 a avut loc conform Ordinului nr. 3076/04.02.2014 privind organizarea si desfășurarea simulării evaluării naționale pentru elevii clasei a VIII-a si a simulării probelor scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2013 - 2014 și a Procedurii nr._ din data de 13.02.2014 privind organizarea și desfășurarea simulării evaluării naționale pentru elevii clasei a VIII a și a simulării probelor scrise ale examenului de bacalaureat N., în anul școlar 2013 -2014, procedură emisă de M. Educației Naționale.
Înainte de începerea Simulării Examenului de Bacalaureat, Inspectoratul Județean lași, a transmis către toate unitățile școlare un document intitulat "Clarificări privind desfășurarea Simulării Examenului de Bacalaureat 2014, potrivit căruia desfășurarea simulării Examenului de Bacalaureat 2014 a avut loc conform precizărilor de la M. Educației Naționale, respectiv Procedura MEN nr._ din data de 13.02.2014.
Potrivit acestor c1arificări transmise în toate unitățile școlare, organizarea Simulării Examenului de Bacalaureat 2014 a implicat aceleași proceduri pe care le-a implicat organizarea Examenului de Bacalaureat 2014.
Potrivit Procedurii nr._ din data de 13.02.2014 privind organizarea și desfășurarea simulării probelor scrise ale examenului de bacalaureat national, în anul școlar 2013 -2014, organizarea probelor scrise și evaluarea elevilor înscriși la Simularea Examenului de Bacalaureat, s-a făcut în conformitate cu cerințele din "Metodologia de Organizare și Desfășurare a Examenului de Bacalaureat 2014, aprobată prin OMEN nr. 4923/29.08.2013
Profesorii corectori de la simularea Examenului de Bacalaureat 2014 au prestat aceeași muncă, în aceleași condiții ca și profesorii corectori de la examenul de Bacalaureat 2014 și cu toate acestea doar profesorii care au corectat lucrările la Examenului de Bacalaureat 2014 au fost plătiți pentru munca prestată potrivit Ordinului 3585 privind modul de plată a personalului didactic care face parte din comisiile pentru evaluarea națională a elevilor clasei a VIII a, pentru examenul national de bacalaureat sesiunile anului 2014.
Reclamantele arată că au chemat în judecată în calitate de pârât și M. E. Natioale având în vedere dispozițiile art. 111 alin. 1 lit. d din Legea nr. 1/2011, Legea E. Nationale, cu modificările și completările ulterioare care stipulează în sensul că de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, se asigură următoarele cheltuieli aferente unităților de Învătământ preuniversitar, inclusiv pentru învătământul special:
d) organizarea evaluărilor, a simulărilor și a examenelor nationale.
Din cuprinsul acestor dispoziții legale rezultă faptul că M. Educației Naționale trebuie să asigure cheltuielile necesare organizării simulărilor, iar reclamantele sunt îndreptățiți la plata muncii prestate cu ocazia participării în calitate de profesori corectori la Simularea Evaluării Naționale.
Potrivit disp. art. 5 și 6 din Codul Muncii, tuturor salariaților care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la plată egală pentru muncă egală, principiu instituit și de art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, iar O.G. nr. 137/2000 aprobată prin Legea nr. 48/2002, modificată prin Legea nr. 27/2004 prevede la art. 1 alin. (2) principiul egalității între cetățeni prin excluderea privilegiilor și discriminării, fiind garantată exercitarea unor drepturi, inclusiv dreptul la un salariu egal pentru muncă egală.
De asemenea, conform art. 20 din Constituția României dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor trebuie interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și celelalte tratate la care România este parte.
Apreciază că în cauză este vorba despre o discriminare între profesorii corectori de la simularea Examenului de Bacalaureat care nu au fost plătiți pentru munca prestată și profesorii corectori de la Examenului de Bacalaureat care au fost plătiți pentru munca prestată, în ambele cazuri fiind vorba despre o muncă prestată în baza dispoziției angajatorului, în afara programului de muncă obișnuit.
Potrivit art. 8 alin. (2) din Ordinul nr. 3585 privind modul de plată a personalului didactic care face parte din comisiile pentru examenul național de bacalaureat sesiunile anului 2014, drepturile bănești aferente muncii prestate de către profesorii corectori la Examenul de Bacalaureat sunt plătite de către unitatea școlară unde își au funcția de bază.
După cum a statuat în mod constant Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru a putea vorbi de discriminare, situațiile în discuție trebuie să fie comparabile - adică persoane aflate în situații analoage sau comparabile - în materie - să beneficieze de un tratament preferențial. Mai mult, chiar dacă cele două situații sunt comparabile, Curtea a statuat că este permisă distincția între astfel de situații dacă există o justificare obiectivă și rezonabilă sau, altfel spus, diferențierea urmărește un scop legitim și respectă un raport de proporționalitate între scop și mijloacele utilizate. Jurisprudența Curții nu definește noțiunea de situații analoage sau comparabile, acestea fiind chestiuni ce rezultă din împrejurările concrete ale fiecărei cauze.
Conform art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, toate persoanele sunt egale în fața legii și sunt îndreptățite fără nici o discriminare la protecție egală din partea legii. În acest sens, legea trebuie să interzică orice discriminare și să garanteze tuturor persoanelor protecție egală și efectivă împotriva discriminării în baza oricărui criteriu. Arată că în cauză sunt îndeplinite cumulativ condițiile necesare existenței discriminării, neexistând niciun motiv obiectiv pentru care profesorii corectori de la Simularea Examenului de Bacalaureat, reclamantele din prezenta cauză să nu fie remunerați pentru munca prestată.
În subsidiar, în situația în care instanța va aprecia că reclamantelor nu le poate fi aplicat Ordinul nr. 3585 au solicitat reclamantele obligarea unității școlare la calculul și plata drepturilor bănești aferente muncii suplimentare prestate în afara normei săptămânale de muncă drepturi bănești cuvenite și neacordate reclamantelor pentru munca prestată, în calitate de profesori corectori la simularea examenului de bacalaureat în anul 2014, invocând în susținerea cererii dispozițiile art. 122 și art. 123 din Codul muncii.
În drept, reclamantele au indicat dispozițiile art. 194 din codul de procedură civilă, Ordinul 3585/16.06.2014 privind modul de plată a personalului didactic care face parte din comisiile pentru evaluarea națională a elevilor clasei a VIII a, pentru examenul național de Bacalaureat sesiunile anului 2014, Ordinul nr. 3076/2014 privind organizarea/și desfășurarea simulării evaluării naționale pentru elevii clasei a VIII-a și a simulării probelor scrise ale examenului de bacalaureat național în anul școlar 2013-2014, art. 122 și art. 123 din Codul muncii, OG 137/2000, Protocolul 1 și 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 25 alin. 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
În privința probatoriului, au invocat reclamantele proba cu
înscrisuri, acestea fiind anexate cererii de chemare în judecată, în copie (filele 14-33).
La 15.07.2014 au fost depuse precizări la solicitarea instanței (fila 38).
Prin întâmpinarea depusă, pârâtul M. EDUCAȚIEI Naționale a solicitat respingerea cererii introductive ca efect al admiterii excepției inadmisibilității acțiunii, respectiv al admiterii excepției lipsei calității sale procesuale pasive, iar pe fond, ca fiind neîntemeiată.
În motivarea excepției inadmisibilității acțiunii, pârâtul a arătat că atat in Ordinul MEN nr. 3076/04.02.2014 privind organizarea si desfasurarea simularii evaluarii nationale pentru elevii clasei a VIII-a si a simularii probelor scrise ale examenului de bacalaureat national, în anul scolar 2013 - 2014, cat si in Procedura nr._/13.02.2014 nu există dispoziții legale privind plata profesorilor evaluatori (cadre didactice de specialitate cu atribuții în evaluarea lucrărilor scrise, pe baza baremelor de evaluare și de notare). Intrucat toate etapele procesului de simulare a evaluarilor/examenelor nationale in lunile ianuarie si martie 2014 (organizare, desfasurare, evaluarea lucrarilor scrise, comunicarea si analizarea rezultatelor) au fost prevazute sa aiba loc in perioada de derulare a cursurilor (in timpul programului orar) din cadrul anului scolar, C. N. de Evaluare si Examinare ca institutie initiatoare nu a prevazut in OMEN nr. 3585/16.06.2014 reglementarea platilor celor implicati in aceste simulari, pentru a evita dublarea achitarii unor drepturi salariale ce revin conform contractului colectiv de munca, care nu face rabat de la dimensionarea timpului normal de lucru.
În conformitate cu prevederile art. 262 alin. (1) lit. a) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările si completările ulterioare, activitatea personalului didactic de predare se realizează . timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână și cuprinde activității didactice de predare-învățare-evaluare si examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învățământ.
Numai personalul didactic are a facut parte din comisiile organizate in unitatile de invatamant pentru examenul national de bacalaureat a fost platit potrivit Ordinului MEN nr. 3585/16.06.2014 privind modul de plata a personalului didactic care face parte din comisiile pentru evaluarea nationala a elevilor clasei a VIII -a, pentru examenul national de bacalaureat si pentru examenu1 de absolvire/certificare a competentelor profesionale pentru invatamantul profesional, liceal si postliceal-sesiunile anului 2014.
In concluzie, arată pârâtul că reclamantilor nu le pot fi aplicate efectele Ordinului MEN nr. 3585/16.06.2014 privind modul de plata a personalului didactic care face parte din comisiile pentru evaluarea nationala a elevilor clasei a VIII-a, pentru examenul national de bacalaureat si pentru examenele de absolvire/certificare a competentelor profesionale pentru invatamantul profesional, liceal si postliceal sesiunile anului 2014, deoarece nu au făcut parte din comisiile organizate de unitățile de învățământ pentru examenul național de bacalaureat.
În motivarea excepției lipsei calității procesuale pasive, a arătat pârâtul că Ordinul MEN nr. 3076/04.02.2014 privind organizarea și desfășurarea simulării evaluării naționale pentru elevii clasei a VIII-a și a simulării probelor scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2013-2014 și Procedura nr._/13.02.2014 nu cuprind dispoziții legale privind plata profesorilor evaluatori.
Asupra fondului cauzei, a arătat pârâtul că solicitarea reclamantilor ca MEN sa aloce fonduri pentru plata activitatii profesorilor corectori de la simularile probelor scrise ale examenului de bacalaureat este lipsita de temei legal.
Plata personalului didactic care a făcut parte din comisiile pentru evaluarea naționala a elevilor clasei a VIII-a, pentru examenul național de bacalaureat si pentru examenele de absolvire/certificare a competentelor profesionale pentru invatamantul profesional, liceal si postliceal-sesiunile anului 2014 s-a facut in baza prevederilor art. 8 alin. (2) din Ordinul MEN nr. 3585/16.06.2014.
Potrivit art. 8 alin. (2) din Ordinul MEN nr. 3585/16.06.2014, drepturile prevazute la art. 1-7 vor fi achitate de unitatile de invatamant preuniversitar/inspectoratul scolar in care membrii comisiilor au functia de baza.
Referitor la prevederile art. 262 alin. (1) lit. d. din Legea educatiei nationale nr. 1/2011 ce vizeaza asigurarea de catre MEN a cheltuielilor aferente unitatilor de invatamant preuniversitar (inclusiv in cazul simularilor) mentionează ca CNEE a initiat OMEN nr. 3404/07.05.2014 privind achizitionarea tipizatelor pentru Evaluarea N. pentru absolventii clasei a VIII-a in anul scolar 2013-2014, Examenul de bacalaureat national-2014 si simularile probelor scrise ale examenului de bacalaureat pentru elevii claselor a XI-a si a XII-a in anul scolar 2013- 2014, astfel că în conformitate cu dispozițiile art. 15 ale Procedurii nr._/13.02.2014 pentru simulările naționale s-ar fi putut utiliza tipizate la evaluarea națională pentru elevii clasei a VIII-a și la examenul de Bacalaureat din anii precedenți.
In drept a invocat art. 205 Cod procedură civilă, iar în privința probatoriului a menționat înscrisurile.
In conformitate cu prevederile art.223 Cod procedura civila a solicitat judecarea și in lipsa.
Reclamantele au depus răspuns la întâmpinările formulate de cei doi pârâți (filele 54-57).
La 24.12.2014 C.N.C.D. a înaintat un punct de vedere.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri pentru toate părțile, respectiv cele depuse la dosar.
Analizând materialul probator administrat în cauză, observând dispozițiile art. 248 alin. 1 din C.proc.civ. care stipulează în sensul că instanța este ținută a se pronunța cu prioritate asupra excepțiilor de procedură și asupra excepțiilor de fond ce fac inutilă în tot ori în parte, administrarea de probe ori după caz cercetarea în fond a cauzei, instanța reține următoarele:
În fapt, reiese din adeverințele eliberate de Scoala „T. M.”, Liceul Teoretic „D. C.” si Colegiul N. „G. Ibraileanu” I. că reclamantele au participat în calitate de profesori evaluatori la limba romana si matematică la Simularea Evaluarii Nationale a elevilor de clasa a VIII-a în anul 2014.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității invocată de pârâtul MEN, motivată în esență pe lipsa unui cadru normativ care să reglementeze drepturile reclamate, instanța o va respinge ca nefiind fondată, reținând că potrivit dispozițiilor art. 21 din Constituția României orice persoana se poate adresa justiției pentru apãrarea drepturilor, a libertãților și a intereselor sale legitime, textul constituțional stabilind principiul liberului acces la justiție.
În plus, textul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului statuează asupra dreptului oricărei persoane de a adresa justiției pentru apărarea drepturilor și a libertăților sale legitime.
În esență, subliniază instanța că lipsa unei reglementări speciale care să recunoască drepturile pretinse de reclamante în speța de față nu conduce automat la inadmisibilitatea demersului judiciar decât admițând concomitent denegarea de dreptate. Instanța sesizată este obligată să stabilească temeinicia pretențiilor reclamantelor în raport de ansamblul normelor în vigoare la această dată, norme cu incidență în materia supusă judecății, recunoscând dreptul oricărui cetățean de acces la justiție.
Pe cale de consecință se va respinge ca nefondată excepția inadmisibilității.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE:
Reține instanța faptul că obiectul cauzei de față îl constituie plata unor drepturi bănești derivând din munca prestată în calitate de profesor corector la Simularea Examenului de Bacalaureat 2014.
Conform Legii 1/2011, art. 111:
„(1) De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, se asigură următoarele cheltuieli aferente unităților de învățământ preuniversitar, inclusiv pentru învățământul special:
a) finanțarea programelor naționale ale Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, aprobate prin hotărâre a Guvernului;
b) componența locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanțate de Guvernul României și de organismele financiare internaționale, precum și rambursările de credite externe aferente proiectelor respective;
c) bursele, aprobate prin hotărâre a Guvernului, pentru elevii din Republica M., etnicii români din afara granițelor țării, precum și bursele pentru elevii străini;
d) organizarea evaluărilor, a simulărilor și a examenelor naționale;
e) perfecționarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice și didactice auxiliare, pentru implementarea politicilor și strategiilor Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului;
f) finanțarea, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, a unor programe anuale sau multianuale de investiții, de modernizare și de dezvoltare a bazei materiale a instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv consolidări și reabilitări de școli și dotări;
g) finanțarea unor programe naționale de protecție socială, stabilite prin reglementări specifice;
h) finanțarea privind organizarea de concursuri pentru elevi, pe obiecte de învățământ și pe meserii, tehnico-aplicative, științifice, de creație, concursuri și festivaluri cultural-artistice, campionate și concursuri sportive școlare, cu participare națională și internațională, precum și olimpiade internaționale pe obiecte de învățământ.
i) cheltuieli cu eliberarea actelor de studii ale elevilor”.
În niciuna din situațiile redate mai sus nu se încadrează speța de față pentru a putea reține calitatea MEN.
Reține tribunalul faptul că cererea formulată de reclamanți s-ar încadra în dispozițiile art. 104 din acest act normativ:
„ (1) Finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale.
(2) Finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prin bugetele locale, pentru următoarele articole de cheltuieli, în funcție de care se calculează costul standard per elev/preșcolar:
a) cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora;
b) cheltuieli cu pregătirea profesională;
c) cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
d) cheltuieli cu bunuri și servicii.
(5) Finanțarea de bază aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, cu asistența tehnică de specialitate a inspectoratelor școlare județene, respectiv a Inspectoratului Școlar al Municipiului București”.
Însă în cuprinsul art. 104 nu se mai face trimitere expresă la bugetul MEN, motiv pentru care apreciază instanța faptul că în cauza de față interesul reclamantelor nu se poate realiza față de pârâtul MEN.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată ( pârâtul) și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății. Cu alte cuvinte, calitatea procesuală este titlul legal care îndreptățește o persoană să fie parte în procesul civil.
Astfel, în cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală activă aparține celui ce se poate prevala de acest interes, iar calitatea procesuală pasivă aparține celui față de care se poate realiza interesul respectiv. Reclamantul, fiind cel care pornește acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cat și pe cea pasivă. Raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății.
Pe cale de consecință, reținând că nu revine pârâtului M. Educației Naționale niciun fel de obligație în raportul juridic dedus judecății, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive, cu consecința respingerii cererii formulate de reclamanți în contradictoriu cu acest pârât (astfel pct. 2 din cerere este de respins raportat la admiterea excepției).
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța reține următoarele aspecte:
Potrivit dispozițiilor art. 27 alin. 1 din OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare persoana care se consideră discriminată poate formula în fața instanței de judecată o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru și nu este condiționată de sesizarea Consiliului.
Instanța concluzionează că nu se identifică pretinsa discriminarea invocată de reclamanți, în condițiile în care nu se verifică în ansamblul faptic identitatea de situație a reclamantelor în raport de profesorii corectori de la examenul de bacalaureat, ultimii fiind plătiți pentru activitatea desfășurată, în conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. 2 din Ordinul 3585/2014 privind modul de plată a personalului didactic care face parte din comisiile pentru examenul național de bacalaureat sesiunile anului 2014.
Astfel, dacă primii au participat la evaluarea elevilor în cadrul sesiunii de Simularea Evaluarii Nationale a elevilor de clasa a VIII-a în anul 2014, activitate ce a fost organizată în timpul normal de lucru de 8 ore pe zi, respectiv de 40 de ore pe săptămână, conform art. 262 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cadrele didactice fiind degrevate de activitățile curente programate pentru zilele respective pentru a fi în măsură să își execute atribuțiile specifice în cadrul procedurii, cea de-a doua categorie de profesori a participat în afara programului normal de lucru la o activitate reglementată în amănunt de Minister, privind examenul propriu-zis de Bacalaureat, beneficiind evident de plata muncii prestate cu titlu suplimentar față de programul normal de muncă.
În atare condiții, nefiind vorba despre situații comparabile, în lipsa unei reglementări exprese care să statueze asupra dreptului reclamantelor de a beneficia de plăți suplimentare, tratamentul diferențiat al actorilor în discuție este evident justificat, scopul legitim fiind justificat
Pe cale de consecință, reține tribunalul că nu se identifică în speță tratamentul discriminatoriu reclamat.
Cererea pendinte este neîntemeiată și urmează a fi respinsă în condițiile în care dreptul reclamat nu este unul legitim, adică recunoscut de lege, iar Ordinul MEN nr. 3585/16.06.2014 privind modul de plata a personalului didactic care face parte din comisiile pentru evaluarea nationala a elevilor clasei a VIII-a, pentru examenul national de bacalaureat si pentru examenu1 de absolvire/certificare a competentelor profesionale pentru invatamantul profesional, liceal si postliceal-sesiunile anului 2014 stipulează drepturi bănești numai pentru personalul didactic are a făcut parte din comisiile organizate in unitățile de învățământ pentru examenul național de bacalaureat.
În acest sens tribunalul amintește că prin Deciziile Curții Constituționale nr. 818, nr. 819, nr. 820 și nr. 821 din 3 iulie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (3) și art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008, s-a constatat că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Or, Ordinele invocate în cauză de reclamanți în susținerea discriminării se încadrează în noțiunea de „acte normative”, astfel cum se prevede în cuprinsul art. 11 Lg. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, motiv pentru care instanța nu poate refuza aplicarea lor.
Prin urmare, este prohibit instanței a statua asupra unor drepturi bănești pe cale judiciară, substituindu-se astfel altei puteri legislative. În aceste condiții primul capăt de cerere urmează a fi respins din acest punct de vedere.
Reclamantele au invocat două aspecte în ceea ce privește cererea lor pretinsa discriminare față de profesorii corectori plătiți pentru Examenul de Bacalaureat precum și aplicabilitatea art. 122 și 123 Codul muncii, respectiv plata drepturilor bănești aferente muncii suplimentare prestate în afara normei săptămânale de muncă. Nici această cerere subsidiară nu se justifică, având în vedere că următoarele aspecte:
- Orele lucrate de reclamanți nu se încadrează în aceste dispoziții, motivat de următoarele aspecte:
Conform Lg. 1/2011, art. 66 „ (1) Numărul de ore alocat disciplinelor de studiu/modulelor de pregătire este stabilit prin planurile-cadru de învățământ și se aprobă prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare și evaluare, cât și pentru învățarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conținuturilor predate”.
Conform art. 262 al.1 același act normativ: „1) Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână, și cuprinde:
a) activități didactice de predare-învățare-evaluare și de instruire practică și examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învățământ;
b) activități de pregătire metodico-științifică;
c) activități de educație, complementare procesului de învățământ: mentorat, școală după școală, învățare pe tot parcursul vieții.
d) activități de dirigenție”.
3)Norma didactică de predare-învățare-evaluare și de instruire practică și de evaluare curentă a preșcolarilor și a elevilor în clasă reprezintă numărul de ore corespunzător activităților prevăzute la alin. (1) lit. a) și se stabilește după cum urmează:
a) un post de educator/educatoare sau de institutor/institutoare ori de profesor pentru învățământul preșcolar pentru fiecare grupă cu program normal, constituită în educația timpurie;
b) un post de învățător/învățătoare sau de institutor/ institutoare ori de profesor pentru învățământul primar pentru fiecare clasă din învățământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate;
c) 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul secundar și terțiar non-universitar, pentru profesorii din unitățile și clasele cu program integrat și suplimentar de artă și sportiv, precum și din unitățile cu activități extrașcolare și din centrele sau cabinetele de asistență psihopedagogică;
d) 24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori;
e) pentru personalul didactic din învățământul special, norma didactică se stabilește astfel: învățători și profesori la predare - 16 ore pe săptămână; învățător-educator, institutor-educator, profesor-educator, maistru-instructor și profesor pentru instruire practică - 20 de ore pe săptămână”.
Astfel, nu numai că evaluarea (cu excepția Examenului de Bacalaureat) este inclusă în norma didactică dar reclamantele nu au făcut dovada depășirii acestei norme didactice, în condițiile în care sarcina probei le aparținea.
Art. 120 C.M. :”(1) Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 109, este considerata munca suplimentara.”; conform art. 122 C.M. :”(1) Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia. (2) In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.“
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 168 Codul muncii, plata orelor suplimentare se dovedește prin semnarea statelor de plată precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit. În cauza de față nu s-a făcut nici o dovadă de către reclamanți (sarcina probei aparținându-le; textul art. 272 Codul Muncii ce plasează sarcina probei în conflictele de muncă la angajator nu trebuie interpretat în sensul că angajatorul este ținut de proba faptului negativ contrar celui pozitiv afirmat de angajat, respectiv să dovedească că nu datorează, corelativ simplei afirmații contrare a salariatului, ci, dacă acesta din urmă face dovada temeiului de fapt și de drept al pretențiilor sale, angajatorului îi revine sarcina de a dovedi că acestea nu sunt întemeiate sau că nu au o întindere pretinsă) asupra orelor lucrate peste programul normal de lucru și în timpul repausului săptămânal.
Reclamantele au arătat prin acțiune numărul de ore lucrate peste norma didactică, pârâții contestând acest aspect; astfel, din dosar nu există nicio dovadă care să certifice faptul că peste norma didactică avută de fiecare reclamant în parte acesta a mai lucrat un număr de ore la solicitarea angajatorului.
În aceste condiții instanța reține faptul că pârâta a respectat drepturile reclamantului așa cum sunt prevăzute de legislația muncii (națională) ce are la bază și dreptul comunitar, respectiv Directiva nr. 2003/88 din 4 noiembrie 2003 referitoare la unele aspecte ale organizării timpului de muncă.
Mai mult în cauza de față instanța reține faptul că, chiar reclamantele au dorit să facă parte din aceste comisii deși erau în cunoștință asupra legislației existente; acestea aveau posibilitatea de a refuza participarea în aceste comisii, ordinele aplicabile neprevăzând o obligație în sarcina profesorilor.
Un alt motiv de respingere este acela conform căruia Ordinul 3585 invocat de reclamante este ulterior simulării, motiv pentru care nu putea fi avut în vedere la corectarea efectuată la simulare.
Un ultim motiv de respingere pornește de la ideea teoretică că ar fi fost dovedită efectuarea muncii suplimentare. Chiar și în acest caz pentru anul 2014 legiuitorul a prevăzut expres faptul că munca suplimentară nu se plătește, aspect ce reiese din următoarele dispoziții:
Conform legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ art.1: „(7) Dispozițiile art. 8, 9, 12 și 13 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plãtit din fonduri publice, precum și cele ale art. 22, 25-30 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitarã a personalului plãtit din fonduri publice se aplicã în mod corespunzãtor și pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învãțãmânt, salarizat potrivit prevederilor prezentei legi”.
OUG 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014 precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice prevede la art. 1 al.4 faptul că în anul 2014, în ceea ce privește salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ se aplică prevederile legii 63/_.
Revenind la al.7 al art. 1 din legea nr. 63/2011 tribunalul reține faptul că se face trimitere la legea 285/2010, art. 9 urmând a fi aplicate în continuare (deci și în 2014 raportat la OUG 103/2013) . „(1) În anul 2011, munca suplimentarã efectuatã peste durata normalã a timpului de lucru de cãtre personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestatã în zilele de repaus sãptãmânal, de sãrbãtori legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementãrile în vigoare, nu se lucreazã, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzãtor”.
Tot alineatul menționat prevede faptul că din legea nr. 284/2010 se aplică doar prevederile art. 22, 25-30 deci nu și 18 ce prevedea plata muncii suplimentare.
Aceste dispoziții sunt evidențiate și de art. 9 din OUG 103/2013 ce prevede faptul că în anul 2014 munca suplimentară se va compensa D. cu timp liber corespunzător.
În aceste condiții, nici chiar în situația în care munca pretinsă de reclamante ar fi putut fi încadrată în dispozițiile art. 122 și 123 Codul muncii, plata acesteia nu se putea efectua, legiuitorul dispunând expres că nu se plătește munca suplimentară în anul 2014, existând doar posibilitatea compensării cu timp liber corespunzător.
Pentru toate aceste motive, instanța urmează a reține faptul că reclamantele nu au prestat muncă suplimentară, ci au participat la evaluarea elevilor în cadrul sesiunii de simularea examenului de bacalaureat organizată în perioada 03.03.2014 – 07.03.2014 în timpul normal de lucru de 8 ore pe zi, respectiv de 40 de ore pe săptămână, conform art. 262 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cadrele didactice fiind degrevate de activitățile curente programate pentru zilele respective pentru a fi în măsură să își execute atribuțiile specifice în cadrul procedurii.
În consecință, urmează a se respinge acțiunea.
Un exemplar de pe prezenta hotărâre se va comunica și expertului în Discriminare C. Național pentru Combaterea Discriminării.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii invocată de către pârâți.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. Educației Naționale și, în consecință:
Respinge acțiunea formulată de Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar Iași, în numele și pentru reclamanții R. I., P. O., R. D., în contradictoriu cu pârâtul M. Educației Naționale, cu sediul în București, . nr. 28 – 30, sector 1, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Respinge acțiunea formulată de Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar Iași, cu sediul în Iași, ..10, jud. Iași, în numele și reclamanții R. I. C.N.P._, P. O. C.N.P._, R. D. C.N.P._, în contradictoriu cu pârâta Școala G. Bosia, cu sediul în ., jud. Iași.
Un exemplar de pe prezenta hotărâre se va comunica și Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării cu sediul în București, sector 3, Walter M., nr. 1-3, ., în calitate de expert.
Cu drept de apel, ce se depune la Tribunalul Iași, în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 19.12.2014.
Președinte Asistenți judiciari Grefier
I.C. M.M.B. L.N. R.R.
Red.IC/IC
4ex/18.09.2015
| ← Pretentii. Sentința nr. 2959/2014. Tribunalul IAŞI | Conflict de muncă. Sentința nr. 4206/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
