Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 3788/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3788/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 19-11-2014 în dosarul nr. 9967/99/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 19 Noiembrie 2014
Președinte - I. D.
Asistent judiciar B. M. M.
Asistent judiciar A. T.
Grefier - L. G. O.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3788
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamant P. LAURENȚ și pe pârât S.C. G4S C. S. S.R.L., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 05.11.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru data de 12.11.2014, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,
INSTANȚA
Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub nr._ la data de 08.04.2013 mai mulți reclamanți au solicitat în contradictoriu cu pârâta G4S C. S. S.R.L. plata drepturilor salariale pentru perioada 19.04._13 reprezentând ore suplimentare prestate în această perioadă.
La termenul din 11.09.2013 instanța a dispus disjungerea cauzei pentru fiecare reclamant în parte, cererea formulată de reclamantul Pinitlie Laurent fiind înregistrată sub nr._ la data de 27.09.2013. Astfel, la 24.09.2014 acesta a depus (în dosarul inițial) acțiunea formulată doar în numele său prin care a solicitat obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale majorate, indexate și reactualizate cu indicele de inflație aferente orelor suplimentare efectiv lucrate, necompensate cu ore libere plătite și neremunerate pentru perioada 19.04._13, ore suplimentare ce reprezintă o oră de lucru efectiv în fiecare zi (jumătate de oră înainte de plecarea în cursă și o jumătate de oră după terminarea cursei), oră ce constituie timp de lucru conform art. 111 Codul muncii, în care reclamantul s-a aflat la dispoziția angajatorului și nu a fost remunerat; s-au solicitat și cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii au fost arătate următoarele aspecte: reclamantul a fost angajatul pârâtei ce are ca obiect de activitate transport valori.
Activitatea concretă a reclamantului constă în *prezentarea obligatorie la serviciu înainte cu jumătate de oră de începerea activității efective (plecarea în cursă) timp în care se desfășurau activități de pregătire pentru plecarea în cursă, activități stabilite cu caracter de regulament intern în Procedurile operaționale standard CIT și alimentare ATM și a căror nerespectare atrăgea sancționarea disciplinară (pct. 1.1.1.1 și urm din Proceduri), * efectuarea cursei în baza foii de parcurs, * o jumătate de oră după încheierea cursei, timp în care reclamantul desfășura activități pentru ieșirea din serviciu, activități stabilite cu caracter de regulament intern în Procedurile operaționale standard CIT și alimentare ATM și a căror nerespectare atrăgea sancționarea disciplinară (pct. 1.8.2. și urm din Proceduri).
Deși activitatea reclamantului se desfășura conform programului menționat pârâta, invocând prevederile regulamentului intern din 21.02.2011, art. 95, a pontat și plătit doar orele lucrate de reclamant pentru efectuarea curselor în baza foilor de parcurs, neplătindu-l pentru fiecare oră menționată.
Arată reclamantul faptul că s-a mai judecat pârâta pentru aceleași drepturi aferente însă unei alte perioade de timp, respectiv 19.04._11, acțiunea admisă de instanța de judecată.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 111, 123, 166 Codul muncii.
În dovedirea acțiunii s-a solicitat proba cu acte, interogatoriul pârâtei (fiind anexate punctele de interogatoriu) și expertiză contabilă.
Au fost anexate o . acte, în copie.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii motivat de următoarele aspecte:
Astfel cum rezultă din contractul individual de muncă programul de muncă al reclamantului este inegal, acesta desfășurându-și activitatea în ture, în funcție de programul/comenzile beneficiarului și de necesitățile specifice activității de transport valori a societății. În funcție de comenzile și contractele încheiate de pârâta cu beneficiarii au fost stabilite rute pentru fiecare echipaj.
Arată pârâta faptul că posibilitatea efectuării de ore suplimentare este prevăzută de art. 44 al.1 din CCM al societății însă din cuprinsul pontajelor și a statului de plată reiese în mod evident faptul că toate orele suplimentare prestate au fost achitate (sau, după caz, au fost compensate cu zile libere plătite).
Arată pârâta faptul că la nivelul societății există proceduri stricte de lucru, obligatorii pentru salariați (prin procesul verbal de instruire depus la dosar chiar de reclamant), respectiv Proceduri Operaționale Standard CIT și Alimentare ATM ce includ în program chiar pașii invocați de reclamant (cele două jumătăți de oră înainte de plecarea în cursă și după terminarea cursei). Tocmai raportat la sentința civilă invocată de reclamant din anul 2011 pârâta a adus modificări fluxului, fiecare salariat având obligația respectării unor pași la prezentarea la Punctul de lucru: * semnarea condicii de prezență, *deplasarea la vestiar pentru echiparea în ținuta pusă la dispoziție de G4S, *deplasarea concomitentă (a celor trei angajați planificați/cursă) la Agentul de Securitate G4S/Directorul Județean pentru luarea în primire a corespondenței precum și a celorlalte materiale necesare desfășurării activității, *parcurgerea activităților specifice premergătoare începerii cursei de transport valori: verificarea autoblindatei din punct de vedere auto – responsabilitate șofer, preluarea armamentului – responsabilitate Agent Transport Valori II și III, verificarea de securitate – responsabilitate Agent Transport Valori III și Șofer.
La finalizarea cursei (după încheierea operațiunilor de transbordare) fiecare echipaj a avut obligația de a se asigura de igienizarea mașinii, de predarea armamentului/corespondenței, ulterior prezentându-se la Agentul de securitate/Directorul Județean, unde a încheiat ruta și a semnat condica de prezență, motiv pentru care și această jumătate de oră de la sfârșitul programului este menționată în condica de prezență semnată de salariat, pontată și remunerată.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 205 C.pr.civ.. În dovedire s-a solicitat proba cu acte, fiind anexate o . înscrisuri, în copie.
Au fost administrate următoarele probe: cu înscrisuri (ambele părți depunând acte, în copie), interogatoriul pârâtei (răspuns la filele 173 și 174), expertiză contabilă, raportul fiind depus la filele 189-199 iar răspunsul la obiecțiunile formulate de pârâtă la filele 225-235, respectiv 238, 239.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Între părți s-a încheiat contractul individual de muncă nr. 2670/IIIL/14.05.2008 depus în vol. I, fila 8, contract modificat prin mai multe acte adiționale ce au fost anexate.
Reclamantul Pinitlie Laurent a fost angajat la societatea pârâtă pe funcția de agent transport valori, activitatea desfășurându-se în Iași, obiectivul fiind „transport de valori”. Conform acestui contract, litera H, durata muncii a fost stabilită la 8 ore pe zi/40 de ore pe săptămână, repartizarea programului făcându-se inegal.
La pct. N se arată faptul că prevederile contractului de muncă se completează cu Codul muncii, CCM-ul încheiat la nivelul angajatorului.
Raporturile de muncă dintre părți au încetat la data de 15.03.2013 conform deciziei 2035 din 15.03.2013 (fila 25 dosar) din inițiativa angajatorului pentru motive ce nu țin de persoana salariatului, ca urmare a concedierii colective și implicit a desființării postului ocupat de acesta, conform art. 65 Codul muncii.
Cererea reclamantului privește obligarea pârâtei la plata orelor suplimentare efectuate în perioada 19.04._13: o oră de lucru efectiv în fiecare zi (jumătate de oră înainte de plecarea în cursă și o jumătate de oră după terminarea cursei), oră ce constituie timp de lucru conform art. 111 Codul muncii, în care reclamantul s-a aflat la dispoziția angajatorului și nu a fost remunerat.
Posibilitatea acordării drepturilor bănești pentru orele suplimentare efectuate de salariat (respectiv compensarea cu zile libere plătite) nu a fost contestată de angajator, chiar acesta invocând dispozițiile art. 44 CCM încheiat la nivel de unitate. CCM –urile aplicabile au fost depuse la dosar, filele 116-157: CCM 2278/16.06.2010 ce prevede în cuprinsul art. 44, al.1: „Pentru orele suplimentare …ce nu au fost compensate corespunzător cu ore libere plătite se acordă un spor de 100% din salariul de bază; procentul astfel stabilit se aplică la salariul de bază orar lunar.” Și CCM 265/27.06.2012 ce cuprinde aceleași dispoziții.
La dosar au fost depuse și Procedurile Operaționale Standard CIT și alimentare ATM ce prevăd la pct. 1.1.1.1. obligația salariatului de a se prezenta la serviciu cu o jumătate de oră înainte de ora planificată pentru plecarea în cursă, astfel încât să aibă timp suficient pentru efectuarea operațiunilor premergătoare plecării în cursă; la pct.1.1.1.2 se prevede faptul că echiparea se execută după semnarea condicii de prezență, în vestiarele special amenajate.
Răspunsul pârâtei la punctele de interogatoriu încuviințate de instanță reclamantului subliniază același aspect invocat în cuprinsul întâmpinării: pregătirea salariatului pentru a-și începe activitatea este înregistrată, pontată și plătită (toate activitățile efectuate de reclamant și descrise în acțiune fiind efectuate după semnarea condicii de prezență); în același sens este și răspunsul pentru jumătatea de oră de după terminarea cursei – după finalizarea cursei echipajul se asigură de igienizarea mașinii și de predarea armamentului, ulterior fiind semnată condica de prezență iar acesta este momentul final, când pontajul salariatului se încheie. Se mai arată faptul că pontajele lunare și statele de plată includ timpul la care se face referire, în timp ce foile de parcurs și implicit conținutul acestora neavând nicio relevanță directă.
În ceea ce privește expertiza contabilă efectuată (împreună cu răspunsul formulat de expert la obiecțiunile pârâtei) instanța reține din această lucrare faptul că la întocmirea expertizei au fost avute în vedere următoarele acte: Extras din manual proceduri operationale standard CIT si alimentare ATM, pontajele aferente perioadei 19.04.2011·31.01.2013, state de plata aferente perioadei 19.04._13, extras din contractele colective de munca la nivel de unitate in vigoare raportat la perioada invocată de reclamanți precum și extras din R.I.
In conformitate cu documentele expertizate, respectiv condica de prezenta si conform art. 1.1.1.1. si 1.1.1.2. din manualul proceduri operationale standard CIT si alimentare ATM a constat expertul ca in perioade 19.04._3 au fost efectuate ore suplimentare reprezentand o oră/zi de lucru (1/2 h pregatirea pentru . 1/2 pregatirea pentru iesirea din serviciu), acestea fiind intre 1 și 20 ore/luna, dupa cum se arata in mod analitic in situatia anexa nr 1.
AnaIizand condica de prezenta s-a constatat ca aceste ore nu au fost incluse in pontaj si nu au fost remunerate in urma verificarii statelor de plata din perioada 19-04._13. Orele suplimentare nu au fost compensate corespunzator art 122 Codul Muncii cu ore libere platite; de asemenea orele suplimentare nu au fost platite cu adaugarea sporului de 100 %.
ExpertuI a tras concluzia ca angajatul sosea la munca obligatoriu cu jumatate de ora inainte de plecarea in cursa, timp in care efectua operatiunile indicate Ia aliniatul 1.1.1.2,1. iar după sosirea din cursa mai statea jumatate de ora, timp in care efectua operatiunile indicate Ia aliniatul 1.8.2.1.2. In total o ora pe fiecare cursa, timp pe care expertul îl consideră timp de munca efectiv.
Arată expertul faptul că din compararea FAZ-urilor cu condicile de prezenta, rezulta ca acestea coincid, ceea ce inseamna ca nu figureaza jumatatea de ora inainte de plecarea in cursa si nici jumatatea de ora dupa sosirea din cursa in condica. În FAZ-uri (Foi de parcurs) se trece intotdeauna ora plecarii in cursa si ora sosirii din cursa. Numărul de ore din condica de prezenta nu coincide cu numarul de ore pontate zilnic, ceea ce inseamna ca sunt si alte ore suplimentare care sunt pontate si platite, dar nu fac obiectuI acestei expertize cum ar fi: · spor de week-end, spor de noapte, spor de vechime, spor de sarbatori legale.
În urma calculelor efectuate dupa obiectiunile formulate pentru fiecare ora suplimentara pe cursa, restul de plata pentru Pinitlie Laurent pentru perioada 19.04._13 este in suma de 2972 lei ( anexa nr.l). NumaruI de ore suplimentare constatate variaza in fiecare luna in functie de numarul de curse efectuate conform condicilor de prezenta (exemplu anexa nr.3)·
Conform art. 120 C.M. :”(1) Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 109, este considerata munca suplimentara.”; conform art. 122 C.M. :”(1) Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia. (2) In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.“
De asemenea în cauza de față se poate reține existența unei cereri a angajatorului în acest sens. Așadar, cel care trebuie să aibă inițiativa orelor suplimentare este angajatorul care le solicită în scris sau verbal. Solicitarea poate fi expresă dar și implicită sau tacită (când angajatorul impune sarcini suplimentare față de cele curente, a căror îndeplinire reclamă prestarea unei munci suplimentare, fără a se face referire la timpul de lucru, ori când se încurajează prestarea orelor suplimentare în condițiile în care necesitățile de serviciu impun acest lucru – Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale, decizia nr. 1366/R/2006).
În cauza de față, prin stabilirea obligațiilor pe care fiecare salariat trebuie să le îndeplinească înainte de plecarea în cursă și ulterior finalizării cursei (obligații stabilite unilateral) fiind stabilite și sancțiuni disciplinare în acest sens, ne aflăm în situația existenței unei solicitări scrise, implicite în sensul efectuării de ore suplimentare.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 168 Codul muncii, plata orelor suplimentare se dovedește prin semnarea statelor de plată precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit. În cauza de față nu s-a făcut nici o dovadă de către reclamant (sarcina probei aparținându-i; textul art. 272 Codul Muncii ce plasează sarcina probei în conflictele de muncă la angajator nu trebuie interpretat în sensul că angajatorul este ținut de proba faptului negative contrar celui pozitiv afirmat de angajat, respectiv să dovedească că nu datorează, corelativ simplei afirmații contrare a salariatului, ci, dacă acesta din urmă face dovada temeiului de fapt și de drept al pretențiilor sale, angajatorului îi revine sarcina de a dovedi că acestea nu sunt întemeiate sau că nu au o întindere pretinsă) asupra orelor lucrate peste programul normal de lucru.
Față de cele deja reținute mai sus și având ca punct de plecare definiția timpului de lucru deja redată, instanța reține că acest timp (o ora zilnic) face parte din timpul de lucru și trebuie salarizat ca atare, angajatul neputând să dispună de acel timp în interes propriu, fiind la dispoziția angajatorului și desfășurând activități pregătitoare sau ulterioare activității principale constand în transportul de bunuri sau valori.
Faptul că angajatorul a stabilit o procedură de urmat dar în realitate a procedat în aceeași manieră ce rezultă din sentința civilă irevocabilă anexată de reclamant, conduce instanța la reținerea temeiniciei acțiunii cu care a fost investită. Astfel, atâta timp cât foile de parcurs coincid cu condicile de prezență, este evident faptul că nu s-a avut în vedere pregătirea efectuată înainte de plecarea în cursă, respectiv activitatea desfășurată după terminarea cursei, nefiind invocat în nici un moment faptul că acestea nu s-au efectuat. În aceste condiții singura explicație posibilă este cea conform căreia acest timp de lucru desfășurat de salariat nu a fost pontat și plătit.
Astfel, nu se poate lua în considerare aspectul invocat de pârâtă conform căruia doar statele de plată și pontajele pot fi avute în vedere la stabilirea eventualelor ore suplimentare efectuate de reclamant, întrucât s-ar exclude orice posibilitate de verificare a corectitudinii mențiunilor din condica de prezență. Raționamentul redat de expert este logic, urmând a fi avut în vedere de instanță.
În aceste condiții instanța reține faptul că pârâta nu a respectat drepturile reclamantului așa cum sunt prevăzute de legislația muncii (națională) ce are la bază și dreptul comunitar, respectiv Directiva nr. 2003/88 din 4 noiembrie 2003 referitoare la unele aspecte ale organizării timpului de muncă, motiv pentru care va admite acțiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamantul Pinitlie Laurent în contradictoriu cu pârâta G4S C. S. S.R.L. și va obliga pârâta la plata către reclamant a drepturilor bănești în cuantum de 2972 lei reprezentând contravaloarea orelor suplimentare efectuate în perioada 19.04._13, drepturi bănești reactualizate cu indicele de inflație de la data de 12.03.2014 la data plății efective (până la acest moment au fost actualizate de către expert).
Referitor la actualizarea cu indicele de inflație, instanța reține că actualizarea diferențelor salariale cuvenite salariatului cu rata inflației reprezintă o despăgubire pentru devalorizarea monedei naționale. Indicele de inflație reprezintă un calcul matematic aplicabil în cazul unui fenomen specific economiei de piață, prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflați în circulație, aduși astfel la actuala lor putere de cumpărare. Actualizarea se constituie într-o modalitate de reparare a pierderii suferite de creditor, motiv pentru care cererea este admisibilă (instanța are în vedere și dispozițiile art. 1531-1537 cod civil aplicabil).
In ceea ce privește cererea reclamantului de obligare a paratei la plata cheltuielilor de judecata, instanța raportat la dispozițiile art. 451 alin. 2 si art. 453 din NCPC, va obliga pârâta la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat și onorariu de expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamantul Pinitlie Laurent, C.N.P._ cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat Tonica D. din Huși, ..1, jud. V. în contradictoriu cu pârâta G4S C. S. S.R.L., J_, CUI_, cu sediul în București, ..3, sector 2.
Obligă pârâta la plata către reclamant a drepturilor bănești în cuantum de 2972 lei reprezentând contravaloarea orelor suplimentare efectuate în perioada 19.04._13, drepturi bănești reactualizate cu indicele de inflație de la data de 12.03.2014 la data plății efective.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu drept de apel, ce se va depune la Tribunalul Iași, in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 19.11.2014.
Cu opinie în sensul prezentei hotărâri,
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI, GREFIER,
D.I. M.B.M. și A.T. L.G.O.
RED/TEHNORED – D.I./D.I.
4 EX – 19.12.2014
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
