Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 3302/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3302/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 22-10-2014 în dosarul nr. 11537/99/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 22 Octombrie 2014
Președinte - I. D.
Asistent judiciar - B. M. M.
Asistent judiciar - A. T.
Grefier - L. G. O.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3302/2014
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamant A. E. G. și pe pârât AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ IAȘI, pârât M. A. NAȚIOONALE-UNITATEA MILITARĂ_ IAȘI, având ca obiect drepturi bănești DISJUNGERE.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 08.10.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru data de 15.10.2014, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub nr._ în data de 18.11.2013, astfel cum a fost disjunsă din Dosar nr._, reclamanta A. E. G. a chemat în judecată pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Iași (A.J.O.F.M. Iași), pentru ca prin hotărâre judecătorească să se dispună obligarea pârâtei să-i achite sumele reprezentând plăți compensatorii prevăzute de art. 12 – 13 din O.G. nr. 7/1998, respectiv contravaloarea a 20 de salarii medii nete pe economie la nivelul datei concedierii sale (22 martie 2013), cu obligarea pârâtei la plata dobânzii legale, începând cu data introducerii acțiunii și până la plata efectivă. De asemenea, reclamanta a solicitat ca, în situația în care instanța va considera că nu aceasta este data la care se poate raporta valoarea salariului mediu net pe economie ci data desființării locului de muncă, respectiv 31.05.2005, să se dispună actualizarea dreptului cu rata inflației, începând cu data scadenței acestuia (01.06.2005) și până la data introducerii acțiunii, cu aplicarea dobânzii legale începând cu data introducerii acțiunii și până la plata efectivă.
În motivarea acțiunii, reclamanta a precizat că a fost angajat civil la Unitatea Militară_ Iași, U.M. care s-a desființat începând cu data de 31.05.2005 ca urmare a programului de restructurare al armatei în perioada 01.01. – 31.12.2005, aprobat prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 27.10.2004.
Având în vedere că la acest moment era în concediu pentru creșterea copilului, i s-a suspendat contractul de muncă conform OZU 102/2005 al UM_ Iași începând cu data de 31.05.2005, locul său de muncă fiind desființat începând cu data de 01.06.2005 și ca urmare a desființării UM_ Iași a fost trecută în evidența UM_ Iași.
U.M._ Iași a emis decizia de concediere a personalului civil contractual nr. 1 din 22.03.2013, în baza art. 65, alin. 1 din Legea nr. 53/2003, contractul individual de muncă încetând cu data de 23.03.2013.
Mai arată reclamanta că, în conformitate cu art. 30, cap. IV din O.G. nr. 7/1998, plățile compensatorii se fac de către organele teritoriale ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale, salariul mediu net pe economie fiind cel comunicat de către Comisia Națională de S., însă pârâta A.J.O.F.M. Iași refuză să-i plătească aceste sume întrucât contractul individual de muncă i-a încetat începând cu 23.03.2013, astfel că a intrat sub incidența art. 15, alin. 1, lit. b) din Legea nr. 118/30 iunie 2010, prin care s-au abrogat art. 12 și 13 din O.G. nr. 7/1998.
Consideră reclamanta că pârâta A.J.O.F.M. Iași face o interpretare greșită a legii și că dispozițiile O.G. nr. 7/1998 îi sunt aplicabile, întrucât contractul individual de muncă i-a fost suspendat începând cu 31.05.2005, ca urmare a concediilor pentru creșterea și îngrijirea copilului, condiția pentru a beneficia de aceste plăți compensatorii fiind ca locul de muncă să fie desființat, fapt ce s-a întâmplat la 01.06.2005, neavând nici o importanță sub aspectul aplicabilității O.G. nr. 7/1998, data emiterii deciziei de concediere.
Reclamanta admite că art. 12 și 13 din O.G. nr. 7/1998 au fost abrogate prin art. 15 din Legea nr. 118/ 2010, dar această lege a intrat în vigoare la data de 03.07.2010, deci ulterior datei la care locul său de muncă a fost desființat, drept pentru care pârâta trebuie să fie obligată la plata sumelor ce i se cuvin conform O.G. nr. 7/1998, respectiv 20 de salarii medii nete pe economie.
În ceea ce privește valoarea salariului mediu net pe economie, consideră reclamanta că trebuie avută în vedere data desfaceri contractului de muncă, respectiv martie 2013.
În situația în care instanța va considera că nu aceasta este data la care se poate raporta valoarea salariului mediu net pe economie, ci data de 31.05.2005, arată reclamanta că solicită actualizarea drepturilor cu rata inflației începând cu data scadenței (01.06.2005) și până la introducerea cererii de chemare în judecată și obligarea pârâtei la plata dobânzii legale începând cu data introducerii acțiunii și până la plata efectivă, pentru a fi asigurată recuperarea creanței la valoarea ei reală.
Legal citată, pârâta A.J.O.F.M. Iași a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii.
În susținerea poziției sale procesuale, pârâta a menționat că temeiul de drept în baza căruia reclamanta solicită plata de salarii compensatorii, respectiv art. 12 și 13 din O.G. nr. 7/1998, a fost abrogat în anul 2010, prin Legea nr. 118 și nu suspendat, așa cum este cazul altor drepturi ce au suferit modificări prin acest act normativ.
Mai arată pârâta că reclamantei i s-a desființat postul la data de 01.06.2005, dar încetarea contractului individual de muncă a avut loc la data de 23.03.2013, dreptul reclamantei la plata compensatorie a fost generat de desfacerea contractului individual de muncă, însă la data la care a avut loc această operațiune textul de lege care i-a conferit dreptul era abrogat.
Pârâta a subliniat că nu este fondată nici solicitarea reclamantei de actualizare a drepturilor pretinse, motivat de faptul că nu îi este imputabilă învestirea instanței în nul 2013.
În cauză, au fost administrate proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul pârâtei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamanta A. E. G., începând cu data de 01.06.2002, a fost salariata Unității Militare_ Iași, în funcțiile de referent și contabil.
Această unitate s-a desființat la data de 31.05.2005, ca urmare a programului de restructurare al armatei, aprobat prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 27.10.2004.
La data desființării unității angajatoare, salariata A. E. G. se afla în concediu pentru creșterea copilului, prin urmare contractul individual de muncă al acesteia era suspendat din inițiativa sa, potrivit disp. art. 51, alin. 1, lit. a) Codul muncii. Pentru acest motiv, reclamanta nu a putut beneficia la acel moment de măsurile reglementate de Ordonanța nr. 7/1998, privind unele masuri de protecție socială a personalului militar si civil, aplicate in perioada restructurării marilor unități, unităților si formațiunilor din compunerea Ministerului A. Naționale, act normativ ce a prevăzut fie posibilitatea încadrării în alte unități a personalului din unitățile desființate, fie achitarea unor plăți compensatorii (potrivit disp. art. 12 și 13 din Ordonanța nr. 7/1998, salariații civili, ale căror funcții se desființează și care nu vor fi încadrați in unități ale Ministerului A. Naționale in termen de o lună de la desființarea funcției, beneficiază de plați compensatorii. Suma totala de bani, cu titlu de plata compensatorie, se stabilește pentru fiecare salariat civil căruia i s-a desfăcut contractul individual de munca potrivit prezentei ordonanțe, corespunzător vechimii in munca, astfel: a) 12 salarii medii nete pe economie, pentru o vechime in munca mai mica de 7 ani; b) 15 salarii medii nete pe economie, pentru o vechime in munca intre 7 ani si 15 ani; c) 20 salarii medii nete pe economie, pentru o vechime in munca mai mare de 15 ani.).
În timp, suspendarea contractului individual de muncă al reclamantei a continuat, aceasta aflându-se, ulterior, în concediu pentru îngrijirea copilului, potrivit disp. art. 51, alin. 1, lit. b) Codul muncii.
Având în vedere că reclamantei nu i s-a putut emite vreo decizie referitoare la modificarea sau încetarea contractului său de muncă, aceasta a fost luată în evidențele Unității Militare_.
La data de 22.03.2013, ca urmare a încetării concediului pentru îngrijirea copilului, Unitatea Militară_, în calitate de continuatoare în drepturi și obligații a Unității Militare_ Iași, a emis Decizia nr. 1, prin care a dispus încetarea contractului individual de muncă al reclamantei, începând cu data de 23.03.2013.
Potrivit disp. art. 15, alin. 1, lit. b) din Legea nr. 118/2010, privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, de la data intrării în vigoare a prezentei legi (3 iulie 2010), se abrogă: b) art. 12 și 13 din Ordonanța Guvernului nr. 7/1998 privind unele măsuri de protecție socială a personalului militar și civil, care se vor aplica în perioada restructurării marilor unități, unităților și formațiunilor din compunerea Ministerului A. Naționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 29 ianuarie 1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare.
Prin urmare, la data încetării contractului individual de muncă al reclamantei nu mai erau în vigoare dispozițiile legale ce reglementau achitarea plăților compensatorii către salariații civili cărora li s-a desfăcut contractul individual de muncă, potrivit Ordonanței nr. 7/1998, fapt ce determină ca solicitarea reclamantei privind obligarea Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Iași să achite aceste plăți să fie neîntemeiată.
Nu se poate reține apărarea reclamantei potrivit căreia este îndreptățită să primească plățile compensatorii întrucât data desființării locului de muncă este 31.05.2005, iar la această dată art. 12 și 13 din Ordonanța Guvernului nr. 7/1998 erau în vigoare.
Potrivit disp. art. 18 din Ordonanța Guvernului nr. 7/1998 drepturile ce se cuvin personalului disponibilizat in condițiile prezentei ordonanțe, se deschid la data trecerii in rezervă, respectiv a desfacerii contractului.
Prin urmare, dacă dispozițiile art. 12 și 13 din Ordonanța Guvernului nr. 7/1998 nu ar fi fost abrogate, reclamanta ar fi beneficiat de plata drepturilor compensatorii reglementată de aceste dispoziții la data desfacerii contractului său de muncă, respectiv la data de 23.03.2013.
A admite ca dată de aplicare a disp. art. 12 și 13 din Ordonanța Guvernului nr. 7/1998 – 31.05.2005, ar însemna să se admită ca reclamanta să beneficieze în același timp de două drepturi conferite de două instituții de drept diferite și incompatibile, cu reglementări legale distincte și anume: drepturile corespunzătoare concediului pentru creșterea, respectiv îngrijirea copilului (în cadrul suspendării contractului individual de muncă, potrivit art. 51, alin. 1, lit. a) și b) Codul muncii) și dreptul la plăți compensatorii (ca urmare a desfacerii contractului individual de muncă potrivit Ordonanței Guvernului nr. 7/1998).
Față de aceste considerente, raportat la dispozițiile legale invocate, instanța va respinge acțiunea (astfel cum a fost disjunsă din dosar nr._ ) formulată de reclamanta A. E. G. în contradictoriu cu pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea (astfel cum a fost disjunsă din Dosar nr._ ) formulată de reclamanta A. E. G. C.N.P._, cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat „C. Tanasevici”, cu sediul în Iași, .. 83, ., ., jud. Iași, în contradictoriu cu pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Iași, cu sediul în Iași, ., jud. Iași, C._, cont bancar_, deschis la Trezoreria Iași.
Cu drept de apel, ce se va depune la Tribunalul Iași, în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 22.10.2014.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI, GREFIER,
D.I. M.M.B. și A.T. L.G.O.
RED- MMB
TEHNORED – MMB
5 EX – 21.11.2014
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
