Obligaţie de a face. Sentința nr. 4309/2015. Tribunalul MEHEDINŢI

Sentința nr. 4309/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 26-11-2015 în dosarul nr. 4309/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL M.

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentința Nr. 4309/2015

Ședința publică de la 26 Noiembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE L. S.

Asistent judiciar L. A. P.

Asistent judiciar L. G.

Grefier I. I.

Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamanta . C. SRL P. CONSULTANT INSOLVENTA SPRL ȘI YNA CONSULTING SPRL și pe pârâtul Ș. C., având ca obiect obligație de a face predarea bunurilor de natura obiectelor de inventar, în cazul în care acestea nu exista, plata sumei de_.82 lei reprez. contravaloarea bunurilor.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pârâtul, lipsă fiind reclamanta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefiera de ședință după care:

Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat în cauză, instanța în baza art 394 Cod procedură civilă declară cercetarea procesului încheiată și deschide dezbaterile pe fondul cauzei:

Pârâtul solicită respingerea acțiunii. Arată că a predat bunurile.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de față;

P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. sub nr.2935/225/26.03.2015 reclamantele Consultant Insolvență SPRL și YNA Consulting SPRL, în calitate de lichidatori judiciari ai . C. SRL – societate în faliment au chemat în judecată pe Ș. C. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia la predarea bunurilor de natura obiectelor de inventar, constând în:

Panou

TEGO

2500X630

buc.

362

173,66

62.864,92

Panou

TEGO

625X2500

buc.

26

138,10

3.590,60

Panou

TEGO

625X2500

buc.

30

142,41

4.272,30

70.727,82

iar în cazul în care bunurile nu mai există, să se dispună obligarea la plata sumei de 70.727,82 lei reprezentând contravaloarea acestor bunuri.

În motivarea cererii s-a arătat că între . C. SRL și Ș. C. a fost încheiat contractul individual de muncă nr._/12.08.2009, pârâtul având funcția de maistru, calitate în care a primit în gestiune bunurile respective cu o valoare de 70.727,82 lei conform procesului verbal nr.863/25.09.2010.

S-a arătat și că pârâtul a fost notificat și invitat prin intermediul adresei nr.165/20.02.2014 pentru găsirea unor soluții de rezolvare pe cale amiabilă, însă acesta nu a înțeles să dea curs acestei invitații.

Totodată, s-a îndeplinit și procedura prealabilă a medierii, pârâtul fiind invitat prin adresa nr.507/24.04.2014 în vederea acceptării medierii sau acceptării informării privind medierea la Birou de Mediator S. M. P., dar pârâtul nici de această dată nu a dat curs invitației, în acest sens fiind întocmit procesul verbal nr.507/08.05.2014.

S-a precizat și faptul că, nici până la data introducerii cererii de chemare în judecată, pârâtul nu și-a onorat obligațiile de predare integrală a bunurilor.

Acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile RT.1516, art.1527 și art.1528 Cod Civil, pe cele ale art.194 C. și pe cele ale art.77 din Legea nr.85/2006 și s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților potrivit prevederilor art.583 C..

În dovedirea cererii au fost depuse înscrisuri reprezentând: Notificare nr.165/20.02.2014, proces-verbal nr.p507/08.05.2014, Invitație la Mediere nr.8507/24.04.2014, extras fișa inventar, PV Transfer nr.863/25.09.2010, sentința nr.487/2013 a Tribunalului M., contract individual de muncă.

La 17.09.2015, instanța de judecată a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale a instanței cu privire la soluționarea cauzei, iar prin sentința civilă nr.2621/17.09.2015 a fost admisă excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Drobeta T. S. și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului M. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.

Instanța a reținut că pretențiile ce fac obiectul cauzei deduse judecății derivă din raporturile de muncă aferente contractului individual de muncă nr._/12.08.2009 încheiat între . C. SRL (în calitate de angajator) și pârât (în calitate de salariat), astfel că este vorba de un conflict de muncă acre este supus unei jurisdicții care excede competenței materiale a judecătoriei.

S-a mai reținut și că, legiuitorul a stabilit în mod expres pentru anumite categorii de pricini, inclusiv în cazul acțiunilor ce intră în sfera de aplicabilitate a prevederilor Legii nr.62/2011 republicată și a Legii nr.53/2003 republicată, competența materială în favoarea anumitor instanțe de judecată, fără a mai exista posibilitatea pentru părți de a conveni ca litigiul să fie soluționat de o altă instanță, fiind vorba de norme de ordine publică, cu caracter absolut.

Urmare a declinării, pe rolul Tribunalului M. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale s-a format dosarul nr._ .

Pârâtul a depus, la dosarul cauzei, un memoriu prin care a arătat că a lucrat în cadrul societății ca maistru și șef punct de lucru la un azil de bătrâni în . gestiune materiale de construcții dar și panouri TEGO folosite la cofrarea diferitelor elemente de construcții, iar după decofrare aceste panouri au fost expediate la alte puncte de lucru respectiv Punct de Frontieră Orșova, punct de Frontieră M. Nouă și Punct de Frontieră O..

A mai arătat că aceste panouri au fost expediate în baza proceselor verbale de transfer nr.1, nr.2 și nr.3 însă gestionara care avea în evidență aceste panouri nu le-a scos din gestiunea sa pentru a fi înregistrate în gestiune punctelor de lucru arătate.

Pârâtul a depus la dosar înscrisuri reprezentând: PV Transfer nr.2/17.06.2010, PV Transfer nr.1/08.06.2010, Aviz de însoțire a mărfii . nr._, PV transfer nr.3/12.11.2010.

Instanța a dispus întocmirea unei adrese către reclamante pentru a comunica dacă contractul individual de muncă al pârâtului a încetat și dacă a existat o fișă de lichidare, acestea răspunzând prin adresa din 28.10.2015 la care a anexat: contract individual de muncă, comunicare preaviz nr.577/06.06.2011, decizie de concediere nr.1016/06.07.2011, înștiințare nr.5102/03.11.2011, înștiințare nr.1100/09.03.2012, dovadă comunicare.

La termenul din 29.10.2015, instanța a dispus întocmirea unei noi adrese pentru a se comunica dacă: în perioada iunie-noiembrie 2010 societatea a desfășurat activitate la punctul de frontieră Orșova, punctul de frontieră M. Nouă și Punctul de frontieră O.; au fost predate panouri TEGO către aceste puncte de frontieră; dacă la aceste puncte de frontieră își desfășura activitatea numitul R. C. și dacă bunurile respective se află în gestiunea acestuia; la societate există un referat de casare a panourilor, referat întocmit de către pârât.

Reclamantele au răspuns solicitărilor instanței prin adresa din 12.11.2015 la care au fost anexate înscrisuri reprezentând: extras inventar, PV Transfer nr.863/25.09.2010, foi de parcurs pentru autovehicule transport marfă, înregistrări tahograf.

Examinând actele dosarului se constată următoarele:

Pârâtul a fost angajat al societății pârâte, în prezent aflată în insolvență, în funcția de maistru constructor conform contractului individual de muncă nr_ din 17.08.2009.

Pentru desfășurarea activității pârâtul a primit în gestiune mai multe obiecte de inventar, respectiv 326 bucăți panouri TEGO 2500X 630, 26 bucăți panouri TEGO 625/2500, 30 bucăți panouri TEGO 625X 2500 conform procesului verbal de transfer nr 863/25.09.2010 semnat de pârât.

Raporturile de muncă dintre reclamantă și pârât au încetat la data de 06.07.2011, conform deciziei de concediere nr 016/05.07.2011

În aplicarea dispozițiilor art 113 -116 din legea insolvenței nr 85/2006, lichidatorul judiciar a identificat în evidențele contabile ale societății bunurile de natura obiectelor de inventar aflate în posesia pârâtului.

În acest sens pârâtul a fost notificat la data de 20.02.2014 pentru predarea bunurilor respective sau contravalorii acestora.

Potrivit art 256 alin.1 Codul Muncii dacă salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau și care nu mai pot fi restituite în natură este obligat să suporte contravaloarea lor, care se stabilește potrivit valorii acestora de la data plății.

Față de aceste dispoziții legale acțiunea reclamantei este întemeiată.

P. notele de ședință depuse la dosar pârâtul nu a negat faptul că a avut în gestiune obiectele de inventar respective, însă a susținut că au fost predate către un alt salariat conform proceselor verbale nr 1/18.06.2010, 2/17.06.2010 și 3/12.11.2010.

Apărările pârâtului nu pot fi primite deoarece pe lângă faptul că procesele verbale de transfer nu au fost semnate de societate iar mai mult nici de salariatul respectiv, în evidențele contabile ale societății bunurile apar în gestiunea pârâtului și nu a unui alt salariat.

Mai mult cu ocazia încetării raporturilor de muncă nu s-a întocmit nici fișa de lichidare de către angajator, deși pârâtul a fost înștiințat de mai multe ori să se prezinte la sediul societății pentru predarea bunurilor.

Ca atare acțiunea reclamantei va fi admisă așa cum a fost formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea formulată de reclamanta . C. SRL prin CONSULTANT INSOLVENTA SPRL SI YNA CONSULTING SPRL, cu sediul procesual ales în Drobeta T. S., . A, județul M. în contradictoriu cu pârâtul Ș. C. CNP_, cu domiciliul în Drobeta T. S., ., ., ..

Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 70.727,82 lei cu titlu de despăgubiri reprezentând contravaloarea obiectelor de inventar nepredate.

Cu apel.

Pronunțată în ședința publică de la 26 Noiembrie 2015 la sediul Tribunalului M..

PREȘEDINTE

S. L.

CU VOTUL CONSULTATIV AL ASISTENȚILOR JUDICIARI

G. L. P. L.

GREFIER

I. I.

Red Sl- 4ex

08.12.2015

Cod op.2626

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 4309/2015. Tribunalul MEHEDINŢI