Recalculare pensie. Sentința nr. 769/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 769/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 12-05-2015 în dosarul nr. 610/88/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 769/2015
Ședința publică de la 12 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L.-D. P.
Asistenți judiciari: G. T.
C. T.
Grefier: A.-I. L.
Pe rol judecarea cauzei asigurări sociale formulată de reclamanta A. E., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul Cabinetului de Avocat S. V., din Tulcea, ., ., jud. Tulcea, în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., jud. Tulcea, având ca obiect recalculare pensie.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 05 mai 2015, susținerile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Tulcea sub nr._ din data de 30 martie 2015, reclamanta A. E. a chemat în judecată pe pârâta C. Județeană de Pensii Tulcea, solicitând ca, prin hotârârea ce se va pronunța, să fie obligată pârâta sa-i recalculeze drepturile de pensie, luând in calcul veniturile brute, asa cum rezultă
din adeverința nr._ din 21.03.2013 emisa de S.C. STXosv S.A. Tulcea, precum si obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, este pensionară și a fost salariată în cadrul Șantierului Naval Tulcea.
Reclamanta a precizat că, s-a adresat Casei Județene de Pensii Tulcea dar aceasta a refuzat sa-i recalculeze pensia conform adeverinței eliberate de S.C. STXosv S.A. Tulcea (actuala societate VARD S.A.).
S-a mai menționat, de către reclamantă, că Decizia emisă de C. Județeană de Pensii Tulcea a fost contestată la Comisia de Contestatii din cadrul C.N.P.P., dar nu i s-a comunicat nici un răspuns in termenul legal de 45 zile.
A mai susținut reclamanta că, se încalcă principiul contributivitatii prevăzut de legea pensiilor la vremea respectivă - Lg. 19/2000 - si chiar si actuala lege 263/2010, care prevede ca pensia se stabileste in funcție de venitul brut pentru care s-a calculat si achitat contributia de asigurari sociale.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 107 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, iar în dovedire, a depus la dosar adresa Casei Județene de Pensii Tulcea nr. 9622/20.03.2014 și decizia nr._/21.02.2014.
În apărare, la data de 08 aprilie 2015, pârâta C. Județeană de Pensii Tulcea a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea pretențiilor reclamantei ca nefondate, arătând că, nu pot fi valorificate veniturile brute, întrucât art. 165 din Legea nr. 263/2010 prevede că la determinarea punctajelor lunare, pentru perioada anterioară datei de 01.04.2001, se utilizează salariile brute sau nete,după caz, precum și sporurile cu caracter permanent care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 01.04.2001.
Totodată, pârâta a susținut că nu pot fi valorificate nici sumele cu titlu de “acord global” și nici “veniturile pentru ore suplimentare” pentru că aceste venituri nu constituie sporuri cu caracter permanent, conform Anexei nr 15 la
Normele de aplicare a Legii nr 263/2010 aprobate prin H.G. nr 257/2011 și nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01 aprilie 2001.
În dovedire, pârâta a depus la dosarul cauzei: adresa nr. 9620/20.03.2014, adresa nr. 9062/17.03.2014, decizia nr._/21.02.2014, cererea nr. 3824/28.01.2014, adeverința nr._ /21.03.2013.
Prin adresa nr._ din data de 17 aprilie 2015, instanța a solicitat, iar S.C. VARD S.A. Tulcea a precizat veniturile pentru care nu s-a achitat contribuția de asigurări sociale, având în vedere adeverința nr._ /21.03.2013.
Examinând cererea, în raport de probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Prin cererea de recalculare înregistrată sub nr. 3824/28.01.2014, reclamanta A. E. a solicitat Casei Județene de Pensii Tulcea recalcularea pensiei cu luarea în considerare a adeverinței nr._ din 21.03.2013 emisă de S.C. STX OSV S.A. Tulcea (actuala S.C. „Vard” S.A. Tulcea).
C. Județeană de Pensii Tulcea a emis decizia nr._/21.02.2014 fără a valorifica veniturile din adeverința nr._ din 21.03.2013 emisă de S.C. STX OSV S.A. Tulcea (actuala S.C. „Vard” S.A. Tulcea).
Decizia de pensie nr._/21.02.2014 a fost contestată de reclamantă prin cererea înregistrată la C.J.P. Tulcea sub nr. 9062/17.03.2014, fiind înaintată ulterior la Comisia Centrală de Contestații din cadrul C.N.P.P. cu adresa nr. 9620/20.03.2014.
Până la data pronunțării prezentei hotărâri entitatea menționată nu a emis nicio hotărâre cu privire la contestația reclamantei.
Potrivit adeverinței nr._ din 21.03.2013 emisă de S.C. STX OSV S.A. Tulcea (actuala S.C. „Vard” S.A. Tulcea) rezultă că, în perioadele 01.12._86 și 18.07.1996 – 01.04.2001, reclamanta a realizat o . venituri brute din salarii pentru care compania a virat contribuția de asigurări sociale, calculată la câștigul lunar brut, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare la data respectivă.
La solicitarea instanței, adeverința sus menționată a fost completată cu adresa nr. 4000/3058/29.04.2015 emisă de același angajator, din care reiese că, în perioada menționată, reclamanta a beneficiat de o . venituri (compensări conform H.G. nr. 542/1996) pentru care nu s-a achitat contribuția de asigurări sociale conform legislației în vigoare.
Inițial, Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat, prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajatori și se calcula prin raportare la venitul brut realizat.
Conform art. 1 din Decretul nr. 389/1972 „unitățile socialiste de stat, organizațiile cooperatiste, alte organizații obștești, orice alte persoane juridice, precum și persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, de persoanele care se califică la locul de muncă sau care urmează cursuri de perfecționare profesională, precum și asupra sumelor primite de ucenici, elevi ai școlilor profesionale, pe timpul cât fac practică în producție, indiferent de forma în care se realizează aceste venituri, de fondul din care se plătesc și de durata contractului de muncă.”
Totodată, potrivit art. 3 din Lg. nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care au desfășurat activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzută de lege.
În același timp, dispozițiile art. 10 din același act normativ, prevedeau că baza de calcul a pensiei o constituie retribuția tarifară.
Obligația plății unei contribuții de asigurări sociale a salariaților în funcție de câștigul salarial brut al acestora a fost menținută și prin dispozițiile art.2 pct.1 din Lg. nr. 49/1992 privind modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale, prin care au fost modificate o . prevederi din Decretul nr.389/1972 și conform cărora "Pentru persoanele juridice și fizice care folosesc personal salariat, contribuția asigurărilor sociale de stat se stabilește diferențiat, astfel:
- „35% asupra câștigului brut realizat de salariații încadrați în grupa I de muncă;
- 30% asupra câștigului brut realizat de salariații încadrați în grupa a II-a de muncă;
- 25% asupra câștigului brut realizat de celelalte categorii de salariați;
- 15% asupra salariului brut primit, dar nu mai puțin decât salariul minim brut pe țară, în cazul personalului casnic angajat de persoane fizice pentru îngrijirea persoanelor în vârstă, handicapaților și a copiilor.”
Ulterior, potrivit dispozițiilor art. 2 lit.e din Lg. Nr. 19/2000 și art. 2 lit. c și d din Lg. Nr. 263/2010, s-a stabilit că sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: „e) principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite”.
Acest principiu al contributivității care a guvernat organizarea și funcționarea sistemului de pensii și în perioada 1966-2000, chiar dacă nu a beneficiat de o reglementare expresă, a cunoscut o mai mare dezvoltare sub imperiul Lg. Nr.19/2000 care stipulează prin art. 78 alin 1 că „ numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de S. și Studii Economice”.
Conform prevederilor art. I pct. 7 din Ordinul nr. 680/2007 al Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, prin sintagma „venit brut realizat lunar” se înțelege „ venitul brut în bani, achitat din fondul de salarii, reprezentând:
a) salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal și suplimentar potrivit formei de salarizare aplicate, inclusiv indemnizațiile de conducere, salariile de merit, indexări, compensări și alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază;
b) sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu, plătite pentru: condiții deosebite de muncă (condiții grele, periculoase, nocive, penibile); activitate desfășurată în mediul rural, în zone izolate; activitate desfășurată de nevăzători; munca prestată în schimbul de noapte; îndeplinirea unor sarcini, activități și responsabilități suplimentare funcției de bază; sporul de fidelitate și altele asemănătoare;
c) sumele plătite pentru timpul nelucrat (concedii de odihnă, indiferent de perioada efectuării, concedii de studii, zile de sărbători, zile de repaus săptămânal, concedii plătite pentru evenimente familiale deosebite, ziua profesiei, zile necesare instalării pe post în cazul transferului, întreruperi ale lucrului din motive neimputabile salariaților);”
La data de 10 decembrie 2012, Î.C.C.J. a pronunțat decizia cu nr. 19 în recurs în interesul legii statuând că „În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) și art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și pct. V din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale.”
Instanța supremă a reținut în motivarea acestei decizii că, aplicarea principiului contributivității impune luarea în calcul a sporurilor și veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor medii anuale pentru perioadele anterioare Legii nr. 19/2000, în măsura în care acestea au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, au fost înregistrate în carnetul de muncă sau rezultă din adeverință, conform legislației în vigoare, și s-a plătit contribuția de asigurări sociale.
În aceste condiții, neluarea în considerare a unor sume pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor, astfel cum de altfel a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție și prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronunțată în recurs în interesul legii privind interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 și ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005.
În concluzie, instanța reține că, în speță, ceea ce interesează este faptul că statul a încasat, în perioada derulării raporturilor de muncă, contribuțiile de asigurări sociale pe care le-a stabilit în sarcina angajatorului iar acum revine asiguraților dreptul să primească o contraprestație corespunzătoare din partea acestuia pentru a exista un echilibru al raporturilor juridice dintre părți.
În același timp, se apreciază că trebuie acordată prevalență dispozițiilor legale cu valoare de principiu în raport cu cele care decurg din acesta dar nu-l respectă, întrucât soluția contrară ar presupune încălcarea principiului cu consecința că, pe de o parte nu s-ar fi realizat scopul avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia, iar pe de altă parte s-ar crea o discriminare între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Lg. Nr. 19/2000, în condițiile în care baza de calcul pentru plata contribuțiilor este alcătuită din totalitatea veniturilor realizate de către asigurat.
Practica Curții Supreme a Drepturilor Omului de la Strasburg și Curții de Justiție a Uniunii Europene de la Luxembourg a statuat că pensia constituie un drept patrimonial, iar neacordarea sau diminuarea pensiei ar leza acest drept și ar echivala cu o expropriere.
În conformitate cu art. 14 din aceeași Convenție, pentru interzicerea discriminării și art. 1 din Protocolul 1 referitor la protecția proprietății, Curtea Europeană a reținut că „ noțiunea de bun înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are valoare economică, astfel încât dreptul la pensie este asimilat dreptului de proprietate” ( cauza Buchen versus Cehia ).
În același sens, în cauza Gaygusuz versus Austria (1996), Curtea a decis că” pensia constituie un drept patrimonial în sensul articolului 1 din Protocolul 1 al CEDO și se constată o discriminare în sensul articolului 14 dacă lipsește o justificare obiectivă rezonabilă pentru diminuarea patrimoniului reclamantului”.
De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că drepturile de asigurări sociale sunt legate de plata contribuțiilor de asigurări sociale specifice, considerându-se că „dreptul la alocația de urgență (pentru care reclamantul plătise contribuția specifică) reprezintă un drept patrimonial în sensul art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale”, ( Cauza Gaygusuz împotriva Austriei din 16 septembrie 1996).
Rezultă astfel că, principalul element obiectiv apt să conducă la o justă și legală stabilire și reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuțiile de asigurări sociale plătite, astfel că la stabilirea și reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate veniturile de natură salarială pentru care angajatorul sau angajatul au plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat.
Față de toate aceste aspecte, rezultă că, întrucât reclamanta și-a dovedit pretențiile precizate în adeverințele anterior menționate, instanța, în temeiul art.153 lit. f) și g) coroborat cu art. 156 din Lg. Nr. 263/2010, urmează să admită acțiunea.
D. consecință, va fi obligată pârâta C. Județeană de Pensii Tulcea să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantei, cu includerea în baza de calcul a veniturilor brute ( inclusiv a veniturilor menționate la rubrica „venit pentru munca în acord”, precum și a veniturilor menționate la rubrica „ venit pentru ore suplimentare”), conform adeverinței nr._ /21.03.2013 emisă de S.C. STX OSV S.A. Tulcea (actuala S.C. „Vard” S.A. Tulcea), cu excepția compensării de care a beneficiat reclamanta conform HG nr.542/1996 obținută, așa cum s-a menționat în adresa nr.4000/3058/29.04.2015 emisă de același angajator, cu acordarea drepturilor începând cu data de 1.02.2014.
Având în vedere faptul că, reclamanta a efectuat cheltuieli în această cauză și pentru că cererea i-a fost admisă, instanța urmează a obliga pârâta la plata sumei de 700 lei în favoarea reclamantei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea asigurări sociale formulată de reclamanta A. E., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul Cabinetului de Avocat S. V., din Tulcea, ., ., jud. Tulcea, în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., jud. Tulcea, având ca obiect recalculare pensie.
Obligă pe pârâta C. Județeană de Pensii Tulcea să emită o decizie de recalculare a drepturilor de pensie ale reclamantei cu includerea în baza de calcul a veniturilor brute ( inclusiv a veniturilor menționate la rubrica „venit pentru munca în acord”, precum și a veniturilor menționate la rubrica „ venit pentru ore suplimentare”), conform adeverinței nr._ /21.03.2013 emisă de ., cu excepția compensării de care a beneficiat reclamanta conform HG nr. 542/1996 obținută, așa cum s-a menționat în adresa nr.4000/3058/29.04.2015 emisă de același angajator, cu acordarea drepturilor începând cu data de 1.02.2014.
Obligă pe pârâta C. Județeană de Pensii Tulcea să plătească în favoarea reclamantei suma de 700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare ce se va depune la Tribunalul Tulcea.
Pronunțată în ședința publică de la 12 mai 2015.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI,
L.-D. P. C. T. G. T.
GREFIER,
A.-I. L.
Red. jud. LDP/28.05.2015
Tehnored. gref. LAI/28.05.2015/4 ex. /.>
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 759/2015.... | Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 1462/2015.... → |
|---|
