Contestație decizie de concediere. Decizia 10103/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 10103
Ședința publică de la 21 2008
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 2: Daniela Vijloi
JUDECĂTOR 3: Marin Covei
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta SC SRL împotriva sentinței civile nr. 3896/12.06.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns pentru recurenta-pârâtă consilier juridic, cu delegație la dosar, și pentru intimatul-reclamant avocat ales, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează că pricina este la al II-lea termen de judecată acordat pentru angajare avocat și comunicare recurs.
Avocat depune la dosar împuternicire, concluzii scrise, un set de acte și întâmpinare, comunicând un exemplar și reprezentantului convențional al unității recurente.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul pe fondul recursului.
Consilier juridic solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii introductive, întrucât greșit se raportează tribunalul la vechia formă a art. 65 din Codul Muncii, eronat reținând că funcția de director adjunct este echivalentul funcției de director service pentru care a fost dat acel anunț în ziar. Susține că situația financiară a unității fiind precară postul intimatului a fost comasat, atribuțiile acestuia au fost preluate de directorul adjunct de la
Avocat pentru intimatul-reclamant pune concluzii de respingere a recursului și menținere a sentinței recurate drept temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată. Susține că măsura luată de recurentă este abuzivă, tribunalul corect reținând că unitatea nu a arătat efectiv care este reorganizarea acesteia, după cum rezultă din organigrama depusă atribuțiile clientului său menținându-se.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrarilor dosarului, constata urmatoarele:
Prin cererea introdusă la Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și înregistrată sub nr-, petentul a formulat contestație împotriva deciziei de concediere nr.2042 din 18.10.2007 emisă de intimata SC.SRL solicitînd ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea acesteia, reintegrarea sa pe postul deținut anterior concedierii și obligarea intimatei la plata drepturilor salariale de la data concedierii la data reintegrării efective reactualizate la data plății precum și a daunelor morale.
În motivarea contestatiei, petentul a aratat că a fost angajatul intimatei din 03.07.2006 în funcția de director adjunct, desfășurîndu-și activitatea la punctul de lucru Tg-J, iar prin decizia nr.2042/18.10.2007 s-a dispus încetarea contractului său de muncă cu motivarea unei reorganizări a societății prin restructurarea postului său.
A mai aratat petentul că nu a avut loc o reorganizare a societății deoarece s-a desființat numai postul ocupat de el, iar pe de altă parte, ulterior concedierii sale, s-a procedat la angajarea de salariați cu studii superioare, fără a i se oferi unul dintre aceste posturi.
Pentru dovedirea susținerilor sale petentul a depus la dosar adresa din 23.10.2007, decizia nr.2042/18.10.2007, notificarea nr.423/7.03.2007, actul adițional nr.1128/05.10.2006, contractul individual de muncă, adresa nr.1019/07.06.2007, nr.1154/26.06.2007, situația financiară pentru perioada ianuarie - iunie 2007, fișa postului pentru economist-consilier vînzări responsabil marketing și logistică, anunțul publicat în Ziarul prin care intimata angajează director service, fișa postului, solicitînd audierea martorilor și.
Intimata a formulat întîmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondată cu motivarea că, în baza Hotărîrii asociaților nr.419/6.03.2007, s-a hotărît pe fondul unei activități restrînse și a situațiilor financiare deficitare ale punctului de lucru din Tg-J reorganizarea activității prin desființarea postului de director adjunct, post ocupat de petent.
A mai aratat intimata că, reorganizarea a fost efectivă a avut la bază proasta situație financiară a acestui punct de lucru precum și activitatea restrînsă iar atribuțiile aferente postului de director adjunct au fost înglobate în sfera de atribuții a directorului adjunct al punctului de lucru de la care și-a extins activitatea de coordonare, astfel cum rezultă din decizia nr.586/02.04.2007.
În dovedire intimata a depus la dosar hotărârea nr.419/06.03.2007, notificarea nr.423/07.03.2007, adresa nr.428/08.03.2007, decizia nr.586/02.04.2007, fișa postului directorului adjunct, fișa postului pentru consilier service, situația financiară pentru lunile ianuarie, februarie, martie, aprilie,mai, iunie 2007, situația financiară pentru perioada ianuarie-iunie 2007, organigrama anterioară și ulterioară concedierii petentului solicitând audierea martorilor și.
Prin sentinta nr. 3896 din 12.06.2008, Tribunalul Gorj - Sectia Conflicte de munca si Asigurari Sociale a admis în parte contestația formulată de petentul în contradictoriu cu intimata SC..SRL, a anulat decizia nr. 2042/18.10.2007 emisă de intimată si a dispus reintegrarea petentului pe postul deținut anterior concedierii de director adjunct, cu obligarea intimatei să plătească petentului drepturile salariale de la data de 18.10.2007 și până la efectiva reintegrare, reactualizate la data plății.
A fost respinsa cererea privind acordarea daunelor morale.
Pentru a se pronunta astfel, tribunalul a retinut ca petentul a fost angajat în cadrul intimatei SC.SRL ca director adjunct la punctul de lucru Tg-J în perioada 03.07.2006 - 10.2007 cînd prin decizia nr.2042/18.10.2007 a fost concediat în baza art. 65 alin.1 respectiv reorganizarea societății prin restructurarea postului ocupat de petent.
Decizia de concediere a avut la bază Hotărârea nr.419/06.03.2007 a Adunării Generale Extraordinare a Asociaților care au hotărât reorganizarea activității punctului de lucru din Tg-J prin desființarea postului de director adjunct începând cu data de 08.03.2007 motivată de faptul că randamentul economic al punctului de lucru este aproape zero și chiar negativ în unele luni, ea reducându-se numai la activitatea de vânzare autoturisme, stabilindu-se totodată că se poate asigura coordonarea directă a acestui punct de lucru de către directorul adjunct al punctului de lucru din localitatea, județul
Conform art. 65. concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat ca urmare a dificultăților economice, a transformărilor tehnologice sau a reorganizării activității, desființarea locului de muncă trebuind să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.
Din interpretarea textului legal mai sus menționat rezultă ca fiind condiții legale esențiale ce trebuie întrunite cumulativ, desființarea efectivă a locului de muncă ceea ce presupune că el nu se mai regăsește în organigramă și în ștatul de funcții, existența unei cauze reale când desființarea are un caracter obiectiv adică este impusă de dificultăți economice sau de transformări tehnologice și ea este serioasă, adică are la bază studii temeinice vizând îmbunătățirea activității și nu disimulează realitatea.
Caracterul efectiv, real și serios al desființării locului de muncă ocupat de salariat rezultă din programul de restructurare și reorganizare a societății, proiectul de concediere, tabelul nominal al personalului disponibilizat, organigramele și ștatele de funcții ale unității anterioare și ulterioare concedierii, astfel încât să se evite desființări fictive de posturi sau folosirea restructurării postului ca pretext pentru îndepărtarea unui salariat.
În speță, se poate observa că prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Asociaților s-a stabilit reorganizarea activității punctului de lucru Tg-J, însă această reorganizare a constat în desființarea unui singur post, acela de director adjunct, ceea ce conduce evident la concluzia că în fapt nu a avut loc o reorganizare efectivă ce ar fi presupus desființarea mai multor posturi, cu atât mai mult cu cât ulterior concedierii într-un ziar local au fost făcute anunțuri pentru angajări pe postul de director service, ceea ce este echivalent cu postul deținut de petent.
Tot ulterior concedierii petentului au mai fost făcute două angajări pe postul de consilier auto, din fișele posturilor de consilier auto, respectiv consilier vânzări rezultând că acesta are atribuții care se regăseau în fișa postului petentului, ori, dacă ar fi avut loc o reorganizare efectivă nu se mai impunea angajarea de personal în condițiile în care unul dintre motivele ce au determinat restructurarea postului petentului a fost acela că la punctul de lucru Tg-J sunt pre mulți salariați față de activitatea desfășurată.
Pe de altă parte, din declarațiile martorilor coroborate cu situațiile financiare depuse la dosar rezultă că în perioada anterioară concedierii petentului societatea intimată în privința punctului de lucru Tg-J a înregistrat profit vânzările fiind substanțiale, astfel încât nu este îndeplinită nici o altă condiție prevăzută de art. 65. respectiv cauza reală și serioasă care presupune dificultăți economice sau transformări tehnologice, iar prin desființarea postului să se vizeze îmbunătățirea activității.
În cazul de față, neexistând dificultăți economice și nici un program de îmbunătățire a activității, nu se impunea desființarea postului ocupat de petent, cu atât mai mult cu cât atribuții ale acestui post au fost preluate de alte persoane angajate ulterior, ceea ce încă o dată denotă faptul că reorganizarea nu a fost reală.
Față de această situație, tribunalul a apreciat că intimata nu a făcut dovada temeiniciei și legalității deciziei de concediere, astfel cum avea obligația conform art. 287. motiv pentru care, în baza art. 78 alin. 1. a admis contestația în parte, a anulat decizia nr. 2042/18.10.2007, iar în baza art. 78 alin. 2. a dispus reintegrarea petentului pe postul deținut anterior concedierii.
În baza art.78 alin.1, instanța a obliga intimata să plătească petentului drepturile salariale de la data concedierii și până la efectiva reintegrare reactualizate la data plății.
În privința capătului de cerere privind acordarea daunelor morale, acesta fost respins ca nefondat deoarece art. 269. prevede obligația angajatorului de a despăgubi salariatul numai pentru prejudiciul material suferit în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul, posibilitatea acordării de daune morale existând numai în cazul în care acestea au fost prevăzute în contractul individual de muncă, ori în contractul încheiat între petent și intimată aceste daune nu sunt prevăzute.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs intimata SC SRL, care a criticat-o pentru nelagalitate, in temeiul art. 304 pct. 9.civ.Cod Penal, in dezvoltarea motivelor de recurs sustinand, in esenta, ca instanta s-a raportat la vechiul text al art. 65 din Codul Muncii si, prin urmare, analizarea conditiilor de legalitate ale unei masuri de concediere s-a facut prin raportare la un text care nu mai era in vigoare.
Examinand sentinta atacata prin prisma criticilor expuse in motivarea caii de atac si a actelor dosarului, Curtea apreciaza ca recursul este fondat, in speta fiind incident motivul de modificare prevazut de art. 304 pct. 9.civ.Cod Penal, in conformitate cu care modificarea unei hotarari se poate cere daca este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii.
Litigiul de fata are ca obiect contestatia formulata de petentul impotriva deciziei de concediere nr. 2042 din 18.10.2007 emisa de intimata SC SRL, prin care s-a dispus concedierea petentului in temeiul art. 65 din Codul Muncii.
Asadar, speta pune in discutie verificarea conditiilor care se cer a fi indeplinite pentru ca masura concedierii salariatului determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de acesta sa fie legala.
Potrivit art. 65 din Codul Muncii, concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta incetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia. Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa.
Sub un prim aspect, trebuie precizat ca textul art. 65, astfel cum a fost redat, este cel dupa modificarea si completarea Codului muncii prin OUG nr. 55 din 30.08.2006, in vigoare la data emiterii deciziei de concediere.
Observand considerentele sentintei recurate, Curtea constata ca analiza pe care instanta de fond a realizat-o a avut la baza vechiul text al art. 65 ((1)Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta incetarea contractului individual de munca, determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii. (2) Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa, dintre cele prevazute la alin.(1) ), care enumera limitativ cauzele de desfiintare a locului de munca ca fiind dificultatile economice, transformarile tehnologice si reorganizarea activitatii.
In actuala reglementare, legiuitorul nu mai limiteaza motivele care determina desfiintarea locului de munca, singura persoana indreptatita sa aprecieze asupra oportunitatii luarii masurii de desfiintare a locului de munca al salariatului in cauza fiind angajatorul, masura trebuind sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa, potrivit alineatului 2.
In raport de prevederile legale in vigoare, rezulta ca pentru a fi legala, masura concedierii trebuie sa fie efectiva, sa aiba o cauza reala si serioasa, acestea fiind conditiile care trebuie analizate in cauza de fata.
Sub aspectul caracterului efectiv, conditia a fost dovedita de intimata prin organigrama societatii de dinainte si dupa adoptarea Hotararii nr. 419 din 06.03.2007 a Adunarii Generale Extraordinare a Asociatilor.
In ceea ce priveste cauza reala a masurii, instanta constata ca, la momentul adoptarii Hotararii nr. 419 din 06.03.2007 de catre Adunarea Genarala a Asociatilor, la punctul de lucru din Tg. J isi desfasurau activitatea doar 6 angajati, comparativ cu 47 la - D si 60 la P, numarul mic de angajati nefiind de natura sa justifice existenta unui post de director adjunct precum si cheltuielile pe sectorul de management.
Din analiza financiara privind veniturile si cheltuielile la Punctul de Lucru din Tg. J in perioada ianuarie - iunie 2007, comparativ cu Punctele de Lucru din si P, rezulta un indice al profitului aproape de zero.
Faptul ca ulterior adoptarii hotararii Adunarii Genarale a Asociatilor de desfiintare a postului petentului a crescut activitatea de vanzari se datoreaza angajarii de catre societatea intimata a unui consilier pe postul de vanzari, precum si faptului ca drepturile salariale ale petentului au fost suportate de catre Casa de Asigurari de Sanatate, petentul fiind in concediu medical.
Acestea reprezinta motive suficiente pentru desfiintarea unui loc de munca, in speta postul de director adjunct, in raport de actualele prevederi ale art. 65 din Codul Muncii masura desfiintarii postului nemaifiind limitata la dificultatile economice ale societatii sau transformari tehnologice, consideratiile instantei de fond sub acest aspect fiind gresite.
Tot astfel, faptul ca reorganizarea societatii a constat in desfiintarea unui singur post, acela al petentului, nu este de natura sa conduca la concluzia ca in fapt nu a existat o reorganizare efectiva, cata vreme art. 65 din Codul Muncii nu conditioneaza legalitatea masurii de numarul de persoane concediate, mai mult decat atat, concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului putand fi individuala sau colectiva, potrivit art. 66 din Codul Muncii.
Din Decizia nr. 586/02.04.2007 si fisa postului directorului adjunct al punctului de lucru din rezulta ca atributiile petentului au fost preluate de directorul adjunct de la Punctul de Lucru din, prin extinderea activitatii acestuia de coordonare.
Faptul ca ulterior concedierii petentului societatea intimata a procedat la angajarea unui consilier vanzari nu este de natura sa afecteze legalitatea masurii de concediere, cata vreme angajarea pe acest post s-a facut dupa ce, in prealabil, petentul a refuzat postul oferit prin adresa nr. 1019/07.06.2007, iar atributiile existente in fisa postului de consilier vanzari (promovarea si vanzarea de masini) nu sunt similare cu cele ale unui director adjunct, din fisa postului acestuia din urma rezultand ca atributii activitatea de management, de trasare a politicilor generale de desfasurare a activitatii, de gestionare eficienta a resurselor financiare.
Conchizand asupra celor expuse, Curtea constata ca masura concedierii petentului in temeiul art. 65 din Codul Muncii este legala, desfiintarea locului de munca al acestuia fiind efectiva, avand la baza o cauza reala si serioasa.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9.civ.Cod Penal, Curtea va admite recursul formulat de intimata SC SRL si va modifica sentinta primei instante in sensul respingerii actiunii formulate de contestatorul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC SRL împotriva sentinței civile nr. 3896/12.06.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect contestație decizie de concediere.
Modifică sentința, respinge contestația.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.Jud.-
Ex.4/05.12.2008
Jud.fond
Președinte:Mihaela MitrancăJudecători:Mihaela Mitrancă, Daniela Vijloi, Marin Covei
← Contestație decizie de concediere. Decizia 9259/2008. Curtea... | Contestație decizie modificare unilaterală contract de muncă.... → |
---|