Prin cererea înregistrată sub nr.106/109/09.01.2009, reclamantul Tribunalul Argeş a chemat în judecată pe pârâta C.I. solicitând ca prin hotărârea
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrata sub nr.106/109/09.01.2009, reclamantul TribunalulArges a chemat în judecata pe pârâta C.I. solicitând ca prin hotarâreajudecatoreasca ce se va pronunta sa fie ob.ligata aceasta sa restituiecontravaloarea diurnei încasata necuvenit în zilele în care s-a deplasat îninteresul serviciului la Tribunalul Vâlcea, respectiv a sumei de 812 lei.În motivarea cererii se arata ca pârâtei, în calitate de asistent judiciar laTribunalul Arges, i s-a acordat diurna într-un cuantum mai mare decât celcuvenit pentru zilele în care s-a deplasat în interesul serviciului la TribunaluluiVâlcea.Astfel, în loc sa i se plateasca diurna conform prevederilor art.17 din OUGnr.17/2006 aprobat prin Legea nr.45/2007, "în cazul în care asistentii judiciarisunt delegati sau detasati la instante care au sediul în alte localitati decât celeîn care îsi au domiciliul, acestia beneficiaza de decontarea cheltuielilor detransport si cazare, precum si de diurna, potrivit dispozitiilor legale aplicabilepersonalului din unitatile bugetare", i s-a achitat diurna de 2\% din indemnizatiade încadrare bruta lunara, asa cum este prevazut în art. 13 din actul normativmai sus amintit pentru judecatori si personalul asimilat.Prin sentinta civila nr.982/CA din 12 iunie 2009, Tribunalul Arges - Sectia civilaComplet specializat pentru conflicte de munca si asigurari sociale - a admisactiunea formulata de reclamantul Tribunalul Arges, în contradictoriu cu pârâtaCristina Ioana si a obligat-o pe aceasta sa restituire reclamantului suma de 812lei, reprezentând contravaloare diurna.Pentru a hotarî astfel, tribunalul a retinut urmatoarele:Pârâta ocupa functia de asistent judiciar în cadrul Tribunalului Arges, calitate încare, în perioada 23.04.2007- 22.04.2009, a efectuat 13 deplasari laTribunalul Vâlcea, în interesul serviciului.Conform adresei nr. 1105/02.10.2008 (fila 2) emisa de CompartimentulFinanciar - contabil al Tribunalului Arges, pentru aceasta perioada, pârâtei i s-a calculat si platit diurna în procent de 2\% din indemnizatia de încadrarelunara, respectiv suma de 981 lei.Potrivit prevederilor art. 17 din OUG nr. 27/2006 aprobata prin Legeanr.45/2007 în cazul în care asistentii judiciari sunt delegati sau detasati lainstante care au sediul în alte localitati decât cele în care îsi au domiciliul,acestia beneficiaza de decontarea cheltuielilor de transport si cazare, precumsi de diurna, potrivit dispozitiilor legale aplicabile personalului din unitatilebugetare".Hotarârea nr.1860/21.12.2006 reglementeaza drepturile si obligatiilepersonalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasariiîn alta localitate, precum si în cazul deplasarii, în cadrul localitatii, în interesulserviciului.La art. 9 din acest act normativ se arata ca "Persoana aflata în delegare saudetasare într-o localitate situata la o distanta mai mare de 5 km de localitateaîn care îsi are locul permanent de munca primeste o indemnizatie zilnica dedelegare sau de detasare de 13 lei, indiferent de functia pe care o îndeplinestesi de autoritatea sau institutia publica în care îsi desfasoara activitatea".Deci, pentru cele 13 deplasari efectuate în interesul serviciului la TribunalulVâlcea, în perioada 23.04.2007- 22.04.2008, pârâtei i se cuvenea suma de 169lei (13 zile x 13 lei/zi =169 lei), ci nu suma de 981 lei, pe care reclamantul, dineroare, i-a achitat-o acesteia.
Prin urmare, suma de 812 lei i-a fost platita pârâtei în mod nedatorat.Potrivit dispozitiilor art. 272 alin.1 din C.muncii Salariatul care a încasat de laangajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie".Fata de considerentele de fapt si de drept mai sus retinute, instanta a admisactiunea ca întemeiata si, în consecinta, a obligat-o pe pârâta sa restituiereclamantului suma de 812 lei, reprezentând diferenta dintre diurna acordata sicea cuvenita în mod legal.
Împotriva sentintei instantei de fond, în termen legal a declaratrecurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate, invocând dispozitiile art.299-316Cod pr.civila, însa criticile sale pot fi încadrate în dispozitiile art.304 pct.5 si 9Cod pr.civila, dupa cum urmeaza:
- sentinta pronuntata de instanta de fond este nula deoarece,atât minuta cât si dispozitivul sentintei recurate nu sunt semnate de catreasistentii judiciari, situatie în care au fost încalcate dispozitiile art.258 Codpr.civila, coroborate cu dispozitiile art.35-36 din Legea nr.304/2004 privindorganizarea judiciara;
- sentinta s-a pronuntat cu lipsa de procedura pentrurecurenta-pârâta, având în vedere faptul ca la primul termen de judecatarecurenta s-a abtinut de la solutionarea acestui dosar pe considerentul ca esteparte în proces, ulterior a solicitat un termen pentru lipsa de aparare, iar cânddosarul s-a luat în pronuntare procedura de citare cu recurenta nu a fostîndeplinita, practic a fost viciata;
- pe fondul solutiei se solicita de catre recurenta-pârâtarespingerea actiunii pe considerentul ca nu exista nici un înscris pentru a fiadmisa actiunea formulata de catre intimatul-reclamant, în plus actiunea esteeliptic formulata, iar instanta s-a pronuntat în mod nelegal fara a avea vreodovada în acest sens.
Examinând actele si lucrarile dosarului si sentinta recurata prinprisma motivelor de recurs invocate de recurenta-pârâta, Curtea a admisrecursul, a casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare la instanta de fond(Tribunalul Arges), constatându-se întemeiata prima critica, pentruurmatoarele considerente:
Asa dupa cum rezulta din examinarea minutei precum si adispozitivului sentintei recurate, acestea nu au fost semnate de catre asistentiijudiciari.
La fila 20 din dosarul instantei de fond exista un referatîntocmit de catre grefierul de sedinta, din care rezulta ca asistentii judiciari nuau semnat minuta si dispozitivul sentintei, întrucât nu au participat la dezbateri.
Potrivit dispozitiilor art.258 Cod pr.civila, se arata cadispozitivul hotarârii se semneaza sub sanctiunea nulitatii de catre judecatori sicoroborând aceasta prevedere legala cu dispozitiile art.35 si 36 din Legeanr.304/2004 privind organizarea judiciara, care în materie de dreptul munciiprecizeaza în mod concret ca alcatuirea completului de judecata este formatadin doi judecatori si doi asistenti judiciari, se retine de catre curte ca sentintapronuntata de instanta de fond este lovita de sanctiunea nulitatii.
Conform dispozitiilor art.105 Cod pr.civila actele îndeplinite cunerespectarea formelor legale se vor declara nule daca s-a pricinuit partii ovatamare ce nu se poate înlatura decât prin anularea lor, iar dispozitiile art.108alin.3 Cod pr.civila prevad ca neregularitate actelor de procedura se acoperadaca partea nu a invocat-o la prima zi de înfatisare ce a urmat dupa aceastaneregularitate si înainte de a se pune concluzii pe fond.
Sintagma neobservarea formelor legale" semnifica nu numaiconditiile referitoare la forma exterioara a actului de procedura, ci si toateconditiile necesare pentru desfasurarea în legalitate a procesului civil.
Cerinta semnarii minutei si dispozitivului de catre asistentiijudiciari este menita sa garanteze neschimbarea hotarârii pronuntate precum sisa ofere posibilitatea de a se verifica legalitatea compunerii completului dejudecata. Încalcarea mentionatei prevederi legale prin nesemnarea minutei sidispozitivului de catre asistentii judiciari atrage, deci, nulitatea hotarârii.
Pe de alta parte, notiunea de instanta independenta siimpartiala în acceptiunea dispozitiilor art.6 din CEDO, se refera si larespectarea cu strictete a prevederilor legale interne ale statelor, pentru cajustitiabilii sa poata beneficia de un proces echitabil si rezonabil, curespectarea tuturor garantiilor procesuale.
În situatia înfrângerii de catre instante a acestor dispozitiilegale imperative, vatamarea procesuala se prezuma si nu mai trebuiedovedita de catre parte, nefiind vorba de o nulitate relativa.
Punctele de vedere ale asistentilor judiciari, sunt absolutobligatorii în litigiile de munca, în aceasta materie, legiuitorul impunând regulispeciale tocmai pentru respectarea principiului securitatii juridice si pentru aoferi garantii procesuale si procedurale tuturor partilor din proces, precum sipentru respectarea principiului egalitatii armelor" parte componenta adispozitiilor art.6 din CEDO.
Cea de-a doua critica prin care se pretinde de catre recurenta-pârâta ca nu a fost citata în mod legal, a fost respinsa deoarece, pe de o parte,la termenul din 28 aprilie 2009 a formulat cerere de abtinere, care de altfel i-afost si admisa, evident, luând cunostinta de termenul de judecata, ulterior asolicitat un termen pentru lipsa de aparare si, în fine, la data când dosarul s-aluat în pronuntare procedura de citare a fost legal îndeplinita, recurenta-reclamanta semnând personal citatia (fila 14 dosar fond).
Ultima critica ce a vizat aspecte de fond ale hotarârii atacatenu a mai fost analizata de instanta de recurs, având în vedere admiterearecursului în baza primului motiv de recurs care conduce la nulitatea hotarâriicu consecinta reluarii judecatii la instanta de fond.
Fata de cele aratate mai sus, Curtea, în baza dispozitiilorart.312 alin.3 si 5 Cod pr.civila, a admis recursul declarat de recurenta-pârâtasi a casat sentinta, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond(Tribunalul Arges).17. Acordarea daunelor morale în materia dreptului munciiArt.998 Cod civil.Repararea daunelor morale constituie o componenta importanta a raspunderiicivile, raspundere care are ca scop nu numai repararea daunelor materiale, darsi a celor morale, iar repararea prejudiciilor corespunde, în general, unornecesitati sociale.Pentru a interveni raspunderea civila delictuala se admite, atât în literaturajuridica, cât si în practica judiciara, ca trebuie îndeplinite conditiile de existentaale acesteia sau elementele sale constitutive si anume: prejudiciul (materialsau moral), fapta ilicita, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu siculpa sau vinovatia autorului faptei ilicite.Prejudiciul reprezinta efectul sau rezultatul negativ al încalcarii ilicite a unuidrept subiectiv sau, în anumite conditii, a unui simplu interes. Daca acest efectsau rezultat negativ poate fi evaluat în bani, atunci el este un prejudiciumaterial, patrimonial, iar în aceasta situatie urmarile faptei ilicite se rasfrângasupra patrimoniului persoanei.Dimpotriva, daca rezultatul încalcarii unui drept subiectiv nu poate fi evaluat înbani, atunci el este un prejudiciu moral.În speta, desi recurenta a solicitat înca din anul 2003, luna ianuarie, trecerea lapensie pentru limita de vârsta, din eroare, asa dupa cum arata intimata,aceasta cerere nu a fost solutionata.Astfel, prejudiciul rezulta din vatamarea unui drept recunoscut de lege,respectiv dreptul contestatoarei de a beneficia de o pensie pentru limita devârsta, ceea ce-i cauzeaza suferinte psihice, determinate de cuantumul mic alpensiei de invaliditate pe care a continuat sa o primeasca, raportat la cerintelenormale de viata si la devalorizarea continua a sumelor de bani.(Decizia civila nr.1618/R-CA din 06 noiembrie 2009)
| ← La data de 18.03.2008, contestatorul D.I. a formulat... | Prin acţiunea civilă în conflict de drepturi înregistrată... → |
|---|
