Salarizare. Jurisprudență Salarizare
| Comentarii |
|
Tribunalul MEHEDINŢI Sentinţă civilă nr. 220 din data de 28.03.2017
Emiterea unei noi decizii de salarizare în vederea recalculării indemnizației de încadrare lunară începând cu data de 09.04.2012, în funcție de vechimea în profesie și în muncă, gradul profesional și funcția avută, conform art. 1 alin. 5^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru a se reține incidența dispozițiilor legale sus menționate, este necesar ca în cadrul instanței în care reclamanta își desfășoară activitatea, să existe personal salarizat care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor stabilite la nivel maxim pentru aceeași funcție/grad/treaptă și gradație.
Tribunalul Mehedinți - sentința din 28.03.2017
Prin acțiunea înregistrată la această instanță în data de 17.10.2016 reclamanta PEC a chemat în judecată pe pârâta CAT solicitând ca în contradictoriu cu CNCD, în calitate de expert în domeniul discriminării, să se dispună emiterea unei noi decizii de salarizare în vederea recalculării indemnizației de încadrare lunară începând cu data de 09.04.2012, în funcție de vechimea în profesie și în muncă, gradul profesional și funcția avută; recalcularea sporurilor și a altor drepturi aferente diferenței indemnizației de încadrare lunare începând cu data de 09.04.2012, în funcție de vechimea în profesie și în muncă, gradul profesional și funcția îndeplinită în cadrul instanței; să se țină cont la emiterea deciziei de salarizare de procentele aferente vechimii în muncă și în funcție, precum și nivelului de studii, ce urmează să fie incluse în indemnizația de încadrare brută lunară de la data de 31.12.2009, chiar dacă respectiva vechime în muncă/funcție a fost îndeplinită ulterior acestei date; de asemenea, a solicitat actualizarea sumelor de plată cu rata inflației, precum și dobânda legală, calculate de la data scadenței fiecărui drept salarial lunar și până la plata efectivă a acestuia.
În fapt, a arătat că este personal auxiliar - grefier în cadrul TCS, iar în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor Legii nr. 71/2005, potrivit art. 1 alin. 1 și 2 din OUG nr.83/2014 modificată și aprobată prin Legea nr.71/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice în anul 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare. În anul 2015, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2014, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
De asemenea, a arătat că potrivit art. 1 alin. 5¹ din OUG nr. 83/2014, prin excepție de la prevederile alin. 1 și 2, personalul din aparatul de lucru al P și din celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel, precum și personalul din cadrul CC și al CC, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituții, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, va fi salarizat la nivelul maxim dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții, inclusiv de studii.
A menționat că, în temeiul art. 1 alin. 5¹ din OUG nr. 83/2014, astfel cum a fost modificat și completat prin Legea nr. 71/2015, ar trebui să i se acorde diferența salarială rezultată din aplicarea de procente și aplicarea claselor de salarizare personalului care a trecut într-o nouă tranșă de vechime în muncă/în funcție, ulterior datei de 01.01.2011, respectiv includerea procentelor aferente vechimii în muncă și în funcție, în indemnizația de încadrare brută lunară de la data de 31.12.2009, chiar dacă respectiva vechime în muncă/în funcție a fost îndeplinită ulterior acestei date.
A mai arătat că, după adoptarea Legii nr. 71/2015 pentru modificarea și aprobarea OUG nr. 83/2014, la nivelul PÎCCJ, precum și la ÎCCJ și CSM au fost adoptate ordine și măsuri concrete pentru recalcularea drepturilor salariale care au fost plătite în mod efectiv.
Reclamanta a mai susținut că prin cererea adresată CAT la data de 21.01.2016, s-a solicitat expressis verbis punerea în aplicare a dispozițiilor legale menționate, solicitare la care s-a răspuns printr-o adresă întocmită la modul general, cu număr de înregistrare 152/26.02.2016, prin care CAT a comunicat faptul că dispozițiile art.l alin.5¹ din OUG nr. 83/2014 s-ar aplica numai funcționarilor publici și personalului contractual din sistemul justiției.
A menționat că prin neaplicarea dispozițiilor Legii nr. 71/2015 și personalului auxiliar și conex al instanțelor judecătorești s-ar crea o stare de discriminare între persoane din aceeași categorie socio-profesională, ce funcționează chiar în cadrul aceleiași instanțe, respectiv între personalul auxiliar și conex al instanțelor judecătorești și judecători, între funcționari publici și personalul contractual, în condițiile în care, pe de o parte, potrivit soluției P CSM din 30 iunie 2015, pct. 16, Nota nr. 10475/2015, punctului de vedere exprimat de ÎCCJ și Colegiul de conducere al PÎCCJ, care corespund cu interpretarea dată de MMFPSPV, comunicată cu adresa nr. 3078/RP/20.05.2015, magistraților români, ar trebui să li se acorde, în temeiul art. 1 alin. 5 ind.l din OUG nr. 83/2014, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 71/2015 diferența salarială, existând la acest moment o multitudine de acțiuni formulate de judecători care au fost admise, fiind obligat pârâtul MJ să emită pentru fiecare reclamant noi ordine de încadrare salarială, conform art. 1 alin. 5 indice 1 din OUG nr. 83/2014, aprobată prin Legea nr. 71/2015 și să achite diferențele salariale rezultate, iar pe de altă parte, la nivelul CAT au fost deja emise decizii în baza Legii nr. 71/2015 pentru funcționarii publici și personalul contractual.
Reclamanta a solicitat ca drepturile salariale să fie calculate și acordate începând cu data de 09.04.2012, ci nu cu data de 09.04.2015, susținând că în acest moment există o situație salarială discriminatorie față de aceeași categorie de personal care desfășoară aceeași activitate, dar această situație exista și înainte de adoptarea Legii nr.71/2015 care a recunoscut preexistența unei situații salariale discriminatorii generată de aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale în materie. Prin această recunoaștere, legiferată, a operat o întrerupere a termenului de prescriere a dreptului material la acțiune, în sensul dispozițiilor art. 2537 pct. 1 din Noul cod civil și art. 171 din Legea nr.53/2003.
A invocat dispozițiile art. 1 alin.2 lit.e lit.ii din OG nr. 137/2000, art. 5 din Legea nr. 53/2003, decizia nr. 6/2013 a CC - referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 și art. 6 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, art. 14 din CEADLF, art.l din Protocolul nr. 12 la CEDOLF.
Cu privire la actualizarea drepturilor salariale cu rata inflației reclamanta a arătat că actualizarea sumelor de plată cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești și își are rațiunea în respectarea principiului reparării integrale a pagubei. De asemenea, prin actualizarea debitului se urmărește acoperirea unui prejudiciu efectiv cauzat de fluctuațiile monetare în intervalul de timp scurs de la data scadenței și cea a plății efective a sumei datorate.
Referitor la plata dobânzii legale a invocat dispozițiile art. 3 alin.2 și 4 din OG nr. 13/2011, susținând că prin capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata dobânzii legale se urmărește sancționarea acestora pentru executarea cu întârziere a obligațiilor care le incumbă și prin care se urmărește acoperirea beneficiului nerealizat.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile OUG nr.83/2014 aprobată și modificată prin Legea nr.71/2015, Legea nr.53/2003 modificată, OG nr. 13/2011, art. 2537 pct. 1 Cod civil, art. 14 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, art.l din Protocolul nr. 12 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.
În susținerea acțiunii reclamanta a depus la dosar în copie cartea de identitate și decizia nr. 23/26.09.2016 pronunțată de ÎCCJ în dosarul nr. 1733/1/2016.
Pârâta CAT a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.
A arătat că textul art. 1 alin.5¹ din OUG nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, are într-adevăr scopul de a înlătura discriminările create în urma aplicării succesive a legilor tranzitorii de salarizare a bugetarilor, constituind temei pentru acordarea drepturilor salariale angajaților din instituțiile și autoritățile publice la același nivel cu salariații aceluiași angajator, care, deși au aceeași funcție, grad, treaptă sau gradație și își desfășoară activitatea în aceleași condiții, beneficiază de o salarizare maximă superioară, iar în interpretarea acestui text de lege, potrivit deciziei nr. 23/26.09.2016 a ÎCCJ formulate în dezlegarea unei probleme de drept, sintagma ,,salarizat la același nivel"; are în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al P, personalul din cadrul CC, al CC, precum și din cadrul altor autorități și instituții publice enumerate de art.2 alin.1 lit.a din Legea cadru nr. 284/2010.
Cu toate acestea, reclamanta a pretins într-un mod cu totul generic aplicarea prevederilor legale sus menționate fără a indica în concret care este situația de fapt și de drept care justifică încadrarea sa în categoria de personal avută în vedere de legiuitor, mai precis că este salarizată la un nivel inferior față de colegi de-ai săi cu aceeași funcție, grad, treaptă sau gradație care își desfășoară activitatea în aceleași condiții, care sunt salariații comparabili și care sunt diferențele salariale rezultate în urma aplicării legislației ulterioare anului 2009.
Pârâta a solicitat respingerea acțiunii, având în vedere lipsa unor coordonate de fapt concrete, prin care reclamanta pretinde că îndeplinește cerințele cuprinse în ipoteza normei de drept, respectiv art.1 alin.5 indice 1 din OUG nr.83/2014.
La termenul de judecată din data de 13.01.2017, instanța a dispus citarea reclamantei cu mențiunea să depună la dosar înscrisuri din care să rezulte funcția deținută și prin care să precizeze instanța la care își desfășoară activitatea și la care și-a desfășurat activitatea la data introducerii acțiunii, respectiv 17.10.2016, în vederea verificării și stabilirii competenței materiale și teritoriale, în raport de dispozițiile art.127 alin.1 și 3 Cod procedură civilă.
Cu adresa înregistrată la această instanță la data de 06.02.2017 reclamanta a răspuns relațiilor solicitate și a depus la dosar deciziile nr. 150/A/27.12.2012 și nr. 67/A/15.06.2012 la care s-au atașat și anexele la prezentele decizii, precum și copii fluturași de salarii pe perioada aprilie 2016-decembrie 2016.
Din oficiu, s-au solicitat relații de la CAT pentru a comunica dacă s-a emis o decizie de reîncadrare a reclamantei în baza art.1 alin.5 ind.1 din OUG nr.83/2014, modificată și completată prin Legea nr.71/2015, în caz afirmativ să o înainteze la dosar și să menționeze dacă a fost comunicată reclamantei, în caz contrar să indice motivul pentru care nu s-a emis o astfel de decizie; care este încadrarea reclamantei în funcție, grad, treaptă și gradație în cadrul instanței; care este nivelul de salarizare al reclamantei după intrarea în vigoare a OUG nr. 83/2014; care este nivelul maxim în cadrul TCS al salariilor de bază și al sporurilor aferente pentru același grad, aceeași funcție și aceeași gradație ca și ale reclamantei.
Răspunsul la relațiile solicitate a fost înaintat la dosar de pârâta CAT cu adresele din data de 10.03.2017, respectiv 27.03.2017.
Analizând acțiunea în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente în materie, instanța constată și reține următoarele:
Reclamanta PEC îndeplinește funcția de grefier în cadrul TCS, fiind încadrată în categoria personalului auxiliar de specialitate, așa cum reiese din înscrisurile aflate la dosarul cauzei - filele 33-35 și adresa emisă de CAT - fila 47 dosar.
Prin acțiunea dedusă judecății se solicită obligarea pârâtei CAT să emită o nouă decizie de salarizare în vederea recalculării indemnizației de încadrare lunare începând cu data de 09.04.2012, în funcție de vechimea în profesie și în muncă, gradul profesional și funcția avută; să se dispună recalcularea sporurilor și altor drepturi aferente diferenței indemnizației de încadrare lunare începând cu data de 09.04.2012, în funcție de vechimea în profesie și în muncă, gradul profesional și funcția îndeplinită în cadrul instanței; să se țină cont la emiterea deciziei de salarizare de procentele aferente vechimii în muncă și în funcție, precum și nivelului de studii, ce urmează să fie incluse în indemnizația de încadrare brută lunară de la data de 31.12.2009, chiar dacă respectiva vechime în muncă/în funcție a fost îndeplinită ulterior acestei date, precum și actualizarea sumelor de plată cu rata inflației și dobânda legală, calculate de la data scadenței fiecărui drept salarial lunar și până la plata efectivă a acestuia.
Examinând solicitările reclamantei în raport de probele administrate în cauză, instanța constată următoarele:
Potrivit art.1 alin.1 din OUG nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice "În anul 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare";, iar alin.2 al aceluiași articol prevede că "În anul 2015, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2014, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții";.
Prin Legea nr.71/2015 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, la art.1, după alineatul 5 s-a introdus un nou alineat, alineatul 5^1 care dispune că "Prin excepție de la prevederile alin. 1 și 2, personalul din aparatul de lucru al Parlamentului și din celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel, precum și personalul din cadrul Consiliului Concurenței și al Curții de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituții, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, va fi salarizat la nivelul maxim dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții".
Astfel, prin acest act normativ s-a creat posibilitatea ca personalul încadrat în instituțiile și autoritățile publice care avea un nivel al salariului de bază și al sporurilor mai mic decât cel stabilit la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă/gradație, să fie salarizat la nivelul maxim dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
O altă interpretare ar fi contrară principiilor generale instituite de Legea de salarizare nr. 284/2010 care are ca și obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului și care la art.2 alin.1 lit.a prevede că dispozițiile acestui act normativ se aplică personalului din autorități și instituții publice, respectiv Parlamentul, Administrația Prezidențială, autoritatea judecătorească, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, autorități ale administrației publice locale, alte autorități publice, autorități administrative autonome, precum și instituțiile din subordinea acestora, finanțate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale.
În același sens s-a pronunțat decizia nr. 23/2016 în dezlegarea unei chestiuni de drept prin care ÎCCJ a statuat că "În interpretarea si aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. 5^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.71/2015, cu modificările și completările ulterioare, sintagma "salarizat la același nivel"; are în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al P, personalul din cadrul CC, al CC, precum și din cadrul celorlalte autorități si instituții publice enumerate de art. 2 alin.1 lit.a din Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut în vedere în interpretarea si aplicarea aceleiași norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor art. 1 alin.1 si 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.71/2015, cu modificările și completările ulterioare, în cadrul aceleiași autorități sau instituții publice";.
Totodată, în cuprinsul deciziei s-a mai reținut că suprapunând cele două texte, prin coroborarea art. 1 alin. 5^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, cu art. 2 alin. 1 lit. a din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare, dar și cu observarea principiului reglementat la art. 3 lit. c din același act normativ, rezultă că personalul din "celelalte autorități și instituții publice" la care se referă textul supus interpretării sunt: Administrația Prezidențială, autoritatea judecătorească, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, autorități ale administrației publice locale, alte autorități publice, autorități administrative autonome (altele decât CC și CC), precum și instituțiile din subordinea acestora, finanțate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale.
În speță, pentru a reține incidența dispozițiilor legale invocate de reclamantă, este necesar ca în cadrul instanței unde aceasta își desfășoară activitatea, să existe personal salarizat care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor stabilite la nivel maxim pentru aceeași funcție/grad/treaptă și gradație.
Or, din adresele înaintate la dosar de CAT prin care pârâta a răspuns relațiilor solicitate de instanță (filele 45 și 56), reiese că reclamanta este încadrată în funcția de grefier gradul I, gradația 5, clasa 72, iar nivelul de salarizare al acesteia de la data îndeplinirii condițiilor de încadrare la nivelul maxim (gradul I, gradația 5, clasa 72) este același cu nivelul maxim în plată la nivelul tribunalelor din raza de competență a CAT, pentru un grefier gradul I, gradația 5, clasa 72, de la data de 01.10.2016, respectiv data aplicării deciziei CC nr.794/2016.
În atare situație, instanța apreciază că solicitarea reclamantei privind obligarea pârâtei CAT să emită o nouă decizie de salarizare cu respectarea dispozițiilor legale prevăzute de art.1 alin. 5^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, este neîntemeiată.
Având în vedere considerentele în fapt și în drept anterior expuse, instanța constată că acțiunea este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.
Această sentință a rămas definitivă prin neapelare.
| ← Nelegalitatea deciziei de încetare de drept a contractului... | Conflicte de muncă - salarizare. Jurisprudență Salarizare → |
|---|
