Decizia civilă nr. 1003/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1003/R/2011
Ședința publică din data de 16 martie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I.-R. M.
JUDECĂTORI: G. L. T.
S.-C. B.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul S. L. AL Î. P. C.EAN împotriva sentinței civile nr. 3149 din 30 septembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe pârâții intimați L. DE C. ȘI A. D. „. S. și C. LOCAL AL M. C.-N., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantului recurent, av. G. P., lipsă fiind reprezentanții pârâților intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 8 martie
2011, prin serviciul de registratură al instanței s-a depus la dosarul cauzei răspunsul solicitat de instanță la termenul anterior, pârâtul intimat comunicând faptul că a obținut venituri proprii la cantina și internatul unității, care au strict această destinație, confirmând totodată faptul că angajații au solicitat prima de vacanță, dar nu li s-a plătit pentru perioada
2006-2009.
Reprezentanta reclamantului recurent arată că nu alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantului recurent solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii introductive, precizată, fără cheltuieli de judecată.
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, o reține în vederea pronunțării, în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de (...) pe rolul T. C., astfel cum a fost precizată, reclamantul S. L. al Î. P. C., în numele membrilor de sindicat menționați în tabelele anexate cererii, a chemat în judecată pe pârâții L. de C . și A. D. „. S. și C. Local al municipiului C.-N., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să o oblige pe pârâta de rd. 1 să plătească, celor pe care îi reprezintă, prima de vacanță în cuantum de un salariu de bază pentru ultimii 3 ani anteriori introducerii acțiunii, actualizate cu indicele de inflație până la data efectivă a plății și să facă cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă, să-l oblige pe pârâtul de rd.2 să aloce fondurile necesare plății drepturilor sale salariale, obiect al prezentei cauze, cu cheltuieli de judecată.
Pârâtul C. Local al municipiului C.-N. a formulat întâmpinare invocând pe cale de excepție lipsa calității procesuale pasive întrucât obligația de a calcula si achita drepturile salariale personalului didactic revine unităților de învățământ in calitate de angajatori conform Legii nr. 1..
Prin sentința civilă nr. 3149/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), s-a respins acțiunea formulată de reclamantul S. L. al Î. P. C., în calitate de reprezentant al reclamanților membri de sindicat în contradictoriu cu pârâții L. de C. și A. D. „. S. și C. Local al municipiului C.- N.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că reclamantul a formulat prezenta acțiune în numele membrilor de sindicat din tabelele nominale depuse la dosarul cauzei,
Instanța a mai reținut că potrivit prevederilor art. 48 alin. 2 din L. nr.
1. drepturile salariale suplimentare, drepturile cu caracter social, alte drepturi și facilități ale personalului didactic auxiliar și nedidactic, al căror
cuantum este stabilit de lege între limite minime și maxime , se negociază, înlimitele legii, prin contracte colective de muncă încheiate între angajatori și organizațiile sindicale reprezentative din învățământ, potrivit legii.
Din aceste prevederi legale reiese cu claritate faptul că drepturile stabilite prin lege pot fi negociate prin contractele colective doar între limitele minime și cele maxime prevăzute de lege. A. act normativ nu stipulează nici un drept cu privire la plata primei de concediu, în favoarea personalului didactic si personalului didactic auxiliar ce lucrează în unitățile de învățământ preuniversitari.
Corespund adevărului susținerile reclamantului potrivit cărora dispozițiile art. 12 din L. nr. 130/1996 permit și pentru salariații instituțiilor bugetare să încheie contracte colective de muncă, dar prin acestea nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
În al doilea rând, prin dispozițiile art.37 lit. g din C. C. la nivel de ramură învățământ pe anii 2007-2008 se prevede în mod expres că salariații sunt îndreptățiți la o primă de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii, ce se acordă odată cu indemnizația de concediu. Așa fiind, aceste drepturi salariale ar trebui să fie achitate în totalitate și exclusiv din veniturile proprii realizate de unitatea de învățământ.
Mai mult chiar, C. C. la nivel de ramură învățământ pe anii 2007-2008 prevede în mod expres, la art. 33 alin. 2 că în scopul salarizării și acordării celorlalte drepturi bănești prevăzute de legislația în vigoare și de prezentul contract colectiv de muncă, părțile contractante vor stabili fondurile și vor identifica sursele de finanțare, înainte de adoptarea legii bugetului de stat, precum și în vederea modificării ulterioare a acesteia. De asemenea se prevede că, părțile contractante vor putea negocia în vederea includeriidrepturilor respective în actele normative care reglementează aceste drepturi.
Din aceste dispoziții legale, instanța a reținut că pentru acordarea unor drepturi prevăzute de contractele colective de muncă, părțile contractante trebuiau să parcurgă mai multe etape și anume: identificarea surselor de finanțare, înainte de adoptarea legii bugetului de stat, negocierea în vederea includerii drepturilor respective în actele normative care reglementează aceste drepturi și achitarea acestora în totalitate și exclusiv din veniturile proprii realizate de unitatea de învățământ.
Conform documentelor existente la dosarul cauzei nu rezultă că organizația sindicală reclamantă a urmat etapele premergătoare pentru a identifica sursele de finanțare și nici faptul că ar fi avut la dispoziție venituri proprii realizate de către unitățile de învățământ din care s-ar fi putut plăti această primă de concediu.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, reclamantul S. L. al Î. P. C., în numele membrilor de sindicat menționați în tabelele anexate cererii, solicitând modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii acțiunii, astfel cum a fost formulată.
În motivarea recursului s-a arătat că, potrivit dispozițiilor art.48 alin.1 din L. privind Statutul personalului didactic, salariul personalului didactic se compune din salariul de bază, stabilit conform legii și o parte variabilă, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare.
Art.50 alin.12 din L. nr.1. impune o regulă: cadrele didactice beneficiază de drepturile prevăzute de lege și de drepturile prevăzute în contractele colective de muncă.
Se mai arată că prima de vacanță este prevăzută în Contractele C.e de
M. U. la nivel N., în contractele colective de muncă încheiate la nivel de ramură învățământ pe anii (...)-2006 și 2007-2008, în acest sens recurenta a menționând prevederile art. 29 alin. 4 și art. 37 lit. g din C. C. de M. U. la nivel de R. Î. 2007-2008.
De asemenea, recurenta mai arată că, în C. C. de M. U. J. la nivel de
R. Î. C. pe anii 2008-2009, înregistrat la D. de M. și P. S. C. sub nr. 35/(...), prelungit până la (...), art.36 lit. g prevede că personalul din învățământ beneficiază de „o primă de vacanță, în condițiile legii. Prima se acordă odată cu indemnizația de concediu și este egală cu un salariu de bază al angajatului conform O.U.G. nr.146/2007";.
Consideră recurentul că, având în vedere prevederile art. 50 alin. 12 din L. nr. 1. coroborate cu art. 59 din C. colectiv de muncă unic la nivel național, cu prevederile art. 37 lit. g din C. C. de M. U. la nivel de R. Î. și ale art. 36 lit. g din C. C. de M. U. J. la nivel de R. Î. C. anul 2008-2009, personalul didactic, didactic auxiliar și nedidactic din învățământ beneficiază și de o primă de vacanță, în cuantum de un salariu de bază al angajatului, care trebuie acordată odată cu indemnizația de concediu.
Prin întâmpinarea formulată (f. 5-6), pârâtul intimat C. Local almunicipiului C.-N. a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca legală.
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate și adispozițiilor legale aplicabile, Curtea de A. reține că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
Conform dispozițiilor art. 48 alin. 2 din L. nr.1. „salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar se face cu respectarea principiuluipotrivit căruia învățământul constituie o prioritate naționala, ținând seama de responsabilitatea și complexitatea muncii, de pregătirea și experiența profesională, de rolul și importanta activității prestate. Salariul personalului didactic se compune din salariul de baza, stabilit conform legii, și o parte variabila, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare.
Drepturile salariale suplimentare, drepturile cu caracter social, alte drepturi și facilități ale personalului didactic auxiliar și nedidactic, al căror cuantum este stabilit de lege între limite minime și maxime, se negociază, în limitele legii, prin contracte colective de muncă încheiate între angajatori și organizațiile sindicale reprezentative din învățământ, potrivit legii.";
Curtea apreciază că în mod greșit instanța de fond a reținut că reclamanților nu li se cuvin primele de concediu ce fac obiectul acțiunii pe considerentul că acordarea lor nu este prevăzută prin L. nr. 1., care reglementează salarizarea și statutul personalului didactic, precum și că în speță și-ar găsi aplicarea norma conținută de art. 12 din L. nr. 130/1996.
Într-adevăr, în conformitate cu dispozițiile art. 12 din L. nr. 130/1996 prin contractele colective de muncă nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale, însă tot atât de real este și faptul că textul menționat trebuie interpretat în sensul că normele contractului colectiv de muncă aplicabil pot fi înlăturate doar atunci când ele contravin unor prevederi legale exprese care reglementează un anumit cuantum al unui spor salarial ori al indemnizației de bază, nu însă și atunci când conferă salariatului bugetar drepturi suplimentare, care nu sunt prevăzute de lege. Un argument în plus în sensul arătat este faptul că însăși legea specială referitoare la stabilirea sistemului de salarizare al reclamanților conferă personalului didactic prin art. 50 alin. 12 din L. nr. 1. facultatea de a beneficia de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.
Având în vedere dispozițiile art. 50 alin. 12 din L. nr. 1. (în vigoare în perioada pentru care se solicită în cauză drepturile bănești), Curtea reține că art.157 alin. 2 din Codul muncii, referitor la stabilirea prin lege a sistemului de salarizare a personalului din autoritățile și instituțiile publice, nu poate exclude stabilirea prin contractele colective de muncă a unor prime de vacanță în favoarea personalului didactic.
De asemenea, se mai reține că potrivit art. 146 din aceeași lege, „în măsura în care prezentul statut nu dispune altfel, personalului didactic i se aplică celelalte dispoziții din legislația muncii";.
Ignorând practic dispozițiile art. 50 alin. 12 și art. 146 din L. nr. 1., prima instanță nu a mai analizat îndreptățirea personalului didactic la plata primelor de vacanță, pentru perioadele indicate în acțiune, în temeiul prevederilor contractelor colective de muncă aplicabile.
Prin dispozițiile art. 59 alin. 3 din C. colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2005-2006 și din C. colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 s-a statuat că prin contractele colective de muncă de la celelalte niveluri se poate stabili ca, în raport cu posibilitățile economico- financiare ale unității, pe lângă indemnizația de concediu, să se plătească și o primă de vacanță.
Așadar, contractele colective de muncă la nivel național aplicabile în perioada de referință prevăd posibilitatea acordării prin contractele colectivede muncă încheiate la nivel inferior a unei prime de vacanță, în raport de posibilitățile economico-financiare ale unității.
C. C. de M. la N. de R. Î. pentru anii 2005-2006, prin art. 37 lit. g stabilește că prima de vacanță se acordă din veniturile proprii ale unității de învățământ.
Potrivit dispozițiilor art. 5 din C. colectiv unic la nivel de ramură învățământ, acesta produce efecte față de toți salariații din învățământ.
Având în vedere că prin adresa nr. 95/(...) unitatea de învățământ angajatoare L. de C. și A. D. „. S., a comunicat că în perioada 2006-2009 a obținut venituri proprii, Curtea consideră că reclamanții sunt îndreptățiți la plata primei de vacanță pentru anul școlar 2006-2007 în temeiul art. 37 lit. g din C. C. de M. la nivel de R. Î.
La data de (...) a fost înregistrat la D. de M. și P. S. a J. C. C. C. de M.
U. J. la nivel de R. Î. C. pe anii 2007-2008, prelungit până la (...), care la art.36 lit. g prevede că personalul din învățământ beneficiază de o „o primă de vacanță, în condițiile legii. Prima se acordă odată cu indemnizația de concediu și este egală cu un salariu de bază al angajatului conform O.U.G. nr.146/2007";.
Potrivit art. 25 alin. 3 din L. nr. 130/1996, contractele colective de munca se aplică de la data înregistrării la D., sau la o dată ulterioară în măsura în care părțile își manifestă voința în acest sens.
Curtea constată că prin prevederile C. C. de M. U. J. la nivel de R. Î. C. pe anii 2007-2008 dreptul la prima de vacanță nu a fost supus vreunei modalități (condiție ori termen), astfel că nu se poate reține argumentul instanței de fond de respingere a acțiunii reclamanților, în raport de prevederile art. 33 alin. 1 și 2 C. C. la nivel de ramură învățământ pe anii
2007-2008.
Prin urmare, Curtea apreciază că pentru anii școlari 2007-2008 și
2008-2009 membrii de sindicat reprezentați de reclamant sunt îndreptățițila plata primei de concediu, în temeiul dispozițiilor art. 36 lit. g din C. C. de M. U. J. la nivel de R. Î. C. pe anii 2007-2008, care nu mai condiționează plata acesteia de existența veniturilor proprii ale unităților școlare.
Se reține ca fiind fondată și cererea de obligare a C. Local al municipiului C.-N. la alocarea fondurilor necesare plății primelor de vacanță aferente anilor școlari 2007-2008 și 2008-2009 pentru salariații reprezentați în prezenta acțiune de către sindicatul reclamant.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 36 alin.2 lit. d din L. nr. 215/2001 privind administrația locală, consiliul local are ca atribuție aprobarea bugetului local și repartizarea fondurilor necesare unităților școlare, iar primarul, conform dispozițiilor art.63 alin.4 lit. a din aceeași lege, exercită funcția de ordonator principal de credite.
Conform dispozițiilor art.16 din H.G. nr. 2192/2004, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
În acest sens, potrivit dispozițiilor art.33 din H.G. nr. 2192/2004, în procesul de fundamentare a deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate învățământului, în subordinea M.ui Educației și Cercetării și a consiliilor locale funcționează organisme consultative de specialitate cu atribuții în acest domeniu.
Conform lit. c a aceluiași articol, la nivelul fiecărei localități funcționează o comisie locală de finanțare a învățământului preuniversitar constituită prin hotărâre a consiliului local, având în componență un viceprimar, șeful compartimentului de finanțare și administrare a învățământului din cadrul consiliului local; unul-doi contabili ai unităților de învățământ din localitate; unul-doi directori ai unităților de învățământ; reprezentanții organizațiilor sindicale desemnați de sindicatele județene.
Pe baza propunerilor comisiei locale de finanțare, consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului B. aprobă și comunică unităților de învățământ de pe raza lor teritorială nivelul costurilor pe preșcolar/elev pentru finanțarea acestora și solicită fiecărei unități de învățământ proiectele de buget pentru anul financiar următor.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.2
C.proc.civ., Curtea urmează să admită recursul declarat de S. L. din Î.ul P.
C., în numele membrilor de sindicat reprezentați menționați în acțiune și precizările la acțiune și va modifica în tot sentința primei instanțe, în sensul că va admite acțiunea formulată, pârâtul L. de C. și A. D. „. S. urmând a fi obligat să plătească membrilor de sindicat, salariați ai acestei unități de învățământ, precizați de către sindicatul reclamant, primele de vacanță în cuantum de un salariu de bază, corespunzător perioadei în care aceștia au fost angajații unității de învățământ pârâte, pentru anii școlari (...)-2008 și
2008-2009.
C. Local al municipiului C.-N. va fi obligat la alocarea fondurilor necesare plății primelor de vacanță aferente anilor școlari 2007-2008 și
2008-2009, pentru salariații reprezentați în prezenta acțiune de către sindicatul reclamant.
PENTRU A.E MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de S. L. AL Î. P. C.EAN împotriva Sentinței civile nr. 3149 din 01 octombrie 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) a T. C., pe care o modifică în tot în sensul că:
Admite acțiunea formulată de S. L. AL Î. P. C.EAN în contradictoriu cu pârâții L. DE C. ȘI A. D. „. S. și C. LOCAL AL M. C.-N. și, în consecință: Obligă pârâtul L. DE C. ȘI A. D. „. S. să calculeze și să plătească prima de vacanță în cuantum de un salariu de bază, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective, membrilor de sindicat, salariați ai unității de învățământ pârâte, astfel: a) pentru anul școlar 2006 - 2007 pentru membrii de sindicat : B. M., COT S. M., C. R., C. N., C. M., I. R., L. N. M., M. L., P. M., R. D., S. C., S. A., M. C., C. C., G. S., G. M., C. I., S. O., C. S., G. C. E., B. A. b) pentru anul școlar 2007 - 2008 pentru membrii de sindicat: B. M., COT S. M., C. R., C. N., C. M., I. R., L. N. M., M. L., P. M., R. D., S. C., S. A.,
M. C., C. C., G. S., G. M., C. I., S. O., C. S., G. C. E., B. A. c) pentru anul școlar 2008 - 2009 pentru membrii de sindicat: B. M., COT S. M., C. R., C. N., C. M., I. R., L. N. M., M. L., P. M., R. D., S. C., S. A., M. C., C. C., G. S., G. M., C. I., S. O., C. S., G. C. E., B. A.
Obligă pârâtul C. Local al M. C.-N. la alocarea fondurilor necesare plății primelor de vacanță aferente anilor școlari 2007-2008 și 2008-2009 pentru salariații reprezentați în prezenta acțiune de către sindicatul reclamant, menționați anterior.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 16 martie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI I .-R. M. G. L. T. S.-C. B.
GREFIER G . C.
Red.GLT/dact.MS/3 ex./(...) Jud.fond: E.B./I.P.
| ← Decizia civilă nr. 4494/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 67/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
