Decizia civilă nr. 1153/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1153/R/2011
Ședința din data 29 martie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : I. T.
JUDECĂTOR : D. C. G.
JUDECĂTOR : C. M. GREFIER : N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta S. S. C. SA împotriva sentinței civile nr. 3155 din 1 octombrie 2010 a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat D. I. Ș., având ca obiect litigiu de muncă
- obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul intimat personal, lipsind reprezentantul recurentei.
Procedura de citare este realizată.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la data de28 martie
2011 intimata a înregistrat la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de reclamant, un exemplar al acestui înscris fiindu-i comunicat reclamantului.
Reclamantul arată că la data de 8 martie 2011 a depus întâmpinare pe care a omis să o semneze, depunând-o ulterior și la acest termen de judecată înțelege să o susțină.
Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului formulat în cauză.
Reclamantul intimat solicită respingerea recursului ca nefondat susținând concluziile expuse în întâmpinarea formulată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 3155 din 01 octombrie 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul mr. (...) s-a admis în parte acțiunea formulată de către reclamantul D. I. Ș. în contradictoriu cu pârâta S. S. C. S. C.-N., pârâta fiind obligată să recunoască reclamantului perioada lucrată de reclamant la societatea pârâtă, în temeiul contractului individual de muncă nr. 23/(...), începând cu data de (...) și până la pronunțarea hotărârii.
Pârâta a fost obligată la plata către reclamant a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada (...) și până la pronunțarea hotărârii, ca urmare a prestării muncii în baza contractului individual de muncă și la plata dobânzii legale calculată asupra acestei sume de la data de (...) și până la plata integrală a debitului.
S-a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata daunelor morale.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că potrivit copiei
Contractului individual de muncă înregistrat sub nr.23/(...), în Registrul general de evidență al salariaților, reclamantul a îndeplinit meseria de funcționar administrativ, începând cu data de (...).
La termenele din data de (...) si (...), instanța a efectuat adrese către pârâtă pentru a-i comunica copia statelor de plată aferente perioadei (...)-(...) și dacă raporturile de muncă cu reclamantul sunt în ființă, însă nu a primit nici un răspuns, deși potrivit certificatului de constatator eliberat de O. R. C. de pe lângă Tribunalul Cluj, societatea este în funcțiune .
Orice contract individual de muncă se încheie nu numai în considerarea prevederilor legale ci si în considerarea clauzelor contractelor colective ce îi sunt aplicabile salariatului în cauză.
Potrivit dispozițiilor art.16 alin.3 din Codul Muncii munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă îi conferă salariatului vechime în muncă. Înscrierile în carnetul de muncă se pot face nu numai în baza unui contract individual de muncă,ci și în baza altor înscrisuri sau împrejurări care fac dovada deplină asupra vechimii în muncă.
Vechimea în muncă, în sensul de stagiu total de cotizare,constituie un izvor important de drepturi pentru fiecare persoană încadrată în muncă. Printre acestea cel mai important este cel legat de dreptul la pensie pentru limită de vârstă,de invaliditate sau de urmaș, respectiv cuantumul acestui drept de asigurări sociale.
Desfacerea raporturilor de muncă, în temeiul prevederilor Codului
Muncii trebuie materializată printr-o decizie emisă de către angajator și pentru a fi temeinică și legală trebuie să existe dovezi din care să rezulte fără echivoc intenția salariatului sau a angajatorului de a înceta raporturile de muncă.
Această intenție poate rezulta dintr-o cerere sau notificare depuse anterior sau cel mai târziu concomitent încetării în fapt a acestor raporturi.
Pârâta nu a făcut această dovadă deși prevederile art.287 din Codul
Muncii îi impune sarcina probei până la prima zi de înfățișare.
Se cunoaște că elementele principale ale contractului individual de muncă sunt prestarea muncii și salarizarea acesteia de către angajator. Fiind un contract cu titlu oneros plata salariului constituie un element al său.
Salariul reprezintă remunerația în bani a muncii prestate în baza contractului individual de muncă, echivalentul muncii prestate de către angajat. Prin corelația dintre prestarea muncii de către salariat si salarizarea muncii de către angajator se respectă principiul echivalenței prestațiilor în contractele sinalagmatice - do ut des - respectiv poți pretinde numai în măsura în care dai.
Salariul constituie obiect dar și cauza contractului individual de muncă. Este obiect deoarece el constituie contraprestația pentru munca efectuată de către salariat, este cauză pentru că în vederea obținerii lui persoana fizică s-a încadrat în muncă.
Potrivit dispozițiilor art.163 alin.1 din Codul Muncii plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată precum și prin orice alte documente justificative cere demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
Neplata salariului,invocându-se îndeplinirea necorespunzătoare a sarcinilor de serviciu de către angajat, nu se justifică în situația în care angajatorul nu și-a exercitat prerogativa de a aplica sancțiunile disciplinare prevăzute de art.263 din Codul Muncii.
Conform prevederilor art.40 alin.2 lit.f din Codul Muncii angajatorul are obligația să plătească toate contribuțiile și impozitele aflate în sarcina sa precum și să rețină și să vireze contribuțiile și impozitele datorate de salariați, în condițiile legii. Prevederi asemănătoare regăsim și în Legea nr.19/2000 care, prin art.23 și următoarele, instituie obligația angajatorului de a achitacontribuția de asigurări sociale din momentul încadrării în una din situațiile prevăzute de art.5 alin.1 sau de la data încheierii contractului de asigurare.
Obligația principală a angajatorului este cea de plata salariului, orice reținere din salariu putând fi operată doar în cazurile și în condițiile prevăzute de lege. R. din salariu, cu titlu de daune, se pot face doar în cazul în care datoria este scadentă, lichidă și exigibilă, constatată printr-o hotărâre judecătorească, definitivă și irevocabilă.
Cu privire la obligarea la plata de daune interese trebuie arătat că acestea se cuvin salariatului pentru întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia conform dispozițiilor art. 161 alin.4 din Codul Muncii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC S. C. SA, solicitândadmiterea recursului, casarea sentinței și retrimiterea dosarului spre rejudecare instanței de fond deoarece aceasta a pronunțat o sentință cu încălcarea art.85
C.proc.civ. în condițiile în care pârâta nu a fost citată conform art.89 și urm.
C.proc.civ.
În motivarea recursului a arătat că nu a primit nici o citație pentru acest dosar, astfel că nu a avut cunoștință despre acest litigiu, fiind în imposibilitate de depune întâmpinare până la primul termen de judecata pentru a formula apărările în cauză și la nici un termen de judecată ce a fost dat în această cauză.
Având în vedere că nu a primit sentința pronunțată în acest dosar, arată instanței că de prezenta hotărâre, la care formulează prezentul recurs a luat cunoștință în data de 23 octombrie 2010, când la adresa din Piața 1 Mai, nr. 1-
2, s-a prezentat domnul Dunca I. Ș., pentru a pune în vedere să-i plătească drepturile salariale și să-i recunoască vechimea în muncă, în baza Sentinței civile nr. 3155 din data de 01 octombrie 2010.
Arată că nu a refuzat înregistrarea contractului individual de munca nr.
23 / 19 iun. 2009, prin care domnul Duna I. Ș. urma să desfășoare la sediul societății activitatea de funcționar administrativ - cod COR 4., începând cu data de luni 22 iun. 2009.
In data de 19 iun. 2009, când s-a încheiat contractul individual de munca, a stabilit cu reclamantul ca luni 22 iun. 2009 să se prezinte din nou la sediul societății S. Europroconsult S.R.L. pentru a-i înmâna fișa postului, în baza căreia trebuia să-și îndeplinească atribuțiile ce-i reveneau, iar reclamantul, care urma să desfășoare în cadrul societății o muncă calificată, avea obligația să prezinte documentele care să-i ateste calificarea în vederea desfășurării activității conform C.I.M. semnat, precum și avizul medical, care să ateste faptul că este apt din punct de vedere medical să desfășoare activitatea de funcționar administrativ, dar acesta nu a fost de găsit, decât în data de 23 oct.2010.
Consideră că cerințele reclamantului sunt injuste, cu atât mai mult cu cât și el și-a asumat obligația de a prezenta în data de 22 iun. 2009 documentele care să-i ateste calificarea profesionala și avizul medical, ori cum a mai menționat, el nu și-a îndeplinit aceasta obligație, ori art. 27 din Codul Muncii mai sus relatat, sancționează cu nulitatea C.I.M. încheiat fără prezentarea avizului medical.
Ținând cont de aceste prevederi, ‚nu a considerat necesar să înregistreze la I. C. un contract de muncă nul, cu atât mai mult cu cât nu avea ce înregistra la I., acest contract de munca după semnare a fost sustras fraudulos în toate exemplarele de reclamant.
Arată că în conformitate cu prevederile Codului Muncii, salariul reprezintă remunerația în bani a muncii prestate în baza unui C.I.M., echivalentul muncii prestate de către angajat. Astfel, prin corelația dintreprestarea muncii de către salariat si salarizarea muncii de către angajator se respecta principiul echivalentei prestațiilor în contractele sinalagmatice - do ut des - respectiv, poți pretinde numai în măsura în care dai, dar reclamantul nu are cum să demonstreze că a prestat vreo clipa o activitate nominalizată în fișa postului în favoarea pârâtei și nici nu are cum să prezinte un pontaj emanând de la aceasta in care acesta să fie prezent vreodată.
Ținând cont de cele de mai sus, de principiul echivalentei, care este general valabil si aplicabil in contractele sinalagmatice, consideră că din moment ce reclamantul nu a efectuat nici o prestație in munca in baza C.I.M. nr. 23/ 19 iun. 2009, pentru pârâtă, nu are nici un drept de a pretinde salariul si pe cale de consecință să i se recunoască valabilitatea acestui C.I.M.
Reclamantul D. I. Ș. prin întâmpinare (f.17-19) a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate, a dispozițiilor legale aplicabile și a actelor de la dosar, Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește motivul de recurs privind nelegarea citare a recurentului în fața instanței de fond, Curtea reține că prin cererea de chemare în judecată reclamantul a indicat ca sediul al pârâtei str. F. nr. 30, C., indicată în contractul individual de muncă, aceasta fiind citată la adresa indicată. Conform certificatului constatator emis de oficiul R. C., acesta este și adresa înregistrată ca sediu social, fiind așadar singura opozabilă terților.
Recurentul arată prin cererea de recurs că adresa acționarului majoritar este C. N., Piața 1 Mai, nr. 1-2 , în sediul înregistrat la ORC nemaidesfășurând nici un fel de activitate, aspect ascuns cu rea credință instanței de fond de către reclamant. C. așa fiind, Curtea nu poate reține aceste apărări, în condițiile în care pârâta recurentă a fost citată și la aceasta adresa pe tot parcursul desfășurării cauzei în fond.
În ceea ce privește referirea din practicaua sentinței „ părțile prezente au pus concluzii";, ea trebuie în mod evident cu încheierea de ședință din data de
01 octombrie 2010, în practicaua căreia a fost în mod explicit consemnată lipsa pârâtului, neputându-se reține vreo eroare a instanței de fond.
Curtea reține însă ca întemeiat motivul de recurs privind insuficienta analizare a fondului cauzei de către instanța de fond, care nu a lămurit în nici un fel aspecte concrete legale de modul în care reclamantul a prestat activitate în folosul pârâtei reclamante.
În condițiile în care art. 154 Codul muncii prevede că salariul reprezintă contraprestația muncii depusă de salariat în baza contractului individual de muncă, un aspect esențial în dezlegarea fondului cauzei ținea de lămurirea acestui aspect, și anume dacă în mod efectiv reclamantul a prestat munca ce îi revenea conform contractului în favoarea angajatorului. C. în condițiile existenței unui contract de muncă, lipsa prestației din partea angajatului exonerează pe angajator de plata salariul, cu condiția ca activitatea angajatului să nu fie împiedicată de culpa angajatorului, nefiind necesară o sancționarea anterioară a salariatului.
Toate aceste aspecte necesită administrarea unui probatoriu suficient pentru conturarea stării de fapt reale, probatoriu ce a lipsit cu desăvârșire în fața instanței de fond.
În consecință, Curtea reține că aceste lipsuri nu pot fi complinite direct în fața instanței de recurs, fiind de natură a lipsi părțile de un grad de jurisdicție. În plus, lipsa analizei arătate mai sus echivalează practic cu nepronunțarea asupra fondului cauzei, motiv pentru care Curtea, în temeiul art. 304 ind. 1 raportat la art. 312 C., va admite recursul declarat de pârâta SC S. C. SA împotriva sentinței civile nr. 3155 din (...) a T.ui C.pronunțată în dosar nr. (...), pe care o va casa în totalitate și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe. Cu ocazia rejudecării instanța va ține seama de considerentele prezentei cauze și va avea în vedere și celelalte motive invocate de recurentă, inclusiv cele privind valabilitatea contractului individual de muncă.
Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de pârâta SC S. C. SA împotriva sentinței civile nr. 3155 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o casează în totalitate și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 29 martie 2011
PREȘEDINTE JUDECĂTORI I . T. D. C. G. C. M.
N. N.
GREFIER R ed.DCG Dact.SzM/3ex.
| ← Decizia civilă nr. 2500/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 1597/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
