Decizia civilă nr. 728/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 728/R/2011
Ședința publică din data de 25 februarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-R. M. JUDECĂTORI: G. L. T.
S.-C. B. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul S. J. DE U. Z. împotriva sentinței civile nr. 4095 din 13 septembrie 2010 pronunțată de tribunalul S. în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta intimată F. A. M., având ca obiect contestație decizie de sancționare.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 23 februarie 2011, încheiere care face parte din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 4095 din (...) a Tribunalului S., pronunțată în dosar nr. (...), a fost admisă cererea formulată de contestatoarea F. A. M. împotriva dispoziției de sancționare cu avertisment scris nr. 154 din (...), emisă de intimatul S. J. de U. Z. și în consecință s-a anulat această dispoziție.
A fost obligată intimata la plata sumei de 1.000 lei către contestatoare, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanta-contestatoareeste angajată în funcția de director financiar-contabil la S. J. de U. Z.
Prin dispoziția nr.154 din (...), contestatoarea a fost sancționată cu avertisment scris datorită faptului că a dispus preluarea în gestiunea secțiilor ATI
și UPU din spital a unui număr de 50 de doze de N., medicament extrem de rar folosit și cu valoare foarte mare, prin fapta sa încălcând prevederile legale cu privire la achizițiile publice și O.G.nr.119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv (f.3).
Această decizie a fost emisă în urma unei cercetări efectuate de o comisie numită de managerul spitalului și care a întocmit la finalizarea cercetărilor raportul nr. 7421/(...),(f.24-26).
De la început acest raport a fost contradictoriu.
S-a arătat faptul că „În cursul lunii iunie 2009, au fost livrate spitalului, de către S. SRL, aparent prin intermediul farmaciei un număr de 50 de flacoane de N. iar în continuare se arată faptul că medicamentul nu era recepționat în farmacie deoarece nu s-a intrat în posesia facturilor și de asemenea „nu s-a emis comandă, prin farmacia spitalului, pentru livrarea acestui medicament";.
Persoana care a dat aceste declarații face parte dintre persoanele responsabile cu respectarea prevederilor legale în materie de achiziții de medicamente, dar a preluat medicamentul.
În continuarea raportului se arată faptul că contestatoarea ar fi dispus repartizarea medicamentelor la secțiile ATI și UPU dar nu se face referire la nici o dispoziție scrisă în acest sens (dat fiind valoarea mare a medicamentului -
1.,79lei) și nici un refuz scris de a prelua acest medicament.
Din tot conținutul raportului nu a reieșit cu certitudine faptul că, contestatoarea a fost vinovată de introducerea medicamentului în spital.
Studiind în continuare, actele depuse la dosar privind achiziționarea medicamentului N. (f.36-47) instanța a constatat faptul că deși contestatoarei i se impută nerespectarea prevederilor legale la achiziționarea acestuia, propunerile de angajare a unor cheltuieli (f.39,42,46) și angajamentele bugetare individuale (f.38,43,47) sunt semnate și parafate de ordonatorul de credite.
De asemenea facturile de plată a medicamentului (f.36,40,44) au aplicate pe ele mențiunea „Se aprobă ordonator de credite"; și poartă semnătura ordonatorului de credite.
Potrivit pct.2 din O. nr.1792/(...) prin acordarea semnăturii și mențiunii
„Bun de plată"; pe factură se atestă că serviciul a fost efectuat corespunzător de către furnizor și că toate pozițiile au fost verificate.
În această situație, dacă fapta contestatoarei ar constitui abatere disciplinară ar fi trebuit aplicate prevederile art. 6 alin. 2 din Legea nr. 82/1991, a contabilității conform cărora „Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea celor care le-au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz"; dar nici o altă persoană nu a fost sancționată.
Un alt aspect reținut în sarcina contestatoarei ar fi acela că a dispus repartizarea medicamentelor în cadrul secțiilor ATI și UPU.
Din studiul atribuțiilor generale și specifice ale directorului financiar- contabil și a fișei postului (f.93-979 contestatoarei nu rezultă faptul că ar fi avut această atribuțiune de serviciu.
De asemenea nu există nici o dispoziție scrisă sau vreun act care să dovedească acest lucru.
Analizând această situație de fapt instanța a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru a fi antrenată răspunderea disciplinară a contestatoarei.
Răspunderea disciplinară intervine în cazurile în care un salariat săvârșește cu vinovăție o abatere disciplinară.
Din textele legale (art.263 Codul muncii), a rezultat elementele definitorii ale răspunderii disciplinare fără a căror existență cumulată nu poate exista o atare răspundere: calitatea de salariat, existența unei fapte ilicite, săvârșirea faptei cu vinovăție, un rezultat dăunător și legătura de cauzalitate dintre faptă și rezultat.
Intimata nu a făcut dovada existenței faptei ilicite, a vreunei vinovății sau a unui rezultat dăunător pentru a putea fi angajată răspunderea disciplinară a contestatoarei.
De asemenea a fost depășit și termenul de 6 luni de la data săvârșirii eventualei abateri disciplinare, prevăzut de art.268 alin.(1) din Codul muncii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul S. J. DE U. Z. solicitând casarea sentinței atacate motivat pe prevederile art.304 pcz.8 și 9 din C.pr.civ. și, rejudecând pe fond să se dispună respingerea acțiunii reclamantei, ca neîntemeiată.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâta a arătat că instanța de fond în motivarea sentinței atacate a reținut greșit că sancționarea reclamantei cu avertisment scris s-a făcut fără a fi dovedită vina acesteia. Din documentele depuse la dosarul cauzei, începând cu facturile emise de furnizor pentru platamedicamentelor, filele 36. 40. 44 din dosar și continuând cu propunerile de angajare de cheltuieli (f. 39. 42. 46) și angajamentele bugetare (f. 38. 43, 47) poartă viza de control financiar preventiv aplicată de titularul acesteia, doamna director financiar-contabil F. A..
Recurentul înțelege să invoce prevederile OG nr. 119/1999 arătând că persoana desemnată să exercite controlul financiar preventiv are obligația de a refuza acordarea vizei CFP, conform, prevederilor art. 20. alin. 1 dacă apreciază ca proiectul de operațiune care face obiectul controlului financiar preventiv nu îndeplinește condițiile de legalitate, regularitate și încadrare în limita creditelor bugetare sau creditelor ele angajament, după caz, pentru acordarea vizei de control financiar preventiv.
Anexa 1h la O. M. nr. 5. conține lista de verificare a ordonanțărilor de plată pentru achiziția publică de produse, listă care la punctele 1.1 și 1.2 prevăd ca acte de verificat angajamentul bugetar individual, contractul de achiziție sau comanda.
Aceste documente nu au fost verificare pentru că nu existau și viza CFP a fost aplicată de reclamantă fără justificare, prin urmare nu și-a respectat obligațiile care-i revencau ca persoană desemnată cu exercitarea vizei de control financiar preventiv.
Aceste aspecte nu au fost reținute de instanță pentru soluționarea cauzei și din acest motiv pârâta a înțeles să formuleze prezentul recurs. Instanța de fond a judecat greșit actul atacat de reclamantă considerând că sancțiunea a fost aplicată doar pentru că reclamanta a dispus preluarea în gestiune a unor medicamente. Greșeala cea mai importantă, care a stat la baza emiterii deciziei de sancționare a fost nerespectarea obligației ce-i revenea ca persoană desemnată cu exercitarea controlului financiar preventiv.
Instanța de fond a mai reținut în mod greșit că a fost depășit termenul de 6 luni în care trebuie efectuată cercetarea disciplinară. De la preluarea medicamentelor în farmacie și în gestiunile UPU și ATI au trecut mai mult de 6 luni, dar de la aplicarea vizei CFP pe ordonanțare de plată și angajament bugetar individual emise în 23 februarie 2010, aplicarea sancțiunii fiind dispusă în data de (...).
În motivarea sentinței pronunțate instanța a mai constatat că toate documentele întocmite pentru plata facturilor au fost semnate de ordonatorul de credite. E. perfect adevărat însă odată cu aplicarea vizei de control financiar preventiv pe aceste documente, ordonatorul de credite avea certitudinea că acestea au fost verificare și îndeplinesc cerințele prevăzute de lege pentru a se efectua plata.
E. criticabilă și concluzia instanței de fond cu privire la existența elementelor care antrenează răspunderea disciplinară constatând că nu se dovedește existența faptei ilicite, a vinovăției și a rezultatului dăunător.
Instanța de fond a dat o sentință nelegală, în opinia pârâtei, fără a analiza în detaliu actele depuse de ea în probațiune și concluziile acesteia și se datorează interpretării greșite a legii, în speță Ordonanța guvernului 119/1999.
Având în vedere motivele expuse, pârâta solicită instanței să admită recursul pârâtei, să caseze sentința atacată și rejudecând cauza să dispună respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 21 februarie 2011 reclamanta F. A. M. a solicitat instanței respingerea recursului formulat de pârâtă cu consecința menținerii sentinței ca fiind temeinică și legală, precum și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este nefondat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Prin D. nr.154 din (...), atacată în prezenta cauză, contestatoarea a fost sancționată cu avertisment scris datorită faptului că a dispus preluarea în gestiunea secțiilor ATI și UPU din spital a unui număr de 50 de doze de N., medicament extrem de rar folosit și cu valoare foarte mare, prin fapta sa încălcând prevederile legale cu privire la achizițiile publice și O.G.nr.119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv și, de asemenea, a acordat viza de control financiar preventiv fără a verifica dacă sunt îndeplinite cerințele legale pentru acordarea acesteia.
D. de sancționare are în vedere reținerea în sarcina contestatoarei a săvârșirii a două abateri disciplinare și anume aceea a preluării în gestiunea secțiilor ATI și UPU din spital a unui număr de 50 de doze de N. și, respectiv, acordarea vizei de control financiar preventiv fără a verifica dacă sunt îndeplinite cerințele legale pentru acordarea acesteia.
Potrivit concluziilor raportului nr. 7421/(...), întocmit de recurentul intimat, cele 50 de flacoane de N. au fost livrate spitalului de către S. SRL în cursul lunii iunie 2009.
Prin urmare prima faptă reținută în sarcina contestatoarei ar fi fost săvârșită în cursul lunii iunie 2009 iar în raport de prevederile art. 268 alin. 1 C., aplicarea sancțiunii pentru această faptă la data de (...) nu respectă termenul de
6 luni de la data săvârșirii faptei, concluziile primei instanțe sub acest aspect fiind corecte. De altfel recurenta nu a atacat soluția instanței în ceea ce privește prima abatere disciplinară imputată contestatoarei.
În ceea ce privește cea de a doua abatere, de acordare a vizei de control financiar, aceasta se impută contestatoarei ca fiind săvârșită la data de (...), potrivit mențiunilor din actele depuse la dosarul cauzei la filele 38 și urm. din dosarul de fond, astfel că în raport de această dată aplicarea sancțiunii prin D. nr.154 din (...) respectă termenul de prescripție de 6 luni prevăzut de art. 268 alin. 1 C..
Totuși antrenarea răspunderii disciplinare a angajatului se poate realiza cu respectarea tuturor condițiilor de legalitate prevăzute la art. 263-268 C., prima instanță observând în mod corect elementele definitorii ale unei astfel de răspunderi, ce rezultă din economia prevederilor art. 263 C., și anume calitatea de salariat, existența unei fapte ilicite, săvârșirea faptei cu vinovăție, un rezultat dăunător și legătura de cauzalitate dintre faptă și rezultat.
Ceea ce nu a observat instanța este faptul că săvârșirea presupusei abateri disciplinare și aplicarea sancțiunii au avut loc în timpul derulării unor raporturi de serviciu distincte ale contestatoarei cu unitatea recurentă.
Într-adevăr, astfel cum rezultă din actele aflate la dosarul cauzei, confirmate de recurentă, contestatoarea a ocupat funcția de director financiar contabil pe perioada (...)-(...), raporturile între părți derulându-se în baza contractului de administrare încheiat între acestea, pe o durată de 3 ani, ulterior începând cu data de (...) și până la data de (...) contestatoarea nu a mai avut calitatea de salariat al S., nefiind angajată pe nici o funcție, iar prin O. M. S. nr.
1486/(...) a fost numită în funcția de director financiar contabil interimar, până la organizarea unui nou concurs pentru această funcție.
Ca atare raporturile de muncă ale contestatoarei în derularea cărora i se impută săvârșirea abaterii disciplinare la data de (...) au încetat la data de (...), astfel că ulterior acestei date contestatoarea nu mai putea fi sancționată, nemaifiind îndeplinită cerința calității de salariat, condiție esențială pentru antrenarea răspunderii disciplinare.
Prin urmare, având în vedere faptul că D. nr.154 din (...) nu întrunește condițiile de legalitate necesare, se impunea anularea acesteia, analizarea stării de fapt din punct de vedere al faptelor reținute în sarcina contestatoarei nemaifiind necesară.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin.1 c.pr.civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat.
În temeiul art. 274 C.pr.civ., recurentul va fi obligat să plătească intimatei
F. A. M. suma de 1.240 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACE. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul S. J. DE U. Z. împotriva Sentinței civile nr. 4095 din (...) a Tribunalului S., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Obligă recurentul să plătească intimatei F. A. M. suma de 1.240 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 25 februarie 2011.
PREȘEDINTE JUDECATORI I .-R. M. G.-L. T. S.-C. B.
GREFIER G . C.
Red.I.R.M/Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud. fond:R.M.P. și M. K.
| ← Decizia civilă nr. 2222/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 17/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
