Decizia civilă nr. 1491/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ N. 1491/R/2011
Ședința din 02 mai 2011
Instanța constituită din: PREȘED.TE : D. G.
JUDECĂTOR : L. D.
JUDECĂTOR : S. D.
G. : C. M.
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții C. LOCAL AL M. B. M., P. M. B. M. și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN D. G. A F. P. M. împotriva sentinței civile nr. 2140 din 16 decembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul intimat S. L. D. Î. M. și pe pârâta intimată G. N. 9 B. M. S. G. (...)A M., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile au fost comunicate părților și sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 29 aprilie
2011, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul intimat S. L. din Î. M. a depus la dosar întâmpinare, prin care solicită respingerea recursurilor și menținerea hotărârii atacate, precum și judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
De asemenea, se constată că prin motivele de recurs pârâții recurenți au solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242
C.pr.civ.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 80 din Legea nr. 168/1999, invocă excepția tardivității recursurilor formulate de pârâții recurenți P. municipiului B. M. și C. Local al municipiului B. M., având în vedere că sentința atacată le-a fost comunicată pârâților recurenți la data de 23 decembrie 2010, conform dovezilor de primire și proceselor verbale de predare aflate la filele 63 și 64 din dosarul tribunalului, iar recursurile au fost înregistrat la data de 04 ianuarie
2011 și respectiv la data de 05 ianuarie 2011, cu depășirea termenului legal de
10 zile de la comunicarea hotărârii atacate.
Curtea constată recursul pârâtului Ministerul Finanțelor Publice prin D. G. a F. P. M. în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar, iar în ceea ce privește recursurile declarate de pârâții C. Local al municipiului B. M. și P. municipiului B. M., reține cauza în pronunțare asupra excepției tardivității.
C U R T E A
În urma deliberării, reține că la data de (...), prin sentința civilă nr. 2., pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), s-au respins excepțiilelipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții C. Local B. M., P. municipiului B. M., Ministerul Finanțelor Publice prin D. F. P. M..
S-a admis acțiunea formulată de S. L. din Î. M., în contradictoriu cu pârâții G. nr. 9 B. M., S. G. nr. 20, C. local B. M., P. orașului B. M., Ministerul
Finanțelor Publice și, în consecință:
Au fost obligați pârâții: G. nr. 9 B. M., S. G. nr. 20, C. local B. M., P. orașului B. M. și Ministerul Finanțelor Publice să acorde membrilor de sindicat reprezentați de reclamant: K. C., B. L., H. G., K. M. - tranșa suplimentară de vechime prevăzută de art. 50 din Legea nr. 128/1997, începând cu (...) până la (...), actualizate în funcție de indicele de inflație la data plății și tranșa suplimentară de vechime prevăzută de art. 50 din Legea nr. 128/1997, începând cu (...) până la data efectivă a plății, actualizate în funcție de indicele de inflație la data plății.
Pentru a pronunța soluția menționată, T. a avut în vedere următoarele considerente:
Examinând excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul
Ministerul Finanțelor Publice, T. a constatat că este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
M. F. P. în virtutea dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 500/2002 are atribuții de a pregăti proiectele legilor de rectificare bugetară. Întrucât sumele alocate unităților de învățământ nu sunt suficiente pentru punerea în executare a hotărârilor judecătorești, Ministerul Finanțelor Publice alocă fondurile necesare efectuării plății, astfel încât, deși nu este implicat direct în raporturi juridice se impune chemarea sa în judecată pentru opozabilitatea hotărârii, pentru a se putea executa hotărârea, ceea ce justifică calitatea sa procesuală pasivă.
Pentru aceste considerente, excepția a fost respinsă ca neîntemeiată.
Cu privire la excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. local al M. B. M. și P. M. B. M., T. a reținut că sunt nefondate întrucât, chiar dacă, nu au raporturi juridice directe cu personalul didactic din unitățile de învățământ, C. local al M. B. M. și P. M. B. M. au obligația legală de a cuprinde în buget și cheltuielile de personal privind salarizarea cadrelor didactice - art. 167 din Legea nr. 84/1995, art. 4 din OG 22/2002, în ceea ce privește C. local al M. B. M..
Conform art. 63 alin. 4 lit. a și b din Legea nr. 215/2001, P. exercită funcția de ordonator principal de credite, întocmește proiectele bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului local.
Pentru aceste considerente, excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. local al M. B. M. și P. M. B. M. au fost respinse ca nefondate.
Pe fond, T. a constatat că, potrivit art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr.
128/1997 privind Statutul personalului didactic, „Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizarea stabilită de lege și de tranșe suplimentare, care se acordă la 30,35 și la peste
40 ani activitate în învățământ";.
În anexa nr. 2 din OG nr.15/2008 se regăsesc coeficienții de multiplicare pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar. Aceasta ordonanță se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2008.
Tranșele suplimentare de vechime prevăzute de art. 50 alin. 1 și 2 din
Legea nr. 128/1997 nu se regăsesc în coeficienții de multiplicare prevăzuți pentru ultimele trei tranșe de vechime (30-35 ani, 35-40 ani și peste 40 de ani), așa cum prevede art. 5 alin. 2 din O.U.G. nr. 15/2008.
Începând din (...), conform art. 10 din A. II a L. nr. 3. și a prevederilor punctului 6 din Notă la A. II a L. nr. 3. se acordă în continuare tranșele de vechime prevăzute de art. 50 alin. 1 din Legea nr. 128/1997.
Acțiunea a fost apreciată ca întemeiată, fiind admisă potrivit dispozitivului.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții C. Local almunicipiului B. M., P. municipiului B. M. și Ministerul Finanțelor Publice prin D. G.a F. P. M..
1.Prin propriul recurs, pârâtul P. M. B. M., a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii pentru lipsa capacității și calității procesuale pasive a P.ui M. B. M..
În susținerea excepției, pârâtul învederează că potrivit prevederilor art. 77 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată "P., viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumita primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale,
De asemenea, potrivit prevederilor art. 21 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată, „(1) Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public cu capacitate deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane juridice sau fizice, în condițiile legii.
În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean";.
În drept, au fost invocate prevederile art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
2.Prin recursul declarat, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin D. G. a F . P. a județului M., solicitând admiterea recursului, modificarea sentințeiatacate în sensul respingerii acțiunii.
Pârâtul apreciază că nu are calitate procesuală pasivă în cauza dedusă judecății, prin prisma faptului că acesta nu are raporturi juridice cu reclamanții.
Rolul esențial in procesul bugetar și în execuția bugetara revine
Guvernului, respectiv P. potrivit art. 17 alin. 1 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, P.ul fiind acela care adopta legile bugetare anuale si legile de rectificare elaborate de G.
Reglementând rolul Guvernului la art.18 din aceeași lege, stabilește că acesta asigura însăși elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale si transmiterea acestora spre adoptare P., precum si supunerea spre adoptare P. a proiectelor legilor de rectificare bugetara si a contului general anual de execuție.
Obligarea M.ui F. P. la alocarea sumelor solicitate de reclamanți este lipsita de suport legal si în același timp imposibila, deoarece aceste sume trebuie propuse de către ordonatorii principali de credite conform art.34 alin.1 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, iar Ministerul Finanțelor Publice sa fie autorizat in acest sens de către legiuitor.
In drept, au fost invocate prevederile art.304 pct.9 C.proc.civ.
3.Prin recursul formulat, pârâtul C. Local al M. B. M., a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii pentrulipsa capacității și calității procesuale pasive a C.ui Local al M. B. M..
Învederează că în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei capacității procesuale pasive și a calității procesuale pasive a C.ui Local B. M..
În ceea ce privește prima excepție, arată că, în conformitate cu art. 41 coroborate cu prevederile art. 26 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954 și art. 21 din Legea nr. 215/2001, republicată, C. local nu are personalitate juridică și buget propriu, situație în care nu poate sta în judecată în nume propriu, într-un litigiu având ca obiect plata unor despăgubiri bănești.
Potrivit art. 21 din Legea nr. 215/2001, republicată, "(1) unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și-privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane juridice sau fizice, în condițiile legii.
(2) În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.
(3) P., respectiv președintele consiliului județean, poate împuternici o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate, sau un avocat care să reprezinte interesele unității administrativ-teritoriale, precum și ale autorităților administrației publice locale respective, în justiție."
Potrivit art.20 din Legea nr. 215/2001, republicată, unitățile administrativ-teritoriale sunt: comunele, orașele, municipiile și județele, în care se exercită autonomia locală și funcționează autorități ale administrației publice locale.
C. Local este, potrivit art.23 din Legea nr. 215/2001, republicată, autoritatea administrației publice locale, în speță a M. B. M., o autoritate cu caracter deliberativ (hotărăște, avizează, aprobă etc, cf. art. 36 din Legea nr.215/2001, republicată) în problemele de interes local, iar primarul este autoritatea administrației publice locale cu caracter de execuție, (« ... pune în aplicare hotărârile consiliului local ... » cf.art.61 din Legea nr. 215/2001, republicată).
În consecință, C. Local al M. B. M. și P. M. B. M. sunt autoritățile unității administrativ-teritoriale - Municipiul B. M., care nu au personalitate juridică proprie, nu au capacitate și nici patrimoniu.
În ceea ce privește a doua excepție, C. local al M. B. M., a fost chemat în judecată, așa cum arată reclamantul, în calitate de finanțator al unităților de învățământ. D. că, potrivit dispozițiilor art. 63 alin. 4 litera a din Legea nr.
215/2001, republicată, primarul în exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 63, alin. l, lit. c, exercită funcția de ordonator principal de credite, iar nu C. local care îndeplinește alte atribuții date în competența sa. C. local al M. B. M. nu este și nici nu poate fi reprezentat de către primarul M. B. M., deoarece cele două autorități au atribuții distincte.
Pe fond, acțiunea este inadmisibilă. C. Local al M. B. M. este o autoritate deliberativă, fără personalitate juridică, fără patrimoniu astfel că nu poate să își asume obligații pecuniare.
În drept, au fost invocate prevederile act. 304 pct. 9 C.proc.civ.
În data de (...), reclamantul intimat S. L. din Î. M. a depus întâmpinare (f.
15-20), prin care a solicitat respingerea recursurilor formulate de pârâții
Ministerul Finanțelor Publice prin D. G. a F. P. M., C. Local al M. B. M. și P. M.
B. M., cu menținerea hotărârii instanței de fond.
Subliniază că potrivit dispozițiilor art. 19 din legea nr. 500/2002 pârâtul
MFP are obligația de a aloca sumele necesare efectuării plății. De asemenea, apreciază că și pârâții C. Local al M. B. M. și P. M. B. M. își justifică în cauză calitatea procesuală pasivă, respectiv capacitatea procesuală pasivă.
Nu au fost administrate probe noi.
Trecând la analizarea sentinței recurate prin prisma dispozițiilor legaleincidente și a documentației de la dosar, Curtea a reținut următoarele:
1. Recursurile P.ui M. B. M. și C.ui Local al M. B. M.
Analizând cu prioritate excepția tardivității recursurilor formulate de către pârâții recurenți menționați, Curtea o găsește întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. art. 80 din Legea nr. 168/1999, termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunțate de instanța de fond.
Termenul legal menționat este instituit de către legiuitor ca un termen legal imperativ, nerespectarea acestuia având drept consecință decăderea din dreptul de a mai exercita calea de atac. C. de atac exercitată după împlinirea termenului este considerată ca fiind formulată tardiv.
Raportat la dispozițiile legale menționate, Curtea constată că sentința atacată le-a fost comunicată pârâților recurenți la data de (...), potrivit dovezilor de primire și proceselor verbale de predare din dosarul T.ui (f. 63-64), iar recursurile au fost înregistrate la data de 04 ianuarie 2011 și respectiv, la data de 05 ianuarie 2011, cu depășirea termenului legal imperativ menționat, ultima zi de formulare fiind data de (...).
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin.1 C.proc.civ., coroborat cu art. 301 alin. 1 C.proc.civ., Curtea va respinge recursurile pârâților P. M. B. M. și C. Local al M. B. M. ca tardiv formulate.
2..Recursul M.ui F. P.
Ministerul Finanțelor Publice este cel care, potrivit art. 19 din Legea nr.
500/2002, privind finanțele publice, „coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție";, iar potrivit art. 3 alin. 1 pct. 6 din HG 34/2009 privind organizarea și funcționarea M.ui F. P., „elaborează pe bază de metodologii proprii, menținând în permanență un echilibru bugetar corespunzător, proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare";.
Totodată, legea instituie răspunderea M.ui F. P. pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de P., precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Însă toate aceste aspecte sunt de natură să justifice calitatea procesuală pasivă a acestui pârât numai în măsura în care acesta a fost chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțelor publice, în temeiul căreia exercită anumite funcțiile specifice cu privire la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar.
Or, în cauza dedusă judecății, rezultă fără nici un dubiu că reclamantul nu a avut în vedere acest rol, în contextul în care a solicitat prin acțiunea promovată la data de (...) obligarea tuturor pârâților, inclusiv a MFP „la plata"; tranșelor suplimentare de vechime.
Solicitarea de plată a dreptului salarial menționat se întemeiază pe existența unui raport de muncă, însă un astfel de raport nu se identifică între pârâtul recurent și membrii de sindicat reprezentați în cauză. Drepturile pretinse derivă dintr-un raport juridic de muncă străin de recurent.
Cu alte cuvinte, admiterea acțiunii așa cum aceasta a fost formulată, respectiv în sensul instituirii obligației de plată și în sarcina pârâtului recurent, ar echivala cu obligarea acestuia la plata din bugetul propriu a unor sume reprezentând drepturi salariale acordate unor persoane care nu se număra printre angajații M.ui F. P., încălcându-se astfel prevederile art.14 din
Legea nr.500/2002 privind finanțele publice.
Într-adevăr prin întâmpinarea depusă în recurs, reclamantul a susținut calitatea procesuală pasivă a pârâtului din perspectiva obligației acestuia de a aloca fondurile necesare, însă acest aspect, formulat pentru prima dată în recurs, contravine dispozițiilor art. 316 coroborate cu cele ale art. 294 Cod de procedură civilă.
Curtea concluzionează că în raport de obiectul acțiunii cu care a fostînvestită, excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâtul MFPeste fondată.
Potrivit considerentelor expuse, în temeiul dispozițiilor legale menționate și ale art. 312 al. 1,3 Cod de procedură civilă coroborat cu art. 304 pct. 9 cod de procedură civilă, Curtea va admite recursul pârâtului, va modifica sentința atacată, în sensul că va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia și în consecință va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât, potrivit dispozitivului.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile numărul 2140 din data de (...) a T.ui M., pronunțată în dosarul numărul (...), pe care o modifică în parte în sensul că admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul
Finanțelor Publice, și în consecință, respinge acțiunea formulată de S. L. din Î. M. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice ca formulată față de o persoană fără calitate procesuală.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Respinge ca tardive recursurile declarate de pârâții P. M. B. M. și C. LOCAL AL M. B. M. împotriva sentinței civile numărul 2140 din data de (...) a T.ui M., pronunțată în dosarul numărul (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 2 mai 2011.
PREȘED.TE
JUDECĂTORI G .
D. G. L. D.
S. D.
C. M.
Red. /dact./ DG
3 ex./(...)
Jud.fond: M.C.
| ← Decizia civilă nr. 3337/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 4801/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
