Decizia civilă nr. 1691/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 1691/R/2011
Ședința 13 mai 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : L. D.
JUDECĂTOR : S. D.
JUDECĂTOR : D. G.
GREFIER : C. M.
S-au luat în examinare - în vederea pronunțării - recursurile declarate de reclamantul G. N., și, respectiv de pârâții CURTEA DE APEL CLUJ, M. J., M. F. P. - PRIN D. G. A F. P. A J. C. împotriva sentinței civile nr. 4002 din 22 noiembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție spor de instanță.
Mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea ședinței publice din
09 mai 2011, când s-a dispun amânarea pronunțării recursurilor pentru data de 11 mai 2011, apoi pentru data de azi, încheieri care fac parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.4002 din (...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.(...), au fost respinse excepțiile inadmisibilității acțiunii și a lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții Ministerul Finanțelor Publice și
Ministerul Justiției și L. C.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul G. N. în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL CLUJ, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI L. C. și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și, în consecință, au fost obligați pârâții de rând 1 și 2 la recunoașterea, calcularea și la plata în favoarea reclamantului a sporului de instanță de 7%, începând cu data de (...) și până la data de (...), sumă actualizată potrivit indicelui de inflație la data plății efective.
A fost obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să aloce sumele necesare plății drepturilor solicitate.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că potrivit art. 19 din L. nr. 5. privind finanțele publice, art. 3 din H.G. nr.208/2005 și art. 3 din H.G nr. 386/2007, Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, cum ar fi: pregătirea proiectelor legilor anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
A., rolul M. F. este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
De asemenea, art. 1 din O. nr. 22/2002, aprobată prin L. nr. 2., statuează că executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Având în vedere toate aceste aspecte, instanța a apreciat că pârâtul
Ministerul Finanțelor Publice are legitimare procesuală pasivă iar petitul formulat în contradictoriu cu acesta este admisibil, sens în care se impune respingerea acestor excepții.
Cât privește calitatea procesuală pasivă a pârâtului Ministerul Justiției și L. C., potrivit art. 15 din H.G. nr. 83/2005 și apoi art. 6 din H.G. nr.
652/2009 (prin care s-a abrogat H.G. nr. 83/2005), această instituție „asigură fondurile necesare, fundamentează și elaborează proiectul bugetului pentru activitatea proprie, a instituțiilor publice din sistemul justiției pentru care ministrul justiției și libertăților cetățenești are calitatea de ordonator principal de credite și a unităților subordonate M.; repartizează creditele bugetare ordonatorilor secundari de credite și urmărește modul de utilizare a acestora";; conform art. 30 raportat la anexa 2 din H.G. nr. 652/2009, ministrul justiției și libertăților cetățenești are calitatea de ordonator principal de credite pentru C. de A. C. A., asigurarea plății drepturilor solicitate în caz de admitere a prezentei cereri impune păstrarea pârâtului menționat drept parte în acest proces.
Pe fondul cauzei, analizând actele dosarului, instanța a reținut următoarele:
Prin D. nr. 196/(...) a C. de A. C., reclamantul G. N., grefier- informatician gradul I la Tribunalul Cluj, a fost reîncadrat în funcția de specialist IT la aceeași instanță, în baza Legii nr. 97/2008; alături de salariul de bază corespunzător coeficientului de multiplicare 13,500, s-a acordat reclamantului sporul pentru condiții deosebite de 15%, sporul pentru vechime totală în muncă de 15% și sporul de fidelitate de 10% .
Pe baza Sentinței civile nr. 1. pronunțată de C. de A. C. în dosarul nr.
(...), C. de A. C. a emis apoi D. nr.111/(...) de modificare a art. 1 al Deciziei nr.
196/2008, prin care i-au fost acordate reclamantului și indemnizația de conducere de 18% din salariul de bază și sporul de instanță de 5%.
Ulterior, prin D. nr. 409/(...), reclamantul a fost promovat la C. de A. C., prin concurs, pe post vacant, pe aceeași funcție, începând cu data de (...) (fila
5). În temeiul acestei decizii, reclamantul beneficiază de sporul de fidelitate de
10%, sporul pentru condiții deosebite de 15% și respectiv de sporul de vechime în muncă de 15%. Din nou, reclamantului nu i-a fost acordat sporul de instanță aferent funcției pe care a promovat, sens în care a introdus prezenta cerere pentru atribuirea până în prezent și pentru viitor a sporului de instanță de 7%.
A., din data de (...) reclamantul G. N. este încadrat pe funcția de specialist IT al C. de A. C., făcând parte, conform art. 3 alin. 1 din L. nr.567/2004, actualizată, din personal auxiliar al instanțelor judecătorești, și fiindu-i aplicabile pe cale de consecință și dispozițiile art. 3 alin. 6 din O.G nr.
8., potrivit cărora „Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitatede la curțile de apel și parchetele de pe lângă acestea sunt cu 7% mai mari decât cele stabilite potrivit prevederilor alin. (4)";.
În acest sens, se observă că L. nr. 97/2008 nu a modificat decât salariul de bază al grefierilor informaticieni (respectiv stabilirea acestuia conform O. nr.
27/2006) și denumirea funcției acestora, în aceea de specialiști IT. Or, în condițiile în care specialiștii IT fac parte din personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, statutul categoriei de personal din care face parte reclamantul este reglementat de L. nr.567/2004, iar salarizarea se face conform O. nr. 8..
Pentru aceste considerente, solicitarea reclamantului apare ca fiind fondată și, pe cale de consecință, s-a dispus obligarea pârâților de rând 1 și 2 la recunoașterea, calcularea și la plata în favoarea reclamantului a sporului de instanță de 7%.
În ceea ce privește perioada pentru care se va acorda, instanța a apreciat că reclamantul are dreptul la acest spor începând cu data de (...) și până la data de (...), dată începând cu care a fost reîncadrat în funcție prin aplicarea dispozițiilor Legii-cadru nr. 330/2009 și ale O.U.G. nr. 1/2010 (D. C. de A. C. nr. 40/(...) - fila 44). Aceasta deoarece art. 27 alin. 1 din Anexa VI a Legii nr.330/2009 prevede o cale specială de atac împotriva deciziei de reîncadrare, iar contestația trebuia depusă la C. de conducere al C. de A. C. în termen de
15 zile de la data comunicării și nu face, deci, obiectul prezentei cereri.
Conform art. 161 alin. 4 raportat la art. 78 alin. 1 din Codul muncii, suma acordată va fi actualizată în funcție de indicele de inflație la data plății efective.
În temeiul dispozițiilor legale menționate mai sus, pârâtul Ministerul
Finanțelor Publice a fost obligat la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale ale reclamantului.
În temeiul art. 291 Codul muncii raportat la art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs toate părțile.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, C. de A. constată următoarele:
1. Recursul declarat de reclamantul G. N.
Prin recursul declarat de reclamant s-a solicitat modificarea sentinței în sensul admiterii în totalitate a acțiunii și obligarea pârâților la plata sporului de instanță și pentru perioada ulterioară datei de (...).
În motivarea recursului s-a arătat că în luna decembrie 2009 reclamantul beneficia de sporul de instanță de 7%, ceea ce îl îndreptățește, conform art.5 din anexa VI din L. nr.330/2009 să își păstreze acest drept salarial și după emiterea deciziei de încadrare salarială în baza Legi nr.330/2009.
Reclamantul apreciază că nu avea posibilitatea contestării deciziei de salarizare conform art.27 din Anexa VI a Legii nr.330/2009, deoarece la data emiterii deciziei angajatorul C. de A. C. nu îi acordase sporul de instanță prin decizia de încadrare salarială emisă în urma promovării sale la C. de A. C.
Recursul este nefondat.
A., potrivit art.27 alin.1 din Anexa VI a Legii nr.330/2009 „personalul auxiliar de specialitate…..al instanțelor judecătorești…., nemulțumit de modul de stabilire a drepturilor salariale poate face contestație în 15 zile de la data comunicării deciziei de stabilire a drepturilor salariale la colegiul de conducereal curții de apel…. Contestațiile se soluționează în termen de cel mult 30 de zile";.
A..2 al aceleiași norme instituie competența de soluționare a plângerii împotriva hotărârii colegiului de conducere a curții de apel în favoarea C. de
A. B.
Urmarea acestei proceduri care instituie termene și norme de competență este obligatorie, iar controlul modului de stabilire a drepturilor salariale după intrarea în vigoare a Legii nr.330/2009 se poate realiza numai pe calea acțiunii formulate împotriva deciziei de stabilire a drepturilor salariale, conform normelor legale citate.
Prin urmare, instanța de recurs nu poate analiza criticile reclamantului formulate pe altă cale judiciară decât cea reglementată limitativ de L. nr.330/2009, de la care nu se poate deroga nici chiar în situații circumstanțiale care ar crea aparența inutilității demersului salariatului de contestare a deciziei conform Legii nr.330/2009.
Pentru considerentele expuse anterior, C. de A., în temeiul art.312 alin.1
C.pr.civ., va respinge ca nefondat recursul reclamantului.
2. Recursul declarat de pârâta C. de A. C.
Prin recursul declarat de această pârâtă, s-a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului s-a invocat că salarizarea reclamantului, specialist IT, este reglementată prin anexa la OUG nr.27/2006, și nu de către
OG nr.8., care prevede majorarea salariului de bază cu 70%.
Recursul este nefondat.
A., L. nr. 97/2008 nu a modificat decât salariul de bază al grefierilor informaticieni (respectiv stabilirea acestuia conform O.U.G. nr. 27/2006) și denumirea funcției acestora, intitulată specialiști IT.
În condițiile în care potrivit art. 3 alin. 1 din L. nr. 567/2004 specialiștii
IT fac parte din personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, statutul categoriei de personal din care face parte reclamantul este reglementat de legea menționată anterior, iar salarizarea de O. 8..
Aparținând categoriei de personal auxiliar de specialitate, reclamantului îi sunt aplicabile dispozițiile art. 3 alin. 6 din O. nr. 8. care prevede sporul de
7 % pentru personalul auxiliar de specialitate de la curțile de apel și de la parchetele de pe lângă acestea, astfel încât susținerile contrare ale pârâtei urmează să fie înlăturate de instanța de recurs.
În consecință, C. apreciază că instanța de fond a interpretat corect dispozițiile legale incidente în cauză, motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 nefiind întemeiat.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. de A. C.
3. Recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și L. C. .
Prin recursul declarat de acest pârât s-a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii împotriva sa, ca formulată față de o persoană fără calitate procesuală pasivă.
În motivarea recursului, întemeiat pe cazul prevăzut de art.304 pct.9
C.pr.civ., s-a susținut că pentru a avea calitate de parte în proces, aceasta trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului și respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății, or calitatea de ordonator principal de credite a M. J. nu are niciorelevanță în această cauză, nefăcându-se dovada refuzului acestui pârât de a vira banii reprezentând sporul solicitat.
Între Ministerul Justiției și instanțele judecătorești nu există raporturi de subordonare deoarece acestea aparțin unor puteri diferite ale statului și prin urmare nici între angajatul C. de A. C. și Ministerul Justiției nu a existat niciun raport juridic. I.-reclamant a fost încadrat specialist IT la C. de A. C. prin decizie a președintelui acestei instanțe, iar Ministerul Justiției, neavând atribuții stabilite în sarcina sa în legătură cu încadrarea, stabilirea drepturilor salariale ale personalului instanțelor judecătorești sau încetarea raporturilor de serviciu ale acestora, nu poate avea vreo culpă în ceea ce privește pretențiile formulate.
Calitatea de ordonator principal a ministrului justiției nu atrage automat calitatea de parte în proces a M. J.
În susținerea acestei idei, a invocat prevederile art. 21 din L. 5. privind finanțele publice, referitoare la rolul ordonatorilor de credite în care se precizează: "(4) Ordonatorii principali de credite vor repartiza, potrivit alin. (1), creditele bugetare, după reținerea a 10% din prevederile aprobate acestora, pentru asigurarea unei execuții bugetare prudente, cu excepția cheltuielilor de personal și a celor care decurg din obligații internaționale, care vor fi repartizate integral ... "
Pe de altă parte, rolul M. J., în calitate de ordonator principal de credite, este acela de a centraliza proiectele de buget transmise de curțile de apel și le înaintează M. F. P..
A., conform dispozițiilor art. 132 din L. 304/2004,
,,(1) Curțile de apel și parchetele de pe lângă curțile de apel elaborează proiectele de buget anual pentru instanțele sau, după caz, parchetele din circumscripțiile lor.
(2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit M. J. sau, după caz, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ...
(4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) și (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii".
În susținerea faptului că elaborarea proiectului de buget al instanțelor se face de către curțile de apel este și prevederea art. 127 lit. d) care statuează că una dintre atribuțiile principale ale managerului economic de la instanțe este și aceea de organizare, elaborare, fundamentare și prezentare la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele și în condițiile prevăzute de L. nr. 5. privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare".
Instanța de fond nu arată concret care este obligația pe care Ministerul
Justiției a încălcat-o și fapta acestei instituții prin care s-a adus atingere drepturilor reclamantului.
Așadar, calitatea de ordonator principal de credite a M. J. nu are nicio relevanță în această cauză și nefiind titular al obligației corelative dreptului ce formează conținutul juridic al raportului juridic dedus judecății, nu se justifică reținerea calității procesuale pasive a acestui recurent-pârât.
Recursul este nefondat.
Legitimarea procesuală a pârâtei în prezenta cauză derivă din dispozițiile art.131 alin.2 din L. nr.304/2004 conform cărora „bugetul curților de apel….este gestionat de Ministerul Justiției, ministru justiției având calitatea de ordonator principal de creanțe și de prevederile art.30 din HG nr.652/2009 din care rezultă calitatea de ordonator principal de credite a ministrului justiției pentru Curțile de apel.
Este real că decizia de stabilire a drepturilor salariale este emisă de C. de A., însă plata drepturilor salariale se poate efectua numai cu acordul ordonatorului principal de credite, căruia îi revine obligația asigurării resurselor financiare necesare plății drepturilor salariale în cadrul instanțelor judecătorești.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției.
4. Recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice
Prin recursul declarat de acest pârât s-a solicitat modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulată împotriva acestuia.
Invocând dispozițiile art. 14 și 18 din L. 5. pârâtul a arătat că nu a avut raporturi juridice cu reclamanții, astfel încât în mod greșit instanța de fonda a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, cererea de chemare în judecată formulată direct împotriva Ministerul Finanțelor Publice este inadmisibilă.
Recursul este nefondat.
A., art.118 din L. nr.304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit art.19 din L. nr.5., privind finanțele publice, Ministerul
Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, iar potrivit art.3 alin.1 pct. 6 din HG 34/2009 privind organizarea și funcționara M. F. P. (dispoziție care este similară cu reglementarea anterioară din HG 386/2007) „elaborează pe bază de metodologii proprii, menținând în permanență un echilibru bugetar corespunzător, proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare";.
Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Ministerul Finanțelor Publice este cel care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodată, legea instituie răspunderea M. F. P. pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de P., precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Într-adevăr, Ministerul Finanțelor Publice este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate , la fel ca și Ministerul Justiției, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din L. nr.5. respectiv plata salariilor altei instituții publice.
Însă pârâtul este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțelor publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice cu privire la derulareaprocedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).
Pe cale de consecință, Ministerul Finanțelor Publice are calitatea procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol, de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
Drept urmare, se apreciază că interpretând corect dispozițiile legale menționate anterior, tribunalul a respins judicios atât excepția lipsei calității procesuale pasive, cât și a inadmisibilității acțiunii, în cauză nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat de M. F.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, CURTEA DE APEL CLUJ ȘI MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI L. C. și de reclamantul G. N. împotriva sentinței civile numărul 4002 din
(...) a T.ui C. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
L. D. S. D. D. G.
GREFIER C. M.
Plecat în C.M. semnează prim-grefier M . T.
Red.S.D./S.M.D.
2 ex./(...)
Jud.fond.A. C./M. F.B
| ← Decizia civilă nr. 5131/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 5220/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
