Decizia civilă nr. 2166/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2166/R/2011
Ședința publică din data de 15 iunie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I. T.
JUDECĂTOR: D. C. G. JUDECĂTOR: C. M. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de pârâta S. N. DE T. F. DE M. C. M. SA împotriva sentinței civile nr. 4047 din
23 noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) precum
și recursul declarat împotriva aceleiași hotărâri de pârâta S. „. M. S. C. N., privind și pe reclamantul intimat S. M. DE L. D. C. C. N., având ca obiect litigiu de muncă - drepturi bănești.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților prezente s-au consemnat în încheierile ședințelor publice din data de 7, 10 și respectiv 14 iunie 2011, când s-a amânat pronunțarea, încheieri care fac parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Asupra recursurilor civile de față.
Prin acțiunea înregistrată pe rolul T. C. sub nr.(...), reclamantul S. L.
R. V. R. C. C., pentru membrii de sindicat precizați în tabelul anexat cererii, a chemat în judecată pe pârâtele: S. N. DE T. F. DE M. C. M. SA și S.-M- C. M. S.-S. C., solicitând obligarea pârâtelor la plata primei de Z. F. pentru anii
(...) și a ajutorului material de P. pentru anul 2009.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, prin C. colectiv de muncă pentru anii 2007 - 2008 încheiat la nivelul pârâtei, se acordă salariaților un ajutor material stabilit la nivelul clasei I de salarizare cu prilejul sărbătorilor de P. și C., iar conform art. 236 al. 1 C. muncii, contractul colectiv de muncă este legea părților.
Conform art. 40 al. 2 lit. c) Codul muncii, angajatorul are obligația să acorde salariaților toate drepturile care decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractul individual de muncă, iar pârâta nu și-a îndeplinit obligația de a plăti aceste sume de bani angajaților.
Pârâtele, prin întâmpinare, au solicitat respingerea acțiunii ca urmare a admiterii excepțiilor. Pe fondul cauzei, s-a arătat că acțiunea este neîntemeiată deoarece estimarea cuantumului acestui salariu se face de către consiliul de administrație, cu consultarea delegaților aleși ai sindicatelor, ceea ce relevă faptul că acordarea acestor prime se află în strânsă relație cu posibilitățile financiare ale societății din acel moment.
S-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 4047/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a dispus disjungerea cererii formulate de reclamanții C. T., R. A., R. A., B. I., M. I., N. P., S. R., N. G., P. A., S. I., C. V., cu domiciliul în raza T. Bistrița Năsăud, de către reclamanții: P. V., C. G. I, P. F., P. G., F. G., cu domiciliul în raza T. Maramureș, de către reclamanții: R. S., B. I., C. M., cu domiciliul în raza T. Sălaj și de către reclamanții: C. M., F. V., M. F., cu domiciliul în raza T. Alba.
S-a admis excepția necompetenței teritoriale a T. C. cu privire la cererea reclamanților cu domiciliul în raza Tribunalelor Bistrița Năsăud, Maramureș, Sălaj și Alba.
S-a declinat competența de soluționare a cauzelor privind pe acești reclamanți în favoarea Tribunalelor Bistrița Năsăud, Maramureș, Sălaj și
Alba.
S-a admis în parte acțiunea formulată de către reclamantul S. L. R. V. R. C. C., în numele și pentru membrii de sindicat cu domiciliul în raza T. C., în contradictoriu cu pârâții S. N. DE T. F. DE M. C. M. S. și S. C. M. SA C.
Au fost obligați pârâții în solidar să plătească fiecărui membru de sindicat căruia nu i-a fost aplicată o sancțiune disciplinară în anii 2007 -
2009, proporțional cu perioada lucrată în cadrul societății pârâte, retroactiv, prima ocazionată de Z. F. - 23 aprilie, la nivelul valorii clasei I de salarizare, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății astfel:
Pentru anii 2007, 2008 și 2009 membrilor de sindicat: C. S., S. F., M. L., B. E., C. V., D. V., P. E., C. N., O. V., B. I., B. M., M. S., T. M., T. C., T. R., B. S., B. I., C. S., D. I., G. C., P. V. B., P. G. S., S. E., S. A., T. A., T. C., C. L., C. M., H. R., I. V., I. A., M. E., M. D., M. R. II, P. C., R. G., T. C., U. D., B. G. D., C. D., C. L., M. I., M. R. I, P. S., V. R., VAS I., S. G., M. V., F. G., M. S., M. V., L. D., M. I., C. S., M. P., L. I., N. T., ROMAN S., P. I., M. T., C. V., D. F., N. V., B. M., F. M., I. V., M. D., P. I., B. I., O. A., R. D., R. C., B. M., C. V., F. C., F. I., M. G., P. V., RAD G., S. G., G. V., H. L., J. N., M. P., M. L., R. E. și R. I.
Pentru anul 2007 membrilor de sindicat: P. A., T. T. și D. T. Pentru anii 2007 și 2008 membrilor de sindicat: M. M. și P. V.
Pentru anii 2008 și 2009 membrilor de sindicat: B. I., N. L., M. R., M.
G. și D. Ș.
Pentru anul 2009 membrului de sindicat Ș. L.
Au fost obligați pârâții să plătească membrilor de sindicat: C. S., S. F., M. L., B. E., C. V., D. V., P. E., C. N., O. V., B. I., B. M., M. S., T. M., T. C., T.
R., B. S., B. I., C. S., D. I., G. C., P. V. B., P. G. S., B. A., S. E., S. A., T. A., T. C., C. L., C. M., H. R., I. V. A., M. E., M. D., M. R. II, P. C., R. G., T. C., U. D., B. G. D., C. D., C. L., M. I., M. R. I, P. S., V. R., VAS I., S. G., M. V., F. G., M. S., M. V., L. D., M. I., C. S., M. P., L. I., N. T., ROMAN S., P. I., M. T., C. V., D. F., N. V., B. M., F. M., I. V., M. D., P. I., B. I., O. A., R. D., R. C., B. M., C. V., F. C., F. I., M. G., P. V., RAD G., S. G., G. V., H. L., J. N., M. P., M. L., R. E., R. I., B. I., N. L., M. R., M. G., D. Ș. și Ș. L. ajutorul material de P. pentru anul 2009, la nivelul valorii clasei I de salarizare actualizat cu indicele de inflație la data plății.
S-a respins capătul de cerere privind plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
Membrii de sindicat reprezentați de către reclamant sunt angajați ai pârâtei, fiindu-le aplicabile dispozițiile contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate și ale contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de grup de unități din transportul feroviar.
C. colectiv de muncă încheiat la nivel de grup de unități la nivel feroviar este aplicabil pârâtelor, fără a avea relevanță cine i-a reprezentat pe salariați la încheierea contractului colectiv de muncă .
Potrivit art.71 din C. colectiv de muncă la nivel de grup de unități din transportul feroviar pentru anii 2006 - 2008, prelungit prin act adițional pentru încă 48 de luni, cu ocazia sărbătorilor de P. și C., se acordă salariaților un ajutor material stabilit cel puțin la nivelul clasei I de salarizare. A. nivel îl are și ajutorul acordat de ziua F., precizându-se să acest cuantum va fi stabilit de C. de A. la nivelul clasei I de salarizare.
Conform art. 236 al. 1 C. muncii, contractul colectiv de muncă obligatoriu. Conform art. 40 al. 2 lit. c) C. muncii, angajatorul are obligația să acorde salariaților toate drepturile care decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractul individual de muncă.
Instanța de fond a constatat că plata ajutorului de P. și C., precum și plata ajutorului acordat de ziua F. nu este condiționată de desfășurarea ori finalizarea vreunei negocieri, nefiind o obligația stipulată sub condiție suspensivă, fiind deci o obligație pură și simplă, neafectată de modalități. A., suma care trebuie acordată, fiind deci stabilită imperativ, se situează cel puțin la nivelul clasei I de salarizare. P. societății în anul de referință este irelevant pentru existența și executarea obligației.
În ceea ce privește ajutorul acordat de ziua F., neîndeplinirea obligației
C. de administrație de a stabili cuantumul acestuia la nivelul clasei I de salarizare nu exonerează pârâtele de obligația de plată a acestui ajutor. Pârâta nu și-a îndeplinit obligația de a plăti aceste sume de bani angajaților. Prima instanță a constatat că apărările pârâtei sunt neîntemeiate.
Instanța de fond a respins capătul de cerere privind plata cheltuielilor de judecată, având în vedere că nu s-a făcut dovada acestora.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâtele: S. N. DE T. F. DE M . C. M. SA și S. N. DE T. F. DE M. C. -S. C.-N., considerând-o ca fiind nelegală
și netemeinică pentru următoarele motive:
S. N. DE T. F. DE M. C. -S. C.-N. consideră că în mod greșit prima instanță a soluționat în cauză excepția lipsei calității sale procesuale pasive, având în vedere faptul că nu a semnat contractul colectiv de muncă invocat în cauză.
S. N. DE T. F. DE M. C. M. SA arată că instanța de fond, prin dispozitivul hotărârii atacate a admis acțiunea obligând pârâta la plata drepturilor bănești reprezentând primele ocazionate de Z. F. aferente anilor
2005-2008, fără a ține cont că pentru anul 2007 s-a acordat o premiere în cuantum de 100 lei.
În mod greșit instanța de fond a considerat că în cauză sunt incidente dispozițiile arte 283 alin 1 lit. "c" din Codul Muncii, aplicându-se termenul general de prescripție de 3 ani asimilând plata unui ajutor bănesc - primă Z. F. - ca fiind de natură salarială. Drepturile a căror valorificare se solicită prin cererea ce face obiectul prezentei cauze sunt drepturi reglementate prin C. C. de M., aceste drepturi nu au natură salarială, nu au caracter continuu și nu reprezintă contraprestația oferită salariatului corespunzător activității desfășurate în cadrul S., premierea cu ocazia Zilei F. este inclusă la capitolul VI . salariatului fiind în fapt o sumă acordată de societate pentru completarea veniturilor nete ale salariaților.
Prevederile legale arătate - art.283 alin 1 lit.e prevăd în mod expres termenul de prescripție aplicabil acțiunilor rezultate din neexecutarea obligațiilor asumate prin CCM, acesta fiind de 6 luni.
Cum acordarea primei ocazionată de Z. F. ar fi fost scadentă la data de
23 A. a fiecărui an, la data de (...) (data introducerii acțiunii) drepturile aferente anului 2005 erau prescrise prin împlinirea termenului de prescripție la data de (...).
Mai arată că instanța de fond a apreciat că organizația sindicală a acționat în numele membrilor săi, motiv pentru care a putut formula acțiunea fără să fie nevoie de existența mandatului expres din partea celor reprezentați.
Conform art.28 din Legea 54/2003 cât și dispozițiilor art.69 Cod proc. Civ. titularul drepturilor procesuale, respectiv titularii drepturilor ce decurg din legislația muncii, întotdeauna, indiferent că dreptul de reprezentare izvorăște din lege sau este convențional, reclamant și titular al drepturilor procesuale și al drepturilor deduse judecății este cel reprezentat iar nu persoana reprezentantului.
Față de această reținere a instanței de fond apreciază că cererea de chemare în judecată trebuia să conțină numele și adresa fiecărui reclamant în parte, astfel încât instanța să dispună citarea acestora conform normelor de procedură, precum și să verifice competența teritorială în funcție de domiciliul acestora. consideră că instanța de fond în mod greșit a soluționat excepția lipsei calității de reprezentant a organizației sindicale.
Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției inadmisibilității cererii, pentru lipsa procedurii prealabile, potrivit art.236 alin.4 din Codul Muncii contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților, iar CCM 2006-2008 1a cap. X, prevede constituirea unor Comisii mixte patronat-sindicate, ca o procedură prealabilă în soluționarea conflictelor de muncă, ca urmare a încălcării prevederilor sau a neîndeplinirii obligațiilor stabilite prin contractul colectiv de muncă.
Conform Contractelor C.e de muncă încheiate, premierea acordată de Z. F. este asimilată unui ajutor social (art. 64 din Cap. VI Protecția salariatului), fiind în fapt o sumă acordată de societate pentru completarea veniturilor nete ale salariaților.
Acordarea acestui sprijin material nu este obligatorie, dovada fiind neincluderea sa ca obligație a societății în clauzele contractului individual de muncă. El poate fi acordat numai în anumite condiții negociate de părți.
Dacă aceste sume se asimilează veniturilor salariale, în conformitate cu art. 154 alin. 1 din Codul muncii, ele trebuie să reprezinte contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă, bazat pe principiul reciprocității și echivalenței prestațiilor or, acesta nu fac obiectul contractelor individuale de muncă. În cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia, cererile pot fi formulate în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune.
Având în vedere data sesizării instanței, respectiv (...), dreptul la acțiune al reclamanților era stins prin prescripție pentru neexecutarea întocmai a contractului colectiv de muncă pe anii 2007, 2008 și 2009, respectiv pentru neacordarea premierei pentru Z. F., care este sărbătorită la data de 23 aprilie a fiecărui an.
Referitor la clauzele din C. C. de M. privind acordarea unei premieri de
Z. F. recurenții arată că părțile au fost de acord cu inserarea acestor clauze, acordarea acestora urmând a se efectua cu condiția supunerii discuțiilor și aprobării atât a acordării premierii cât și a cuantumului acesteia, C.ui de A. și cu consultarea delegaților sindicatelor.
Prin Hotărârea C.ui de administrație nr.4/(...), părțile au stabilit o premiere în cuantum de 100 ron/salariat cu condiția ca aceștia să nu fi avut abateri disciplinare și absențe nemotivate, cu încadrarea acesteia în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2007.
Invocă excepția lipsei calității procesuale active a următorilor reclamanți: T. D., R. G., T. T., D. T., P. A., M. M., P. V., M. V., F. G., B. I., H.
L., M. G., Rad G., G. V., M. P., M. L., R. E., M. S., B. I., U. D., R. S., C. S., Ș. L., L. I., B. M., C. V., F. C., F. I., F. V., J. N., R. I., B. I., C. T., D. I., T. C., C. V., Ș. G., C. V., P. V., care nu mai erau salariați ai S. C. M..
Pe fondul cauzei arată că prevederile art.67 alin.2, respectiv art. 64 alin 2 din CCM trebuie interpretate în sensul că prima de Z. F. se acordă în baza unei hotărâri a C.ui de A. printr-o hotărâre.
Instanța nu poate interveni în voința părților dând o interpretare a unor prevederi ale contractului colectiv de muncă, diferită de cea care s-a dorit și s-a agreat de partenerii sociali, instituind astfel un drept absolut al salariatului, drept ce depășește condițiile și limitele prevăzute de lege și de contractele colective de muncă.
Referitor la clauzele din CCM privind acordarea unei premieri de Z. F. arată că, părțile au fost de acord cu inserarea acestor clauze, acordarea acestora urmând a se efectua cu condiția supunerii discuțiilor și aprobării atât a acordării premierii cât și a cuantumului acesteia, C.ui de A. și cu consultarea delegatilor sindicatelor.
Existența aprobării și stabilirea cuantumului de către C. de A. al societății este o condiție obligatorie, neîndeplinirea acesteia atrăgând inexistenta dreptului însuși.
Prima de Z. F. nu este un drept stabilit de părți în contractul individual de muncă pe care societatea nu l-a acordat pârâților ci, reprezintă un ajutor social de care salariatul poate beneficia din partea societății, cu condiția ca societatea să poată, din punct de vedere financiar, să-l suporte.
Sprijinul financiar ce ar putea fi acordat salariaților s-a stabilit prin contract numai cu îndeplinirea anumitor condiții, respectiv în baza unei decizii a C.ui de A., în urma analizei indicatorilor financiar-economici pentru fiecare an, împreună cu partenerii de dialog social, respectiv reclamantul F.
și numai salariații care nu au avut abateri disciplinare.
Consideră că dacă în cuprinsul unui astfel de act partenerii sociali au înțeles să definească modalitățile de acordare a unor ajutoare financiare în anumite condiții nu se poate ca instanța să intervină pentru a modifica acest acord.
Statutul acestei premieri de Z. F. este acela de ajutor financiar, fiind o libertate a S. C. M. SA, în raport cu angajații săi, având caracter de plată aleatorie în condițiile financiar-economice stabilite de C. de A. al societății.
Recurenta a mai invocat excepția inadmisibilității acțiunii pentru anul
2009, având în vedere faptul că art.64 din C. colectiv la nivel de unitate pe anii 2009-2010 prevede că aceste prevederi se aplică începând cu data de
(...).
S-a mai invocat faptul că în mod greșit prima instanță s-a pronunțat și cu privire la reclamantul R. A., deși judecata cauzei era disjunsă în ceea ce-l privește pe acesta.
Intimatul S. L. R. V. R. C. C. prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului formulat.
Analizând recursurile formulate de S. N. DE T. F. DE M. C. M. S., în nume propriu și pentru S. C., prin prisma motivelor invocate, Curtea reține că acesta este în parte fondat, pentru următoarele considerente:
Prin sentința atacată instanța de fond a obligat pârâta la plata P. ocazionate de Z. ceferistului pentru anul 2007, fără a lua în considerare faptul că această primă, cuvenită reclamanților proporțional cu perioada efectiv lucrată în cadrul societății pârâte, s-a achitat acestora într-un cuantum de 100 lei.
De asemenea, este corectă critica potrivit căreia prima instanță a admis acțiunea formulată de către reclamantul R. A., deși anterior a disjuns și declinat competența de soluționare a acestei cereri.
Se reține că în mod corect prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată în cauză de S. N. DE T. F. DE M. C. -S. C.-N., care a fost chemată în judecată în calitate de angajator al reclamanților.
În ceea ce privește soluționarea excepției prescrierii dreptului la acțiune, Curtea reține că premiile aolicitate se subsumează categoriei de drepturi salariale, conform art. 155 Codul muncii, care enumeră ca fiind componente ale salariului salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri. Or, premiul constituie tocmai un astfel de alt adaos, lucru pe care angajatorul îl cunoaște și îl aplică de altfel prin calcularea tuturor contribuțiilor datorate la stat și în raport de acest premiu.
Or, potrivit art. 166 alin. 1 și art. 283 alin. 1 lit. c) Codul muncii, termenul de prescripție a dreptului la acțiune este de 3 ani de la data nașterii acestui drept, în cazul în care obiectul conflictului individual de muncă este plata unor drepturi salariale neacordate.
Art. 283 alin. 1 lit. e) Codul muncii stipulează termenul de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia, însă acest text de lege are caracter de normă generală, reglementând în general situația litigiilor generate de nerespectarea unor clauze din contractele colective de muncă, pe când art. 283 alin. 1 lit. c) Codul muncii dobândește, comparativ, caracter de normă specială, atunci când se referă la drepturi salariale reglementate prin contractul colectiv de muncă, astfel încât se va aplica norma specială, deci dispozițiile de la litera c), atunci când drepturile salariale neplătite sunt reglementate într-un contract colectiv de muncă.
Faptul că drepturile solicitate sunt de natură salarială, iar termenul de introducere a acțiunii este de 3 ani, rezultă din prevederile art.7(1) din C. colectiv de muncă încheiat la nivelul pârâtei S. C. M. S.A, conform cărora salariul personalului C. M. S.A cuprinde: salariul de bază care se stabilește în raport cu pregătirea, competența, răspunderea, complexitatea sarcinilor funcției ocupate, etc.; sporuri la salariul de bază; adaosuri; premii pentru obținerea unor rezultate deosebite în activitatea individuală.
În consecință, Curtea reține că nu este incident în cauză motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.8 Cod.proc.civilă.
Critica privind nelegala reprezentare a salariaților de către sindicat este infirmată juridic de dispozițiile art.28 alin.2 din Legea nr.54/2003, conform cărora:
„….Organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celui în cauză. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată";.
Prin urmare, norma citată prezumă acordul membrilor de sindicat la formularea acțiunii, nefiind necesară exprimarea acordului expres decât pentru renunțarea sau opoziția la judecată.
De altfel, sub aspect faptic, critica este infirmată de depunerea la fond a tabelului nominal cu membrii reclamantului care sunt de acord cu reprezentarea, semnând în acest sens, ceea ce lipsește și de temei factual motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 C.pr.civ.
Se mai reține ca fiind nefondat și motivul de recurs privind lipsa calității procesuale active a reclamanților indicați în cererea de recurs, având în vedere faptul că data încetării contractului de muncă al acestora a fost avută în vedere de către prima instanță la acordarea drepturilor salariale solicitate prin acțiune.
În ceea ce privește fondul cauzei, Curtea reține că în mod corect acțiunea a fost soluționată de instanța de fond, criticile recurentului sub acest aspect fiind nefondate.
Premiile acordate cu ocazia Zilei feroviarului și de P. au fără îndoială natura juridică a unui drept salariat. Concluzia potrivit căreia această primă ar fi un „ajutor social"; nu poate fi primită, aceasta nefiind fundamentată de nici o prevedere a contractului colectiv de muncă.
Potrivit prevederilor art. 64 din C. C. de muncă pe anii 2007-2008 pentru Z. F. se va acorda o premiere a cărui cuantum va fi stabilit de către C. de A. cu consultarea delegațiilor aleși ai sindicatelor cel puțin la nivelul clasei I de salarizare.
De asemenea, cu ocazia Sărbătorilor de P. se va acorda un ajutor material stabilit cel puțin la nivelul clasei 1 de salarizare.
O interpretare corectă a acestui text duce indubitabil la concluzia că acordarea acestei primei este un drept al salariatului, sintagma folosită de părți fiind aceea „se va acorda"; și nu „se poate acorda";. Ca atare, formularea fermă a acestui drept exclude dreptului angajatorului a analiza oportunitatea acordării acestui drept în funcție de performanțele sale economice.
Este adevărat că textul amintit stabilește în sarcina C.ui de A. aprobarea și stabilirea cuantumului acestei prime, însă această prevedere contractuală prevede o obligație în sarcina recurentului și nicidecum o simplă facultate a acestuia. Intenția co-contractanților în acest sens este indubitabilă și tocmai pentru a preveni posibile abuzuri ale angajatorilor părțile au inserat un cuantum minim al acestei primei.
Ca atare, C. de administrație nu putea decide în contra unor prevederi contractuale exprese nici neacordarea primei, nici acordarea acestuia la un cuantum inferior celui stabilit de părți.
Cu atât mai mult, recurenta nu își poate invoca propria culpă - lipsa unei hotărâri a consiliului de administrație - pentru a obține exonerarea sa în întregime de o obligație pe care singură și-a asumat-o prin semnarea contractului colectiv de muncă.
Nu pot fi reținute nici criticile referitoare la neîndeplinirea procedurii prealabile, sesizarea comisiei patronat -sindicat anterior introducerii cererii de chemare in judecată nefiind o condiție obligatorie a cărei încălcare să atragă inadmisibilitatea cererii, ci o procedură facultativă.
În ceea ce privește primele cuvenite pentru anul 2009, se reține că, potrivit disp.art.238 alin.1 din Codul muncii, contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractele colective încheiate la nivel superior, astfel încât în cauză este aplicabil art.71 din C. C. de M. la nivel de G. de U. din T.ul F.,astfel cum acesta a fost modificat prin actul adițional nr.370/(...) înregistrat la M., astfel încât în mod corect prima instanță a reținut că reclamanții sunt îndreptățiți la plata acestor drepturi aferente anului 2009.
În consecință, față de considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 312 alin.2 Cod.proc.civilă, Curtea va admite recursurile declarate de pârâții
S. N. DE T. F. DE M. C. M. S., în nume propriu și pentru S. C. și va modifica în parte sentința recurată, în sensul că Prima de Z. F. cuvenită reclamanților pentru anul 2007, proporțional cu perioada efectiv lucrată în cadrul societății pârâte, se va achita într-un cuantum diminuat cu suma de 100 lei, ce a fost deja plătită acestora.
Se va înlătura dispoziția de plată a drepturilor salariale în favoarea reclamantului R. A.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de pârâții S. N. DE T. F. DE M. C. M. S., în nume propriu și pentru S. C., împotriva sentinței civile nr. 4047 din (...) a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că:
Prima de Z. F. cuvenită reclamanților pentru anul 2007, proporțional cu perioada efectiv lucrată în cadrul societății pârâte, se va achita într-un cuantum diminuat cu suma de 100 lei, ce a fost deja plătită acestora. Înlătură dispoziția de plată în favoarea reclamantului R. A.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 15 iunie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I. T. D. C. G. C. M.
N. N.
GREFIER
Red./Tehnored.: C.M.;
2 ex.-(...);
Jud.fond: Tribunalul Cluj:-I.P./E.B.
| ← Decizia civilă nr. 2950/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 365/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
