Decizia civilă nr. 2300/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă

R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ Nr. 2300/R/2011

Ședința publică din data de 23 iunie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. M.

JUDECĂTOR: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. GREFIER: N. N.

S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de pârâta recurentă S. E. S. B. împotriva sentinței civile nr. 6. din 4 februarie

2011 pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr. (...) privind și pe reclamanta intimată L. I. A., având ca obiect litigiu de muncă - contestație împotriva deciziei de concediere.

Mersul dezbaterilor și susținerile părților s-au consemnat în încheierea

ședinței publice din data de 21 iunie 2011, când s-a amânat pronunțarea, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.

C U R T E A A supra recursului civil de față:

Prin contestația înregistrată sub nr.5481/112/(...), contestatoarea L. I.-A. a chemat în judecată pe intimata S. „. S. B., solicitând instanței ca, prin sentința ce o va pronunța, să anuleze decizia de concediere nr.040/(...) emisă de intimată, să dispună reintegrarea pe postul deținut anterior concedierii, cu obligarea intimatei la plata de despăgubiri constând în drepturile salariale indexate și actualizate pentru perioada cuprinsă între data desfacerii contractului individual de muncă și data reîncadrării efective, precum și a drepturilor salariale cuvenite și neacordate pentru lunile aprilie

- 26 mai 2010, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea contestației, reclamanta a arătat că a lucrat la societatea intimată începând cu data de (...), pe postul de reprezentant tehnic comercial.

S-a mai arătat că fapta care s-a reținut în sarcina sa cu titlu de abatere disciplinară nu este de o gravitate așa de mare încât să atragă sancțiunea extremă care i s-a aplicat.

Practic, ceea ce i s-a imputat este faptul de a fi efectuat o tranzacție de răscumpărare de puncte OTY și valorificarea acestor puncte OTY sub formă de discount aplicat la vânzarea de produse din oferta magazinului, în absența clientului.

Reclamanta a arătat că a fost vorba despre o clientă a firmei pe care o cunoștea personal foarte bine și care și-a exprimat dorința de a beneficia, în schimbul contravalorii punctelor de fidelizare dobândite, de o cartelă de reîncărcare. A stabilit astfel cu titularul abonamentului toate datele necesare finalizării tranzacției, respectiv de a primi cartela dar, întrucât a doua zi, când trebuia să-și ridice cartela, aceasta nu s-a putut prezenta, a trimis-o pe fiica ei, pe care o cunoștea, cu actul de identitate al titularului.

Acționând în acest mod, reclamanta a considerat că nu a prejudiciat pe nimeni, clienta fiind de acord cu achiziționarea acelei cartele și depunând cerere în acest sens, iar societatea dând curs solicitării clientei conform îndatoririi de a respecta dreptul acesteia de a dispune de contravaloarea punctelor dobândite.

Prin urmare, reclamanta a considerat că sancțiunea aplicată pentru această faptă este mult prea gravă, astfel încât solicită anularea deciziei atacate.

Cu privire la așa-zise sesizări la adresa ei, menționate în decizie, reclamanta a arătat că nu are cunoștință să fi existat vreodată vreun incident la serviciu în care să fi fost implicată persoana ei. Ceea ce a încercat să facă la serviciu a fost să-și îndeplinească atribuțiile ce-i reveneau și, din ceea ce a perceput ea, clienții nu au fost niciodată nemulțumiți de serviciile sale.

Întrucât pentru perioada 01.04 - (...) nu i s-a plătit decât suma de 370 lei, reclamanta a solicitat ca intimata să fie obligată și la plata diferenței de salariu ce i se cuvenea pentru această perioadă lucrată.

În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri și a solicitat audierea martorilor M. V. și M. Ana-M., probă încuviințată de către instanță.

Intimata, legal citată, a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată. Totodată, angajatorul a depus la dosar toate actele ce au stat la baza emiterii deciziei contestate și a solicitat în probațiune audierea a 3 martori, toți salariați ai intimatei și luarea unui interogatoriu contestatoarei, probe încuviințate de către instanță.

Intimata a depus concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea contestației, arătând că motivele pentru care a fost emisă decizia contestată și care au fost arătate în cuprinsul acesteia sunt temeinice , apreciind că nu se poate dispune reîncadrarea unui angajat cu care intimata nu mai dorește să lucreze, angajat care are o atitudine „tolerantă"; și datorită comportamentului căruia intimata este pusă în situația neplăcută de a pierde încrederea celui pentru care deține franciza - O. R..

Prin sentința civilă nr. 6./(...), pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud, s-a admis în parte contestația formulată de contestatoare L. I.-A., în contradictoriu cu intimata S. „. S. B. și în consecință, a fost anulată parțial decizia nr.040/(...), emisă de intimată, prin care s-a aplicat sancțiunea disciplinară a desfacerii contractului individual de muncă al contestatoarei,începând cu data de (...), în sensul că, s-a dispus înlocuirea sancțiunii încetării disciplinare a contractului individual de muncă cu sancțiunea reducerii salariului de bază pe o perioadă de 3 luni cu 10%, prevăzută de art.264 alin.1 litera 2 din C. muncii, s-a dispus reintegrarea contestatoarei pe postul deținut anterior desfacerii contractului individual de muncă, iar intimata SC „. S. B. a fost obligată să plătească contestatoarei despăgubiri egale cu salariile indexate și actualizate de care aceasta ar fi beneficiat pentru perioada (...) - până la reintegrarea efectivă.

S-a respins ca neîntemeiată cererea contestatoarei având obiect obligarea intimatei la plata diferențelor salariale pentru perioada 01.04- (...).

A fost obligată intimata să plătească contestatoarei suma de 375 lei, cheltuieli de judecată parțiale.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

Potrivit contractului individual de muncă înregistrat la I. B.-N. sub nr.243796/(...), începând cu (...),contestatoarea a fost angajata intimatei pepostul de reprezentant tehnic comercial, cu un salariu de 1000 lei lunar, 21 zile concediu de odihnă, cu mențiunea că atribuțiile postului sunt cele din fișa postului anexă la contract, ROI, manualul angajatorului și legea gestionarilor.

Prin decizia nr.040/(...), începând cu această dată, s-a desfăcut contractul individual de muncă al contestatoarei, în baza art.61 litera „a";, coroborat cu art.264 litera „f"; din C. muncii, pentru săvârșirea abaterilor disciplinare, descrise în conținutul deciziei, respectiv:

Salariata L. I. A., angajată pe postul de reprezentant tehnic comercial/junior sales representative al Societății comerciale E. S., în data de (...), abuzând de prerogativele pe care i le conferea postul prin accesul la baza de date a clienților firmei și implicit a clienților O. cu care firma desfășoară un program de reprezentare, prin contract de franciză și neconsultându-se cu îndrumătorul de activități și operațiuni comerciale al magazinului la acea dată, respectiv d-na S. A., în vederea confirmării acțiunii întreprinse pe cont propriu, a efectuat o procedura de răscumpărare de puncte OTY (nota: O. T. You - program specific propriu O. de punctare a clienților firmei în urma valorii facturilor lunare emise și a achitării lor în condițiile contractuale și recompensare a acestora prin discounturi practicate în magazinele partenere) și valorificare a acestor puncte OTY sub formă de discount aplicat la vânzarea de produse din oferta magazinului, în absența clientului, clientul invocat, ale cărei date de identificare le regăsim în formularul de ofertă, nefiind prezent în magazin pentru a lua la cunoștință asupra regulilor prin care își poate valorifica avantajele conferite de programul de fidelizare al operatorului și de a certifica prin semnătura personală acceptul asupra tranzacției sau anulării ei în caz de neagreere a condițiilor propuse, ceea ce contravine cu regulile de funcționare ale procedurilor specifice agrementate cu forul tutelar al operațiunilor, în numele căruia se face ofertarea, respectiv O. R. și cu R. de C. P. O. care s-a adus la cunoștința angajaților firmei și a fost prelucrat la momentul angajării acestora pe postul de răspundere.

S-a reținut, de asemenea, nerespectarea pașilor obligatorii necesari în desfășurarea unei astfel de acțiuni, în care, în mod obligatoriu concluzionarea și acceptarea ofertei făcute către client este certificată prin acordul scris al acestuia sub forma de semnătură personală aplicată pe formularul specific în care se descrie operațiunea care are loc și de asemenea, absenta vreunei copii după actul de identitate al clientei, obligatoriu e atașat la documentarea solicitării de răscumpărare de puncte OTY și care ar confirma o dată în plus faptul că se discută cu persoana și nu cu vreun reprezentant al acesteia.

Intimata a arătat că, prin această faptă, au fost încălcate următoarele prevederi din fișa postului:

Cap. VIII: asistentul de vânzări/reprezentant tehnic comercial (junior sales) se subordonează pe linie directă șefului de magazin (sales shop manager) cu obligația îndeplinirii sarcinilor trasate în acord cu planul de extindere și dezvoltare al firmei.

Cap. IX. pct.1: în care se specifică faptul că intră în responsabilitatea angajatului însușirea și aplicarea corectă și punctuală a indicațiilor cuprinse în manualul de proceduri editat de O. R.

Cap. IX. pct.2: însușirea imediată și aplicarea corectă și punctuală a tuturor informărilor și dispozițiilor venite din partea O. R. ca for tutelar al afacerii în ansamblu și equal-office B. ca HQ coordonator - responsabilitate cu caracter obligatoriu și aplicare imediată a cărei încălcări duce la avertizări

și sancțiuni pe linie profesională. De asemenea se reține in culpa angajatei și cerința exprimata la cap.VII.B. pct.3 prin care angajata nu a manifestat aptitudini conforme cu competentele postului ocupat în sensul de a analiza și evalua informațiile avute la dispoziție în interesul firmei, precum și încălcarea tuturor punctelor specificate la cap.VII.C în care se descrie atitudinea pe care un angajat al firmei trebuie să o abordeze permanent în desfășurarea activității la locul de muncă și are presupune:

1. simțul datoriei și responsabilității,

2. perseverența, conștientizarea afacerii,

3. îndeplinirea cerințelor atât din partea conducerii firmei, cât și din partea clienților în scopul realizării unei relații armonioase bazată pe corectitudine și fair-play.

4. păstrarea secretului comercial în relațiile cu alte firme concurente de pe piața, această cerință se constituie într-o clauză specială de primă importanță.

5. spirit de echipă, viziune, deschidere spre nou.

Toate aceste cerințe coroborate cu cele din R. de conduita profesională O., respectiv pct.1, referitor la cunoașterea produselor și serviciilor O., precum și respectarea pașilor urmați în desfășurarea procesului de vânzare recomandați la cap.2 „. de profesionist/atitudinea față e client";.

Pct. 2.9: „investigarea nevoilor"; - în care se specifică faptul că „înainte de a începe prezentarea ofertei este obligatoriu a pune întrebări clientului, a asculta și a analiza răspunsurile ale apoi de a-i prezenta soluția adaptată la nevoile sale";.

Angajatorul a mai arătat că, din declarațiile date de către angajata L. I.-A. în fața comisiei disciplinare a rezultat că aceasta a conștientizat pașii și procedurile standard care trebuiau urmate în astfel de situații, însă în continuarea răspunsurilor oferite există inadvertențe între situația descrisă care a generat solicitarea unei note explicative susținute în fața comisiei disciplinare și răspunsurile primite astfel: la solicitarea scrisă a unei explicații a modului de nerespectare a procedurilor preliminare de abordare și ofertare a clientelei angajata a susținut că a avut acea discuție cu clienta menționată fapt contrazis:

1. de absența clientei din magazin și neexistența pe formular a semnăturii personale care a fost aplicată ulterior de către angajata magazinului prin substituire (practic fals și uz de fals în actele oficiale) în emiterea actului aferent operațiunii și în anularea operațiunii prin nota explicativă către operator, nici într-un caz de clienta în cauză, cât și,

2. de absenta unei copii după cartea de identitate a clientei care trebuie atașată obligatoriu la documentația încheiată și care ar fi atestat încă o dată faptul că s-a procedat regulamentar, ceea ce ridică semne e întrebare asupra sincerității și corectitudinii cu care angajata a înțeles să coopereze în cadrul comisiei constituite.

În consecință, comisia de disciplină a propus desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

În urma analizării apărărilor formulate, angajatorul a considerat că abaterea disciplinară este gravă și că se creează un precedent care atrage sancțiuni pecuniare severe din punct de vedere al contractului cadru de desfășurare a activității specifice pe care angajatorul o prestează și de care este răspunzător în mod solidar cu angajații în fața forului tutelar al afacerii, respectiv S. O. R. SA.

De asemenea, în susținerea deciziei contestate, angajatorul a ținut cont și de comportarea generală în servicii a salariatei astfel:

Pe tot parcursul desfășurării activității salariata L. I. A., al cărei obiectiv principal fixat de către conducerea magazinului a fost integrarea rapidă în colectiv și capacitatea de a înlocui cu succes atribuțiunile colegilor mai vechi în situații generate de o potențială absență a acestora datorată efectuării timpilor legali de repaus, concedii de odihnă, concedii medicale, a dovedit lipsa de comunicare în abordarea diferitelor probleme ridicate de situațiile apărute în activitatea zilnică.

Angajata în cauză a dat dovada în repetate rânduri de un comportament neprofesional caracterizat de lipsa de maturitate în abordarea diferitelor sarcini trasate de persoanele ierarhic răspunzătoare de activitatea acesteia, a refuzat metodic să justifice prin note explicative situațiile în care îndrumătorii responsabili cu activitatea acesteia au fost puși în situația de a i le solicita sau de a întocmi referate e rea conduită în urma activității prestate; a avut o atitudine defensivă în care nu a oferit explicații sau motivații în situațiile în care a fost interpelată verbal în diferite întâlniri/ședințe ale colectivului de vânzare cu managementul firmei sau cu coordonatorul regional delegat din partea firmei proprietara a activității de franciza, respectiv SC O. R. SA; nu și-a însușit niciodată în activitatea prestată în cadrul magazinului o atitudine constructivă și cooperantă nereușind să se formeze ca un element de bază în colectivul care deservește magazinul cu toate că experiența sa anterioară descrisă în CV-ul de prezentare era în măsura sa o recomande; a reușit ca în scurtul timp de activitate în cadrul firmei, în care s-a încercat în mod constant cooptarea dânsei prin îndrumare și consiliere, să colecționeze un număr mare de referate adresate de către îndrumătorii ierarhic responsabili conducerii firmei, referate în urma cărora a refuzat întotdeauna să susțină niște explicații justificative minimale verbale sau scrise obligând conducerea să recurgă până la constituirea unei comisii de cercetare disciplinară; a adoptat întotdeauna un ton ultimativ și o atitudine contestatara în relația cu îndrumătorii ierarhici și cu conducerea firmei, refuzând în mod ostentativ sarcinile care îi erau atribuite în cadrul muncii de organizare la nivel de magazin, pe baza unor criterii personale de selecție și apreciere a acestor sarcini.

Toate aceste incidente au generat pierderi firmei care a cheltuit resurse suplimentare atât din punct de vedere al timpului suplimentar acordat rezolvării unor astfel de situații cât și material, prin faptul că s-au realocat sarcinile neîndeplinite de angajată altor persoane din echipa de vânzare care au fost nevoite să suplinească abaterile săvârșite mai mult sau mai puțin intenționat, generate de comportamentul impropriu al angajatei, toate aceste împrejurări putând fi evitate cu ușurința în situația în care s-ar fi respectat cadrul general de disciplina impus de postul de execuție prin fișa postului și R. de C. P. O. prelucrate în momentul angajării, aduse la cunoștința și semnate de către d-ra L. I. A.,

S-a mai reținut că au fost sesizate și înregistrate către conducerea firmei R. asupra conduitei angajați numerele: 01300310, 01080410,

01120410, 01150410, 01030510, 01050510 de către personalul însărcinat cu coordonarea activităților comerciale la nivel de magazin, în care se sesizează în mod repetat atitudinea angajatei, conducerea firmei reprezentată prin administrator I. A. C. a intervievat și solicitat acesteia note explicative asupra incidentelor lovindu-se de fiecare data de refuzul acesteia de a-și susține atitudinea sau primind explicații verbale sumare și nefondate prin prisma regulamentelor cadru în care în care se desfășoară activitatea magazinului.

T. a reținut că sancțiunea disciplinară a fost aplicată cu respectarea cerințelor de procedură, reglementate de art.266 - 268 alin.1 C. muncii și a cerințelor de formă prevăzute e art.268 alin.2 C. muncii sub sancțiunea nulității.

Din probele administrate s-a confirmat faptul că, la data de (...), contestatoarea nu a respectat întrutotul procedurile specifice prevăzute de regulamentele intimatei, în vederea realizării unei tranzacții de loializare, tranzacție care se referea la clientul O., M. V.

Dar instanța a constatat că reclamanta nu a comis toate faptele reținute în sarcina ei la acea dată. Astfel, din declarația clientului O., audiat în calitate de martor, numita M. V., reiese faptul că deși nu a fost prezentă în magazinul în care își desfășura activitatea salariata, martora, în calitate de client O., a fost cea care a solicitat petentei achiziționarea unei cartele PrePay, în cadrul programului de loializare O. T. You, prin valorificarea punctelor OTY acumulate în contul abonamentului său. Așa fiind, nu s-a putut reține că reclamanta nu a avut acordul abonatului pentru încheierea tranzacției și nici că a acționat fraudulos în sistemul IT, folosind baza de date, fără acordul clientului.

T. a făcut distincție între acordul de voință al abonatului și forma prevăzută pentru dovedirea acestui acord, în speță, contestatoarea având acordul clientului O., însă nu s-au respectat condițiile de formă prevăzute de O. pentru probarea existenței acestui acord.

Chiar dacă operațiunea a fost demarată la solicitarea abonatului, prima instanță a reținut că, pe de o parte, reclamanta, datorită neglijenței, nu a informat abonatul că achiziționarea unei cartele prepay nu se putea efectua în contul programului de loializare, prin valorificarea punctelor OTY, potrivit căreia această operațiune nu mai era posibilă începând cu data de 1 februarie 2011 iar, pe de altă parte, nu a respectat condițiile de formă impuse de programul de loializare respectiv, în situația în care abonatul nu este prezent personal, reprezentantul acestuia trebuie să prezinte procura de împuternicire din partea abonatului, actul său de identitate și împuternicitul trebuie să semneze formularul tipizat.

În speță, la ghișeu, s-a prezentat fiica abonatei M. V., numita M. Ana

M., aspect necontestat nici de către reclamantă, nici de intimată, împuternicită care nu prezentat nici actul ei de identitate, nici procura de împuternicire și nu a semnat formularul.

Totodată, contestatoarea nu a reținut o copie a actului de identitate al abonatei, susținerea reclamantei în sensul că o copie a actului de identitate a fost atașată formularelor dar că intimata intenționat nu a depus-o la dosar deși copia era în arhiva intimatei, nefiind probată, întrucât martora M. Ana M., persoana împuternicită de abonată, prezentă în magazin, nu a putut confirma faptul că ar fi fost efectuată o copie a actului de identitate al mamei sau o copie a actului ei de identitate.

De altfel, tribunal a reținut că, în contextul concret, nici nu se impunea atașarea copiei actului de identitate al abonatei, ci copia actului de identitate al împuternicitului, copie care, cu certitudine, nu a fost anexată.

Contestatoarea a întocmit actele ca și cum abonata ar fi fost prezentă personal și, în locul acesteia, semnătura a fost executată de către aceasta.

T. a mai reținut că, așa cum anterior s-a reținut, cumpărarea unei cartele prepay, prin programul de loializare OTY, nu se mai putea efectua încă din data de 1 februarie 2010.

În sarcina contestatoarei s-a reținut ca abatere și faptul că aceasta a anulat tranzacția descrisă, fără ca abonata să fie prezentă și fără ca aceastasă solicite anularea acesteia, reclamanta semnând în locul abonatei cererea de anulare a tranzacției.

S-a mai observat că anularea unei tranzacții se efectuează doar dacă tranzacția a fost finalizată.

Or, în speță, nu există date care să confirme faptul că tranzacția a fost finalizată, în condițiile în care, sistemul EPOS nu mai permitea validarea acesteia începând cu 1 februarie iar cartela nu a fost înmânată efectiv fiicei abonatei.

Prin urmare, tribunalul a apreciat că nici nu se impunea completarea unui formular de anulare a tranzacției, cât timp intimata nu a depus la dosar confirmarea faptului că, în sistemul informatic, cererea formular a fost validată și expediată către prestatorul de telefonie mobilă O..

Nici faptul că cererea de anulare a tranzacției a fost expediată către furnizorul de telefonie mobilă nu a fost probată de intimată.

Așa fiind, tribunalul a constatat că reclamanta, deși a acționat în interesul clientului O. și nu în interes personal sau fraudulos, a încălcat regulamentele impuse de prestatorul de servicii, O., regulamente, pe care, în calitate de prepus al intimatei, care deține franciza, avea obligația să le respecte, astfel că aceasta a săvârșit o abatere disciplinară, fapt, de altfel, necontestat de către aceasta.

T., apreciind măsura în care sancțiunea aplicată a fost corect individualizată, a reținut următoarele:

Deși contestatoarea a fost convocată pentru cercetarea disciplinară și cu privire la absența din data de (...) , cercetarea disciplinară nu s-a efectuat și cu privire la această faptă și nici în decizia de sancționare, această faptă nu a fost reținută ca fiind abatere disciplinară pentru care s-a aplicat sancțiunea. Totodată, s-a reținut că reclamanta nu a fost sancționată nici pentru părăsirea locului de muncă din data de (...), nici pentru absențele din (...) , (...) și (...) .

Individualizarea sancțiunii disciplinare se face în funcție de gravitatea faptei săvârșite ce constituie abatere disciplinară, iar gravitatea abaterii disciplinare se stabilește în funcție de criteriile prevăzute de art.266 din C. muncii, respectiv: a) împrejurările în care fapta a fost săvârșită; b) gradul de vinovăție a salariatului; c) consecințele abaterii disciplinare; d) comportarea generală în serviciu a salariatului; e) eventualele sancțiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.

Având în vedere aceste criterii, tribunalul a apreciat că sancțiunea disciplinară aplicată de angajator este prea severă față de gravitatea faptei săvârșite.

T. a reținut că reclamanta nu a urmărit încheierea unei tranzacții de loializare, în mod fraudulos, ci a încheiat-o la solicitarea abonatului, astfel că nu sunt incidente dispozițiile pct.9 din contractul de franciză și nici nu a folosit abuziv sau fraudulos sistemul IT, pentru a fi incidente dispozițiile pct.3.3.5.2. din contractul de franciză, ce ar impune desfacerea disciplinară a contractului de muncă al angajatului. Prin săvârșirea abaterii disciplinare nu s-au produs consecințe negative care să justifice desfacerea contractului de muncă, intimata nefiind pusă în situația de a pierde încrederea celui pentru care deține franciza, așa cum aceasta susține.

Este real că anterior aplicării sancțiunii disciplinare contestate, reclamanta a mai avut abateri de la disciplina impusă de angajator, care deși nu au fost sancționate, trebuie avute în vedere la stabilirea gravității faptei și implicit la stabilirea sancțiunii vizând comportarea generală înserviciu a salariatului, dar acestea nu sunt atât de grave încât să justifice aplicarea unei sancțiuni atât de severe.

Astfel, la data de (...), reclamanta a operat greșit modul de încasare a unei facturi, ca fiind încasată în numerar, deși a fost încasată prin intermediului cardului, iar la data de (...), a încasat o factură în contul altui abonat O. decât cel care a făcut efectiv plata. Este de observat că aceste incidente s-au petrecut la scurt timp de la angajarea salariatei, respectiv la doar o săptămână, respectiv 3 săptămâni de la angajare ((...)), ceea ce a determinat prima instanță să rețină și din partea angajatorului o culpă pentru insuficienta instruire și asistare a angajatei. În ce privește incidentul din data de (...), deși în referatul întocmit s-a susținut că un prezumtiv client O. a plecat din magazin nedocumentat, martorii audiați au relatat că acel client nu a fost lămurit de către reclamantă și a apelat la un alt coleg al acesteia, fără a părăsi magazinul nelămurit.

În legătură cu comportamentul contestatoarei, tribunalul a apreciat cu rezervă declarațiile martorilor audiați, propuși de intimată, S. A. C., O. V.-C.

și I. L. M., martori care sunt angajații acesteia și în prezent.

Astfel toți acești martori au prezentat-o pe reclamantă ca având doar însușiri negative, că nu a prestat niciodată ore suplimentare, că nu îi plăcea să lucreze or, din rezoluția administratorului societății, numitul I. A., aplicată pe cererea datată (...), prin care contestatoarea a solicitat concediu de odihnă în perioada (...) - (...), acesta a dispus efectuarea concediului de odihnă în continuarea „zilelor libere compensatorii aferente zilelor nelucrătoare în care angajata a avut activități la nivel de magazin, respectiv în perioada (...)-(...)";. Faptul că în această perioadă reclamanta a avut zile libere compensatorii pentru activitatea desfășurată în zilele nelucrătoare reiese și din pontajul aferent lunii mai, întocmit de intimată .

În aceste condiții, sinceritatea celor trei martori a fost pusă la îndoială de către prima instanță cu privire la întreaga declarație și nu doar în privința activității suplimentare. Pe de altă parte, s-a mai reținut că martora S., care era îndrumătoarea reclamantei, în loc să o atenționeze pe aceasta, anterior completării formularului, în mod intenționat a asistat cu satisfacție la comiterea abaterii de către contestatoare.

Or, misiunea ei era de a o instrui și îndruma și nu de a o lăsa intenționat să greșească, pentru ca, ulterior, să întocmească referatul de sesizare.

D.ța celorlalți salariați de a o integra pe reclamantă în colectiv, deși afirmată de cei trei martori, nu s-a manifestat efectiv în această direcție ci, dimpotrivă, aceasta a fost primită cu ostilitate și chiar provocată să comită abateri.

Având în vedere toate aceste considerente, tribunalul a apreciat că aplicarea sancțiunii disciplinare a reducerii salariului de bază pe o perioadă de 3 luni cu 10%, prevăzută de art.264 alin.1 litera 2 din C. muncii, este în concordanță cu gravitatea faptei săvârșite, astfel că sub acest aspect contestația este întemeiată și, în temeiul art.266 raportat la art.264 C. muncii, a fost admisă în parte, în sensul că anulării parțiale a deciziei nr.

040/(...) în ce privește sancțiunea aplicată,

În temeiul art.78 alin. 2 C. muncii, tribunalul a dispus reintegrarea contestatoarei pe postul deținut anterior desfacerii contractului individual de muncă și a obligat intimata SC „. S. B. să plătească contestatoarei despăgubiri egale cu salariile indexate și actualizate de care ar fi beneficiat contestatoarea pentru perioada (...) - până la reintegrarea efectivă.

S-a mai reținut că cererea reclamantei având obiect obligarea intimatei la plata diferenței de drepturi salariale pentru perioada (...) - (...) este neîntemeiată, acesteia fiindu-i achitate toate drepturile salariale pentru această perioadă așa cum rezultă din actele aflate la filele 18, 23, 27 dosar de fond.

Având în vedere culpa procesuală a intimatei, în baza art.274

Cod.proc.civilă, aceasta a fost obligată să plătească suma de 375 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial parțial, în limita cererilor admise.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta S. E. S. B.,considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:

Contestatoarei i s-au asigurat condiții de muncă cu respectarea tuturor normelor în vigoare referitor la disciplina postului, a regulilor și a pașilor pe care trebuie să îi urmeze în cazul abordării clienților și a ofertării acestora în numele O. R. S. pentru a încheia cu succes o tranzacție de consiliere, redimensionare și repoziționare a diverselor cereri cu care s-ar fi confruntat pe parcursul activității zilnice.

D. o scurtă perioadă de la angajare, contestatoarea a început să înregistreze abateri de la regulamentele interne prelucrate. Angajatorul susține că, după fiecare astfel de incident, a preferat să fie purtate discuții cu salariata în care să se analizeze tipul și modul de soluționare a cazurilor întâmpinate, astfel încât, pe viitor, să facă față situațiilor de acest gen și să aducă beneficii firmei. D. fiecare astfel de întâlnire, salariata le dădea de înțeles reprezentanților firmei că își va îndrepta atitudinea.

În vederea susținerii contestatoarei în pregătirea sa profesională, recurenta arată că a repartizat-o pe aceasta la prima pregătire organizată de O. R. S. cu personalul Partenerilor unde, din nou i s-au exemplificat situații și variante de soluționare a diverselor probleme ivite în relațiile cu clienții firmei.

De asemenea, a fost repartizată o persoană cu experiență în calitate de îndrumător profesional al contestatoarei, căreia să i se solicite avizul în situații pe care angajata nu le-a perceput corespunzător.

Angajatorul arată însă că, deși a acordat reclamantei întregul sprijin necesar, a constatat, cu trecerea timpului, că la baza tuturor greșelilor stă lipsa de disciplină în efectuarea pașilor corecți în activitatea desfășurată, aceasta dovedind că, în realitate, nu dorește să se încadreze în colectivul restrâns al celorlalți angajați.

Astfel, la data de (...), reclamanta a operat greșit modul de încasare a unei facturi, ca fiind încasată în numerar, deși a fost încasată prin intermediului cardului.

S-a mai arătat că, în conformitate cu declarația martorei O. C., reclamanta a încasat greșit o plată efectuată unui client în contul facturii personale, înregistrând-o în contul și în beneficiul unei alte persoane. Clientul a revenit la sediul societății indignat că i s-ar fi suspendat serviciul de telefonie mobilă, demonstrând cu chitanță că ar fi efectuat la termen plata, astfel încât firma a fost pusă în situația de a răspunde față de acest client pentru faptele salariatei.

În declarația sa și referatul întocmit, martora S. A., îndrumătorul reclamantei, a arătat că aceasta manifesta indiferență față de sarcinile de serviciu, tratând observațiile sale cu superficialitate și prin prisma orgoliului personal.

Recurenta a mai arătat că, la data de (...), contestatoarea a efectuat o procedură de răscumpărare de puncte OTY pentru clienta M. V. fără ca aceasta să fie prezentă și să semneze formularul necesar procedurii în sine.

A doua zi, la amiază, fără aprobarea conducerii, salariata a părăsit locul de muncă fără să mai revină până la sfârșitul programului.

Recurenta susține că, prin comportamentul său, intimata pune în pericol însăși relația societății cu O. R. S., de care depinde funcționarea firmei și locul de muncă al celorlalți angajați.

Având încheiat un contract de franciză cu O., de această societate și de modul în care își îndeplinește sarcinile asumate prin contract, depinde plata creditelor bancare ale recurentei, pentru că aceasta lucrează exclusiv cu această firmă.

Se mai arată că operatorul O. este extrem de sensibil în situația în care trebuie soluționată o cerere în favoarea clientului, solicitându-le o sumedenie de acte acoperitoare, care de altfel sunt specificate în procedurile interne, aplicând întotdeauna sancțiuni pecuniare în cazul în care agentul reprezentant nu are justificările corecte din punct de vedere al acestor proceduri.

În cazul încălcărilor flagrante ale regulilor de parteneriat, se poate hotărî rezilierea contractului de franciză.

Recurenta susține că a considerat abaterea ca fiind gravă analizând-o, din punct de vedere disciplinar, ca lipsă de atenție și aplicare neconformă a pașilor indicați în abordarea unui client, emițând decizia de concediere doar atunci când a ajuns la concluzia că nu mai poate lucra cu intimata.

Se susține de către angajator că, prin faptele reclamantei, relațiile acesteia cu O. au fost periclitate, iar menținerea acestei angajate expunea firma la repetarea unor abateri de același gen.

În recurs, s-a depus la dosar înscrisuri noi.

Intimata L. I.-A. nu a formulat în cauză întâmpinare.

Analizând recursul formulat de pârâta S. „. S. B., prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, se reține că acesta este fondat, pentru următoarele considerente:

Se reține că, potrivit disp.art.40 alin.1 lit.e) din C. muncii, angajatorul are dreptul să constate săvârșirea abaterilor disciplinare și să aplice sancțiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil și regulamentului intern.

Conform disp.art.263 din C. muncii, angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de aplica, potrivit legii, sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte ori constată că aceștia ar fi săvârșit o abatere disciplinară.

Se reține că intimata a săvârșit la data de (...), astfel cum a reținut și prima instanță, o abatere disciplinară, în sensul disp.art.263 alin.2 din C. muncii, constând în efectuarea unei proceduri de răscumpărare de puncte

O. T. You și valorificare a acestor puncte OTY sub formă de discount aplicat la vânzarea de produse din oferta magazinului, în absența clientului, care nu a fost prezent în magazin pentru a lua la cunoștință asupra regulilor prin care își poate valorifica avantajele conferite de programul de fidelizare al operatorului și de a certifica prin semnătura personală acceptul asupra tranzacției sau anulării ei în caz de neagreere a condițiilor propuse, ceea ce contravine regulilor de funcționare ale procedurilor specifice agrementate cu forul tutelar al operațiunilor, în numele căruia se face ofertarea, respectiv O. R., cu care recurenta desfășoară un program de reprezentare, prin contract de franciză.

Potrivit R.ui de C. P. O., de care contestatoarea a luat cunoștință, astfel cum rezultă din înscrisul depus la fila nr.35 dosar de fond, precum și a Contractului cadru încheiat între S. „. S. B. și O., intimata trebuia să verifice dacă abonatul O. poate beneficia de avantajele programului O. T. You, să verifice datele abonatului furnizate de sistemul OTY cu documentele originale de identificare ale abonatului, să păstreze o copie a actului de identitate a clientului/împuternicitului, iar formularul de utilizare de puncte T. You să fie semnat de către titular/împuternicit, obligații pe care aceasta le-a încălcat, semnând personal, în locul titularului de abonament formularul, astfel cum rezultă din recunoașterea acesteia la interogatoriul luat în fața primei instanțe.

Curtea mai reține că declarațiile date de către clienta societății recurente, M. V. și de către fiica acesteia, M. Ana-M., aflate în relații de amiciție cu intimata, și implicate în procedura de răscumpărare de puncte OTY, pot fi apreciate, la rândul lor, ca fiind la fel de subiective ca și depozițiile martorilor propuși de către angajator, ce au calitatea de salariați ai societății.

Se reține însă că săvârșirea abaterii disciplinare rezultă atât din înscrisurile depuse la dosar, respectiv documentele întocmite în legătură cu răscumpărarea punctelor T. You, din nota explicativă și răspunsurile contestatoarei la interogatoriu, cât și din declarațiile martorilor audiați în cauză.

Potrivit disp.art.61 alin.1 lit.a) din C. muncii, angajatorul poate dispune însă concedierea disciplinară numai în cazul în care salariatul a săvârșit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern.

Gravitatea abaterii se stabilește potrivit criteriilor prevăzute de d ispozițiile art.266 din C. muncii .

În acest sens, Curtea reține că faptele reclamantei au expus societatea unor consecințe grave, întrucât punctul 3.3.5.2. din Contractul cadru încheiat între S. „. S. B. și O. prevede că în cazul constatării folosirii abuzive sau frauduloase a sistemului IT pus la dispoziție de O. și a aplicațiilor acestei firme, O. își rezervă dreptul de a aplica F.tului sancțiunea prevăzută la art.20.2.6 și de a solicita excluderea angajatului care a recurs la o asemenea practică. Ca urmare, F.tul se obligă ca, în cazul în care se constată recurgerea la o asemenea practică de către orice membru a personalului de vânzare, angajatul respectiv să fie neîntârziat retras de la P. de V. respectiv, raporturile de muncă cu angajatul în cauză urmând a înceta conform prevederilor C.ui muncii. Dacă O. constată continuarea /repetarea în același P. de V. a acestei practici, O. își rezervă dreptul de a exclude P. de V. respectiv din Rețeaua de F. și de a nu mai acorda comisioanele Postpaid aferente realizărilor respectivului P. de V.

De asemenea, se reține că, în luarea deciziei de încetare disciplinară a contractului de muncă, recurenta a avut în vedere și comportamentul general în serviciu al intimatei, care l-au condus pe angajator la concluzia imposibilității continuării raporturilor de muncă.

Astfel, din referatul nr.01120410 și nota explicativă, depuse la filele nr.68-71 dosar de fond, rezultă că reclamanta a efectuat la data de (...) în mod eronat procedura de încasare a facturii O., prin nealocarea corectă în softul programului a datelor corespunzătoare clientului plătitor, suma fiind alocată greșit altui client, angajatorul fiind nevoit să emită notă explicativă către O. R. pentru anularea plății.

De asemenea, din referatul nr.01300310, depus la fila nr.74 dosar de fond rezultă că, la data de (...) intimata a utilizat în mod eronat registrul electronic de încasare precum și programul/softul de înregistrarea a operațiunilor în calculator, ca urmare suma de 439 lei fiind alocată greșit pe departamentele casei de marcat, încasarea reală efectuându-se cu carte de credit.

De asemenea, martorii S. A. C., I. L.-M. și O. V. C. au arătat că intimata dădea dovadă de dezinteres și neglijență în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, avea o atitudine arogantă față de colegi și față de clienți.

Având în vedere împrejurările în care fapta a fost săvârșită, respectiv faptul că instrucțiunile, procedurile de lucru erau cunoscute de către contestatoare, că aceasta știa că pentru erorile săvârșite era obligatorie transmiterea de note explicative către O. R., care putea uza de clauzele contractuale inserate în contractul de franciză privind rezilierea contractului, cu consecințe deosebite în ceea ce privește activitatea și patrimoniul societății angajatoare, precum și comportamentul său general în serviciu expus anterior, Curtea reține că măsura concedierii acesteia dispusă prin decizia nr.040/(...) nu este disproporționată în raport cu abaterea săvârșită.

Se reține astfel că sancționarea disciplinară a salariatei cu concedierea s-a impus atât pentru a pedepsi încălcarea unor proceduri pe care angajatorul le-a dispus în temeiul prerogativelor de organizare și direcționare de care acesta se bucură în cadrul raporturilor de muncă și care, în mare parte, au fost stabilite în cadrul raporturilor comerciale cu O. R., instrucțiuni care nu trebuie să fie cenzurate de către salariat, cât și pentru a preveni pe viitor săvârșirea de către alți angajați a unor fapte asemănătoare de ignorare a modului de lucru impus acestei categorii de firme.

Prin urmare, în mod greșit prima instanță a dispus înlocuirea sancțiunii disciplinare aplicate contestatoarei de către angajator prin decizia contestată în cauză.

Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.2 cod. proc. civilă, se va admite recursul declarat de pârâta S. E. S. B., se va modifica în parte sentința primei instanțe, în sensul se a se respinge în tot contestația formulată de reclamanta L. I. A. în contradictoriu cu pârâta S. E. S. B.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta S. E. S. B. împotriva sentinței civile nr. 6. din 4 februarie 2011 a T.ui B. N., pronunțată în dosar nr. (...) pe care o modifică în parte în sensul că respinge în tot contestația formulată de reclamanta L. I. A. în contradictoriu cu pârâta S. E. S. B.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 23 iunie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

C. M. I. T. D. C. G.

GREFIER

N. N.

Red./Tehnored.: C.M.;

2 ex./(...);

Jud.fond: Tribunalul Bistrița Năsăud:- R.I.B.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 2300/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă