Decizia civilă nr. 4995/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. (...)

D. CIVILĂ NR. 4995/R/2011

Ședința publică din data de 30 noiembrie 2011

Instanța constituită din: PREȘED.TE: G.-L. T. JUDECĂTORI: S.-C. B.

I.-R. M.

G.: G. C.

S-a luat în examinare recursurile declarate de pârâții C. LOCAL B. M., P. M. B. M. și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin D. G. A F. P. împotriva sentinței civile nr. 1530 din 13 septembrie 2011, pronunțată de

Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat S.

L. D. Î. M. și pe pârâta intimată Ș. CU C. I-V. „. S. B. M., având ca obiect calcul drepturi salariale.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate părților și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 22 noiembrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul intimat a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului, menținerea hotărârea instanței de fond și judecarea în lipsă.

Constatând că întâmpinarea a fost depusă în termenul procedural, Curtea apreciază că nu se impune comunicarea acesteia cu pârâții recurenți.

Cauza fiind în stare de judecată, având în vedere că și prin cererile de recurs s-a solicitat judecarea în lipsă, rămâne în pronunțare.

C U R T E A A supra recursului de față;

D. examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1530/(...), pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), s-au respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Finanțelor Publice, C. Local B. M. și P. M. B. M.

S-a admis acțiunea formulată și precizată de reclamantul S. L. din În- vățământ M., în contradictoriu cu pârâții: Ș. cu clasele I-V. „N. S. B. M., C.

Local B. M., P. M. B. M. și M. F. P., reprezentat prin D. G. a F. P. M. și, în consecință:

A fost obligată pârâta Ș. cu clasele I-V. „N. S. B. M. să plătească membrilor de sindicat: C. L. C., F. F., H. F., M. M. M., M. M., P. Z., P. R., P. L., P. Z., P. M. L., P. F., R. Ana M., T. Ana M., B. M. G., B. S., B. A., B. M., B. F., B. V., C. N. C., D. C., I. L. M., J. L., K. D., L. L., M. C., M. M. I., M. Ana M. D., M. T., S. M., S. A., S. C., S. L., T. C., V. V. D., V. A. V., V. J. G., C. C., C. A. L., G. M., F. M., R. L., B. V. F., B. M. N., M. V., N. M. D., A. N., C. A.,diferența dintre drepturile salariale cuvenite pentru luna noiembrie 2009 prin aplicarea diminuării de 15,5% prevăzute de L. nr. 3. doar începând cu data de (...) și drepturile salariale efectiv încasate pentru această lună, sumă actualizată cu indicele de inflație la data efectivă a plătii.

Au fost obligați pârâții C. Local B. M., P. M. B. M. și M. F. P. să aloce unității de învățământ pârâte sumele necesare plății drepturilor salariale menționate.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:

În ce privește excepția lipsei calității procesuale a pârâtului Ministerul F inanțelor Publice, instanța a reținut că potrivit art.19 din L. nr. 500/2002,privind finanțele publice, pe care se fundamentează pretențiile reclamantului împotriva acestui pârât, Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție

Având în vedere că finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, respectiv finanțarea de bază ce interesează în speță, se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale, instanța a apreciat legitimarea procesuală pasivă a M. F. P. este conferită de prevederile legale evocate.

Referitor la excepția lipsei calității procesual pasive a pârâților P. M. B. M. și C. Local al M. B. M., instanța a reținut că potrivit art. 1 din H.G.

538/2001 „ începând cu anul 2001 cheltuielile privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază acestea își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat";.

Art. 167 al. 3 din L. 84/1995 Finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat care cuprinde și cheltuielile de personal în categoria cărora se înscriu și primele de vacanță se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ.

Apoi, potrivit art. 36 al. 4 din L. nr. 215/2001, consiliul local aprobă la propunerea primarului bugetul local, iar potrivit art.23 al.1 din aceeași lege autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative și primarii, ca autorități deliberative.

Pârâtul C. local B. M. a fost chemat în judecată ca pârât datorită calității lui de finanțator al instituției de învățământ, iar P. în calitate de ordonator principal de credite.

Legitimarea procesuală a acestora nu trebuie analizată strict din perspectiva raporturilor juridice de muncă, ci trebuie raportată și la dispozițiile legale menționate care stabilesc în sarcina consiliului local obligația de a suporta toate cheltuielile de personal, iar în persoana primarului calitatea de ordonator de credite.

Față de aceste considerente, instanța a respins excepțiile lipsei calitățiiprocesuale pasive invocate de pârâții menționați.

Examinând acțiunea pe baza probelor de la dosar și a motivelorinvocate instanța a reținut că potrivit art. 10 din L. 3.:

"(1) In vederea încadrării în constrângerile bugetare determinate de situația de criză economică, în perioada octombrie - decembrie 2009, conducătorii autorităților si instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare, au obligația de a diminua cheltuielile de personal, în medie cu

15,5% lunar, prin aplicarea uneia dintre următoarele măsuri: a) să acorde personalului propriu, indiferent de statutul acestuia, zile libere fără plată pentru o perioadă de până la 10 zile lucrătoare; b) să reducă programul de lucru; c) să dispună o masură ce combină alternativele prevazute la lit. a si b; d) altă masură cu efect echivalent.

(2) Cu respectarea prevederilor alin. (1), autoritătile si institutiile publice au obligatia de a-si organiza activitatea astfel încât să asigure continuitatea serviciilor de interes public.

(3) Modalitatea de aplicare a măsurilor prevazute la alin. (1) se stabileste cu acordul salariatului, după consultarea organizatiilor sindicale sau, după caz, a reprezentantilor salariatilor.

(4) În lipsa acordului sau în cazul în care, ca urmare a optiunii exprimate de salariat, nu se poate asigura continuitatea serviciului de interes public, intervalul si numărul de zile libere, precum si reducerea programului se stabilesc de conducatorul institutiei publice, astfel încat să nu fie efectuate mai mult de 4 zile libere într-o lună, iar diminuarea salariului să nu depăsească nivelul prevăzut la alin. (1).";

D. adeverința eliberată de instituția școlară și din statul de plată aferent lunii noiembrie 2009, se constată că membrilor de sindicat reprezentati de reclamant, în vederea reducerii cheltuielilor de personal pentru luna noiembrie 2009, li s-a aplicat procentul de diminuare de 15,5% din salariul brut.

L. nr. 3. a fost publicată în Monitorul Oficial la data de (...), intrând în vigoare la data de (...), dată de la care își produce efectele.

Așadar, pentru luna noiembrie, procentul de 15,5% lunar, în medie, de reducere a cheltuielilor de personal, trebuie aplicat proporțional cu perioada din această lună în care legea se aplică și nu raportat la întreaga lună.

Conform art. 15 din Constituție, legea civilă produce efecte doar pentru viitor, respectiv de la data intrării în vigoare, neputând afecta drepturile dobândite anterior existenței ei. Or, drepturile salariale aferente timpului de lucru efectuat de membrii de sindicat reprezentați de către reclamant până la data de 12 noiembrie 2009 s-au născut sub imperiul legii anterioare și nu pot fi afectate de reducerile prevăzute de L. nr. 3..

Față de aceste considerente, instanța a admis cererea precizată a reclamantului conform dispozitivului sentinței.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții C. Local almunicipiului B. M., P. municipiului B. M. și Ministerul Finanțelor Publice.

Prin recursul declarat de C. Local al municipiului B. M. s-a solicitatmodificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii intentate de S. L. din Î. M. față de autoritatea acestuia pentru lipsa capacității și calității procesuale pasive.

În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul a arătat că instanța de fond a respins excepția lipsei capacității procesuale pasive și a calității procesuale pasive în prezenta cauză.

În ce privește această excepție, arată că potrivit prevederilor art. 41 coroborat cu art. 26 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954 și art. 21 din L. nr.

215/2001, republicată, C. Local nu are personalitate juridică și bugetpropriu, situație în care nu poate sta în judecată în nume propriu, într-un litigiu având ca obiect plata unor despăgubiri bănești.

P. art. 20 din L. nr. 215/2001, unitățile administrativ-teritoriale sunt comunele, orașele, municipiile și județele, în care se exercită autonomia locală și funcționează autorități ale administrației publice locale.

C. Local este, conform art. 23 din L. nr. 215/2001, republicată, autoritatea administrației publice locale, în speță, a M. B. M., o autoritate cu caracter deliberativ în probleme de interes local, iar P. este autoritatea administrației publice locale cu caracter de execuție.

În consecință, C. Local al municipiului B. M. și P. municipiului B. M. sunt autoritățile unității administrativ-teritoriale - Municipiul B. M., care nu au personalitate juridică proprie, nu au capacitate și nici patrimoniu.

Referitor la a doua excepție arată că pârâtul C. Local al municipiului

B. M. a fost chemat în judecată în calitate de finanțator al unităților de învățământ. P. dispozițiilor art. 63 alin. 4 din L. nr. 215/20001, republicată, primarul în exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 63 alin. 1 lit. c, exercită funcția de ordonator principal de credite, iar consiliul local îndeplinește alte atribuții date în competența sa. C. Local al municipiului B. M. nu este și nici nu poate fi reprezentat de către P. municipiului B. M., deoarece cele două autorități au atribuții distincte.

Pe fond, recurentul susține că acțiunea este inadmisibilă, C. Local al municipiului B. M. este o autoritate deliberativă, fără personalitate juridică, fără patrimoniu, astfel că nu poate să își asume obligații pecuniare.

Prin recursul declarat de pârâtul P. municipiului B. M. s-a solicitatmodificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii intentate de S. L. din Î. M. față de autoritatea acestuia pentru lipsa capacității și calității procesuale pasive.

În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul critică hotărârea sub aspectul soluției de respingere a excepției lipsei capacității procesuale pasive și a calității procesuale pasive în prezenta cauză.

În ce privește această excepție, recurentul arată că în raport de prevederile art.77 și art. 21 din L. nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată se impunea respingerea acțiunii intentate de S. L. din Î. M., față de autoritatea acestuia pentru lipsa capacității și calității procesuale pasive a P.ui municipiului B. M.

Prin propriul recurs, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a solicitatmodificarea sentinței atacate în sensul respingerii obligării M. F. P. la alocarea sumelor necesare plății drepturilor bănești solicitate de reclamant.

În dezvoltarea motivelor de recurs pârâtul consideră sentința atacată ca netemeinică și invocă lipsa calității procesuale pasive, întrucât instituția pârâtă nu are raporturi juridice cu reclamanții.

În sensul celor de mai sus, învederează instanței faptul ca, rolul esențial în procesul bugetar și în execuția de casa bugetara revine

Guvernului respectiv P., potrivit art.17 alin.1 din L. nr. 500/2002 privind finanțele publice, Parlamentul fiind acela care adopta legile bugetare anuale și legile de rectificare elaborate de G.

Reglementând rolul Guvernului la art. 18 din aceeași lege, stabilește ca acesta asigura însăși elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale și transmiterea acestora spre adoptare P., precum și supunerea spre adoptare P. a proiectelor legilor de rectificare bugetara și a contului general anual de execuție.

În asemenea condiții, admiterea cererii formulată împotriva M. F. P., în nume propriu, ar echivala cu obligarea acestuia la plata din bugetul propriua unor sume reprezentând drepturi salariale acordate unor persoane care nu se număra printre angajații M. F. P. încălcându-se astfel prevederile art.14 din L. nr.500/2002 privind finanțele publice.

Obligarea M. F. P. la alocarea sumelor solicitate de reclamanți este lipsită de suport legal și în același timp imposibilă deoarece aceste sume trebuie propuse de către ordonatorii principali de credite conform art. 34 alin.1 din L. nr.500/2002, iar Ministerul Finanțelor Publice să fie autorizat în acest sens de către legiuitor.

Recurentul a invocat și D. nr. 10/(...) pronunțată de Înalta Curte de

Casație și Justiție în recurs în interesul legii

Pe de altă parte, recurentul a menționat că măsurile luate conform L. nr.118/2010 au făcut obiectul controlului de constituționalitate stabilindu- se prin D. nr. 872/(...) a Curții Constituționale că dispozițiile art.1-8 și cele ale art.10-17 din L. privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar sunt constituționale.

Astfel, conform dispozițiilor legii și a controlului de constituționalitate drepturile salariale au fost corect stabilite.

Prin întâmpinarea înregistrată la data de (...) reclamantul S. L. din Î. M.a solicitat respingerea recursurilor și menținerea hotărârii pronunțată de prima instanță.

Analizând recursurile formulate de către pârâții Ministerul Finanțelor P ublice, prin D. G. a F. P. M., C. Local B. M. și P. O. B. M. Curtea reține că acestea sunt fondate, pentru următoarele considerente:

Astfel cum rezultă din cererea introductivă de instanță, prin demersul lor juridic reclamanții membri de sindicat au solicitat obligarea pârâților recurenți, alături de pârâta Ș. cu clasele I-V. N. S. B.-M., la plata drepturilor salariale reprezentând diferența dintre drepturile salariale cuvenite pentru luna noiembrie 2009, diminuate cu 15,5% prin aplicarea L. nr. 3. doar începând cu data de (...) și drepturile salariale efectiv încasate.

La dosar nu a fost depusă o modificare sau precizare scrisă de acțiune, cu respectarea dispozițiilor procedurale, care să fi fost comunicată pârâților, prin care să se fi solicitat obligarea pârâților la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale pretinse, iar din partea introductivă a sentinței nu rezultă că reclamantul și-a precizat acțiunea în sensul reținut de instanța de fond, susținerile reprezentantului reclamantului din ședința publică din data de (...) fiind de fapt răspunsul acestuia cu privire la excepțiile invocate.

În consecință, Curtea reține că instanța de fond a fost legal învestită cu capetele de cerere formulate prin cererea introductivă de instanță și în raport de acestea se vor analiza excepțiile lipsei calității procesuale a pârâților recurenți invocate și prin motivele de recurs.

Calitatea de parte în proces trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului, respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății.

Obligația de a plăti salariul revine angajatorului, care este, necontestat, unitatea școlară reprezentată prin director.

Cum recurenții nu au calitatea de angajator al reclamanților reprezentați în cauză, acestora nu le revine obligația prevăzută de art. 161 alin. 1 din Codul Muncii privitoare la plata directă către reclamanții reprezentați a drepturilor salariale la care aceștia sunt îndreptățiți.

P. prevederilor art. 167 din L. nr. 84/1995 (în vigoare în perioada pentru care se solicită drepturile salariale) unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocateprin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse.

În același sens sunt și dispozițiile art. 93 din L. nr. 1/2011 a educației naționale, în vigoare începând cu data de (...).

Conform art.36 alin. (4) lit. a) din L. nr. 215/2001, consiliul local aprobă, la propunerea primarului, bugetul local și asigură și cadrul necesar privind furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația. În plus, conform art. 4 alin. (1) din HG nr. (...) privind finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, finanțate din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/preșcolar pentru anul 2010 „consiliile locale răspund de repartizarea sumelor și aprobarea bugetelor pentru fiecare unitate de învățământ cu personalitate juridică";.

P. M. B. M. este ordonator principal de credite al bugetului M. B. M. conform art. 63 alin. (4) lit. a) din L. 215/2001.

De asemenea, conform disp.art.16 din H.G. nr.2192/2004, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.

P. art.40 din aceeași hotărâre, după aprobarea legii bugetului de stat, consiliul județean și C. General al M. București, prin hotărâre și cu asistența tehnică a direcției generale a finanțelor publice și a inspectoratului școlar, repartizează unităților administrativ-teritoriale sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și, după caz, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziția acestora.

Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor Publice elaborează în conformitate cu prevederile art. 3 alin. 1 pct. 6 din HG nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea M. F. P., proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 28 din L. nr.

500/2002, legea finanțelor publice, Ministerul Finanțelor Publice are atribuții în elaborarea proiectului legii bugetului și a proiectului bugetului de stat pe baza propunerilor prezentate de ordonatorii principali de credite.

Prin urmare, rolul Ministerul Finanțelor Publice este acela de administrator al bugetului statului și, în baza legii bugetului de stat, repartizează sumele către ordonatorii principali de credite, astfel cum acestea sunt prevăzute în buget.

Ministerul Finanțelor Publice are atribuția de a vira ordonatorilor principali de credite acele sume care au fost prevăzute de legea bugetului de stat, revenindu-i obligația de a elabora proiectul legii bugetului și a bugetului de stat în conformitate cu dispozițiile legale, ținând seama de sumele corespunzătoare drepturilor salariale cuvenite personalului bugetar potrivit legii.

Se reține astfel că, deși C.ui local B. M., P.ui orașului B. M. și M. F. P. le revin atribuții în ceea ce privește alocarea și fundamentarea fondurilor necesare unităților de învățământ, toate aceste aspecte nu sunt de natură să justifice calitatea procesuală pasivă a acestor pârâți în litigiul de față, prin care s-a solicitat obligarea acestora la plata către membrii de sindicat reprezentați în cauză a drepturilor salariale pretinse.

Cum calitatea procesuală pasivă a acestor pârâți trebuie stabilită prin raportare la obiectul acțiunii, nu poate fi reținută argumentarea primei instanțe în sensul că atribuțiile ce le revin pârâților recurenți în asigurareafinanțării unităților de învățământ ar justifica în cauză calitatea procesuală pasivă a acestora.

De asemenea, nu poate fi reținută nici susținerea intimatului reclamant din întâmpinarea depusă în recurs, potrivit căreia calitatea procesuală pasivă a recurenților este justificată prin prisma obligației acestora de a aloca fondurile necesare plății drepturilor salariale solicitate, întrucât în cauză nu a fost formulat un asemenea capăt de cerere.

Curtea reține astfel că, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, în mod greșit instanța de fond a considerat că pârâții recurenți au calitate procesuală pasivă în cauză.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1-3 raportat la art. 304 pct. 9 C.proc.civ., Curtea va admite recursurile declarate de pârâții P. M. B. M., C. Local al M. B. M. și Ministerul Finanțelor Publice și se va modifica în parte sentința pronunțată de către prima instanță, în sensul că va fi admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a acestor pârâți în cauză și, în consecință, se va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu aceștia.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.

D E C I D E

Admite recursurile declarate de pârâții MINISTERUL FINANȚELOR

PUBLICE prin D. G. A F. P. M., C. LOCAL AL M. B. M. ȘI P. M. B. M. împotriva sentinței civile nr. 1530 din 13 septembrie 2011, pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalul Maramureș, pe care o modifică în parte în sensul că:

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, C. LOCAL AL M. B. M. și P. M. B. M. și în consecință respinge acțiunea formulată de reclamantul S. L. D. Î. M. în contradictoriu cu acești pârâți, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă,

Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate. D. este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 30 noiembrie 2011.

PREȘED.TE JUDECĂTORI G .-L. T. S.-C. B. I.-R. M.

G.

G. C.

Red.GLT/dact.MS

3 ex./(...)

Jud.fond: B. G.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 4995/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă