Decizia civilă nr. 235/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 235/R/2011
Ședința publică din data de 25 ianuarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I. T.
JUDECĂTOR: D. C. G. JUDECĂTOR: C. M. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de către reclamantul recurent S. L. AL Î. P. C.EAN împotriva sentinței civile nr. 1841 din 20 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) privind și pe pârâții intimați G. „. P. C. N. și C. LOCAL AL M. C. N., având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantului recurent - avocat G. P. din cadrul Baroului C., lipsind restul părților.
Procedura de citare este realizată.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că s-a răspuns adresei instanței dispuse a fi întocmită la termenul anterior de judecată.
Reprezentanta recurentului depune la dosarul cauzei extrase din contractele colective de muncă la nivel de ramură și la nivel județean, aratând că nu are alte cereri de formulat în probațiune.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, Curtea declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantului recurent susține recursul astfel cum a fost formulat în scris solicitând admiterea lui, modificarea sentinței pronunțate de Tribunalul Cluj în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată în scris, fără cheltuieli de judecată. Arată că orice titularizare , respectiv încadrare se face pe an școlar chiar dacă bugetul este stabilit pentru perioada ianuarie - 31 decembrie, acesta este un aspect exclusiv de buget, în sistemul școlar drepturile salariale fiind plătite de regulă vara, iar acest calcul se raportează la anul școlar și nu la anul calendaristic.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința civilă nr. 1841 din 20 mai 2010 pronunțată de
Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), s-a respins acțiunea formulată de reclamantul S. L. DIN Î. P. C., în numele membrilor de sindicat, în contradictoriu cu pârâții: C. LOCAL AL M. C.-N. și G. „. P. C. N.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele.
Salarizarea personalului didactic, a cadrelor didactice de predare a personalului didactic auxiliar se face, în principal conform prevederilor Legii nr. 128/1997, care prevede în art. 50 alin. 12 că „personalul didactic beneficiază de premii și alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă";.
C. C. de M. U. la N. de R. Î. pentru anii 2007-2008 prevede acordarea primei de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii, care se acordă odată cu indemnizația de concediu.
Prima instanță a mai reținut că prima de vacanță solicitată prin prezenta acțiune face parte din sistemul de salarizare a personalului dintr-o instituție publică finanțată integral de la bugetul de stat, salarizare care, potrivit disp.art.157 alin.2 din Codul muncii, se stabilește prin lege, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.
S-a mai reținut că Legea nr.128/1997, actualizată, nu prevede ca personalul didactic să beneficieze de o primă de vacanță, astfel încât acțiunea reclamantului este nefondată.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs reclamantul S. L. DIN Î. P. C., considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Potrivit disp.art.48 alin.1 din Legea privind Statutul personalului didactic, salariul personalului didactic se compune din salariul de bază, stabilit conform legii și o parte variabilă, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare.
Art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997 impune o regulă: cadrele didactice beneficiază de drepturile prevăzute de lege și de drepturile prevăzute în contractele colective de muncă.
Se mai arată că prima de vacanță este prevăzută în C. C. de M. U. la nivel N. și C. C. de M. U. la nivel de R. Î. pe anii (...)-2006.
De asemenea, recurenta mai arată că, prin C. C. de M. U. J. la nivel de R. Î. C. pe anii 2008-2009, prelungit până la (...), art.36 lit.g), personalul din învățământ beneficiază de „o primă de vacanță, în condițiile legii. Prima se acordă odată cu indemnizația de concediu și este egală cu un salariu de bază al angajatului conform O.U.G. nr.146/2007";.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Deși legal citați, intimații nu au formulat în cauză întâmpinare.
Analizând recursul formulat de către S. L. DIN Î. P. C., prin prismamotivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, se reține căacesta este fondat pentru următoarele considerente:
Conform disp.art.48 alin 2 din Legea nr.128/1997, salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar se face cu respectarea principiului potrivit căruia învățământul constituie o prioritate naționala, ținând seama de responsabilitatea și complexitatea muncii, de pregătirea și experiența profesională, de rolul și importanta activității prestate. Salariul personalului didactic se compune din salariul de baza, stabilit conform legii, și o parte variabila, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare.
Drepturile salariale suplimentare, drepturile cu caracter social, alte drepturi și facilități ale personalului didactic auxiliar și nedidactic, al căror cuantum este stabilit de lege între limite minime și maxime, se negociază, în limitele legii, prin contracte colective de muncă încheiate între angajatori și organizațiile sindicale reprezentative din învățământ, potrivit legii.
Curtea reține că, întrucât dispozițiile art. 50 alin. 12 din Legea nr.
128/1997, în vigoare în perioada pentru care se solicită în cauză drepturi bănești, prevăd că personalul didactic beneficiază de premii și de alte d repturi bănești pr evăzute de lege și de contractul colectiv de muncă , art.157 alin.2 din Codul muncii, referitor la stabilirea prin lege a sistemului de salarizare a personalului din autoritățile și instituțiile publice, nu poate exclude stabilirea prin contractele colective de muncă a unor prime de vacanță în favoarea personalului didactic.
Potrivit art. 146 din aceeași lege , „în măsura în care prezentul statut n u dispune altfel, personalului didactic i se aplică celelalte dispoziții din l egislația muncii";.
Se reține astfel că în mod greșit prima instanță și-a întemeiat considerentele sentinței pronunțate pe dispozițiile art.157 alin.2 din Codul muncii, fără a lua în considerare că Legea nr. 128/1997, reglementând sistemul de salarizare a personalului didactic, a prevăzut posibilitatea stabilirii unor premii și altor drepturi bănești prin contracte colective de muncă.
Ignorând practic dispozițiile art. 50 alin. 12 și art. 146 din Legea nr.
128/1997, prima instanță nu a mai analizat defel îndreptățirea personalului didactic la plata pri melor de vacanță, p entru perioadele ind icate în acțiune,
în temeiul prevederilor contractelor colective de muncă aplicabile.
Prin dispozițiile art. 59 alin. 3 din C. colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2005-2006 și 2007-2010 s-a statuat că prin contractele colective de muncă de la celelalte niveluri se poate stabili ca, în raport cu posibilitățile economico-financiare ale unității, pe lângă indemnizația de concediu, să se plătească și o primă de vacanță.
Așadar, contractele colective de muncă la nivel național aplicabile în perioada de referință prevăd posibilitatea acordării prin contractele colective de muncă încheiate la nivel inferior a unei prime de vacanță, în raport de posibilitățile economico-financiare ale unității.
C. C. de M. la N. de R. Î. pentru anii 2005-2006 stabilește că prima de v acanță se acordă din veniturile proprii ale unității de învățăm ânt.
Potrivit disp.art.5 din C. colectiv unic la nivel de ramură învățământ, acesta produce efecte față de toți salariații din învățământ.
Astfel cum rezultă însă din adeverința nr. 1/(...) eliberată de G. „. P. C. N., depusă la dosar, această unitate de învățământ nu a realizat venituri proprii în anii școlar 2006-2007, astfel încât reclamanții nu sunt îndreptățiți la plata primei de vacanță pentru acest an școlar în temeiul art.37 lit.g) din C. C. de M. la nivel de R. Î.
La data de (...) a fost înregistrat la D. de M. și P. S. a J. C. C. C. de M.
U. J. la nivel de R. Î. C. pe anii 2007-2008, prelungit până la (...), care la art.36 lit.g) prevede că personalul din învățământ beneficiază de o „o primă d e vacanță, în con dițiile legii. Prima s e acordă odată cu indemnizația de c oncediu și este egală cu un salariu de bază al angajatului conform O.U.G.
nr.146/2007";.
Potrivit art. 25 alin.3 Legea 130/1996, contractele colective de munca se aplică de la data înregistrării la D., sau la o dată ulterioară în măsura în care părțile își manifestă voința în acest sens.
Prin urmare, Curtea apreciază că pentru anii școlari 2007-2008 și
2008-2009 membrii de sindicat reprezentați de reclamant sunt îndreptățiți la plata primei de concediu, în temeiul disp. art.36 lit.g) C. C. de M. U. J. la nivel de R. Î. C. pe anii 2008-2009, care nu mai condiționează plata acesteia de existența veniturilor proprii ale unităților școlare.
Se reține ca fiind fondată și cererea de obligare a C. Local al municipiului C.-N. la alocarea fondurilor necesare plății primelor de vacanță aferente anilor școlari 2007-2008 și 2008-2009 pentru salariații reprezentați în prezenta acțiune de către sindicatul reclamant.
Astfel, potrivit disp.art.36 alin.2 lit.d) din Legea nr.215/2001 privind administrația locală, consiliul local are ca atribuție aprobarea bugetului local și repartizarea fondurilor necesare unităților școlare, iar primarul, conform disp.art.63 alin.4 lit.a) din aceeași lege, exercită funcția de ordonator principal de credite.
Conform disp.art.16 din H.G. nr.2192/2004, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
În acest sens, potrivit disp.art.33 din H.G. nr.2192/2004, în procesul de fundamentare a deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate învățământului, în subordinea M.ui Educației și Cercetării și a consiliilor locale funcționează organisme consultative de specialitate cu atribuții în acest domeniu.
Conform lit.c) a aceluiași articol, la nivelul fiecărei localități funcționează o comisie locală de finanțare a învățământului preuniversitar constituită prin hotărâre a consiliului local, având următoarea componență:
1. un viceprimar - președinte;
2. șeful compartimentului de finanțare și administrare a învățământului din cadrul consiliului local;
3. unul-doi contabili ai unităților de învățământ din localitate;
4. unul-doi directori ai unităților de învățământ;
5. reprezentanții organizațiilor sindicale desemnați de sindicatele județene.
Se reține astfel că pârâtului-intimat C. LOCAL AL M. C.-N. îi revin atribuții însemnate chiar în fundamentarea fondurilor ce sunt necesare unităților din învățământ, conform prevederilor legale și convenționale în vigoare.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp. art. 312 alin.2 Cod procedură civilă, urmează să se admită recursul declarat de S. L. DIN Î. P. C., în numele membrilor de sindicat reprezentați din acțiune și precizări, să se modifice în parte sentința primei instanțe, în sensul de a se admite acțiunea formulată, G. „. P. C. N. fiind obligată să plătească membrilor de sindicat, salariați ai unității de învățământ pârâte, precizați de către sindicatul reclamant, primele de vacanță în cuantum de un salariu de bază, corespunzător perioadei în care aceștia au fost angajații unității de învățământ pârâte, pentru anii școlari 2007-2008 și 2008-2009.
C. LOCAL AL M. C.-N. va fi obligat la alocarea fondurilor necesare plății primelor de vacanță aferente anilor școlari 2007-2008 și 2008-2009 pentru salariații reprezentați în prezenta acțiune de către sindicatul reclamant.
Unitatea de învățământ pârâtă va fi obligată să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de S. L. DIN Î. P. C., în numele membrilor de sindicat reprezentați din acțiune și precizări, împotriva sentinței civile nr.
1841 din 20 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că:
Admite acțiunea formulată de S. L. DIN Î. P. C., în numele membrilor de sindicat reprezentați din acțiune și precizări în contradictoriu cu pârâții: C. LOCAL AL M. C.-N. și G. „. P. C. N.
Obligă G. „. P. C. N. să plătească membrilor de sindicat, salariați ai unității de învățământ pârâte, precizați de către sindicatul reclamant,primele de vacanță în cuantum de un salariu de bază, corespunzător perioadei în care aceștia au fost angajații unității de învățământ pârâte, pentru anii școlari 2007-2008 și 2008-2009.
Obligă C. LOCAL AL M. C.-N. la alocarea fondurilor necesare plății primelor de vacanță aferente anilor școlari 2007-2008 și 2008-2009 pentru salariații reprezentați în prezenta acțiune de către sindicatul reclamant.
Obligă unitatea de învățământ pârâtă să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
I. T. D. C. G. C. M.cu opinie separatăîn sensul obligării la prima de vacanță pentru anii 2008 și 2009, cu respingerea acțiunii față de C. local G REFIER,
N. N.
Red./Tehnored.: C.M.;
2 ex./(...);
Jud.fond: Tribunalul Cluj:-P. U.;
-E. B..
MOT.EA OPINIEI SEPARATE
Apreciez oportună soluția admiterii acțiunii doar pentru anii 2008 și
2009 și numai în contradictoriu cu unitatea angajatoare.
1. În acest sens, rețin în primul rând că acordarea primei de vacanță este admisibilă în baza unor dispoziții din contractele colective de muncă, astfel:
C. colectiv de muncă la nivel de ramură nr. 5./(...), depus în extras la fila 34 dosar fond, în cuprinsul art. 37 lit. g), stipulează că personalul din învățământ beneficiază de „o primă de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii. Prima se acordă odată cu indemnizația de concediu";.
C. colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ C. înregistrat la D. C. sub nr. 35/(...) (depus în extras la fila 30 dosar fond) stipulează în cuprinsul art. 36 lit. g) că personalul din învățământ beneficiază de „o primă de vacanță, în condițiile legii. Prima se acordă odată cu indemnizația de concediu și este egală cu un salariu de bază al angajatului conform O.U.G. nr. 146/2007";.
Mai sunt invocate de către reclamanți dispozițiile contractului colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ nr. 5521/2004, inaplicabil datorită faptului că efectele sale se extind asupra unei perioade care nu este cuprinsă în cererea de chemare în judecată, anume, pe perioada …, precum și cele ale contractelor colective de muncă unice la nivel național, încheiate pentru anii (...)-2006 și 2007-2010, acestea fiind de asemenea ineficiente în sensul admiterii acțiunii pentru că toate cuprind doar statuarea cu caracter generic și neobligatoriu că „prin contractele colective de muncă de lacelelalte niveluri se poate stabili ca, în raport cu posibilitățile economico- financiare ale unității, pe lângă economico-financiare ale unității, pe lângă indemnizația de concediu să se plătească și o primă de vacanță";.
Alte contracte colective de muncă nu au mai fost depuse și nici invocate, care să acopere prin dispozițiile lor întreaga perioadă pentru care este solicitată prima de vacanță.
2. În al doilea rând, se constată faptul că acordarea primei de vacanță este legată de momentul acordării indemnizației de concediu, sub aspectul datei scadenței, or prin clarificările aduse de reprezentanta reclamanților, se arată că în sistemul de învățământ, acordarea indemnizației de concediu se face de regulă vara.
Concluzia este că cel puțin la momentul stabilit prin contractul colectiv de muncă pentru plata primei de vacanță, anume, la data când este datorată indemnizația de concediu, deci vara, ar fi trebuit să existe un contract colectiv de muncă în vigoare care să prevadă obligativitatea acordării acestei prime.
Or, în speță, așa cum am arătat, pentru anul 2007 (când s-ar fi putut pune problema achitării unei prime de vacanță pentru anul școlar 2006-
2007) nu a existat un contract colectiv de muncă în vigoare care să reglementeze acest drept decât începând din data de (...), deci nicidecum în vara acestui an, când se plătesc indemnizațiile de concediu.
Prin urmare, se impune respingerea acțiunii pentru anul 2007, și admiterea acesteia numai pentru anii 2008 și 2009.
Faptul că o anumită perioadă din anul școlar a fost acoperită de prevederile unui contract colectiv de muncă nu este suficient pentru acordarea primei de vacanță, dacă cel puțin momentul scadenței acesteia nu s-a situat sub imperiul dispozițiilor contractului. Ar însemna să se dea efecte retroactive contractului colectiv de muncă nr. 5. înregistrat la data de (...), dacă s-a aprecia că în aplicarea acestuia s-ar datora prima de vacanță scadentă în vara anului 2007, deci pentru anul școlar 2006-2007. Sunt incidente sub acest aspect dispozițiile art. 25 alin. 3 din Legea nr. 130/1996.
Cât despre contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ nr. 5521/2004, potrivit prevederilor art. 9 din cuprinsul său, acesta a fost încheiat pentru o perioadă de 1 an, cu posibilitatea de prelungire automată pe o perioadă de 1 an, fiind evident astfel că nu a putut reglementa situația primei de concediu aferentă anului școlar 2006-2007, scadentă în vara anului 2007.
3. Raportat la pârâții în contradictoriu cu care se impune admiterea acțiunii, se observă faptul că în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură nr. 5./(...), se condiționează acordarea primei de vacanță de existența unor venituri proprii, evident, ale angajatorului. Ca urmare, nu se poate admite acțiunea în contradictoriu cu pârâtul C. local al mun. C.-N., având în vedere că se specifică în clar sursa acordării primei din alte fonduri decât cele asigurate de la bugetul local sau de stat.
Pentru perioada reglementată de contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ C. înregistrat la D. C. sub nr. 35/(...), se constată că nu s-a mai reluat stipulația de condiționare a acordării primei din venituri proprii ale angajatorului, însă în condițiile în care C. local al mun. C.-N. nu a fost parte în acest contract, în opinia mea nu îi sunt opozabile aceste prevederi, astfel încât nu poate fi ținut a suporta nici din bugetul propriu, nici din sumele avansate din bugetul de stat, efortul financiar necesar pentru plata primelor de vacanță.
În acest sens sunt și dispozițiile art. 167 din Legea nr. 84/1995 a învățământului, în care se arată că „unitățile de învățământ preuniversitarde stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror raza își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii.
(2) F. unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde: finanțarea de baza și finanțarea complementara.
(3) F. de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale. F. de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
(4) F. complementară asigura cheltuieli de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ. F. complementara se asigura din bugetele locale și din alte surse, potrivit legii.
(5) F. de bază cuprinde următoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuieli de personal; (…)
(6) F. complementară cuprinde următoarele categorii de cheltuieli: a) consolidări, investiții si reparații capitale; (…)
(7) Baza de calcul a fondurilor alocate unităților de învățământ prin și din bugetele locale, pentru finanțarea de bază, o constituie costul standard pe elev/preșcolar. C. standard pe elev/preșcolar se determina, pentru fiecare nivel de învățământ, filiera, profil, specializare/domeniu, în funcție de numărul de posturi/catedre legal constituite, de limba de predare, de alți indicatori specifici activității de învățământ, de calitatea procesului de educație și formare profesionala, de managementul instituțional, de specificul instruirii si de mediul urban/rural. (…)
(11) F. complementară se face de la bugetul local, în raport cu necesitățile unității de învățământ preuniversitar de stat, la propunerea acesteia, și se prevede, cu prioritate, după caz, în bugetul propriu al comunei, orașului, municipiului, sectoarelor municipiului B., al municipiului B. si, respectiv, al județului. N.ul acesteia se stabilește pe baza unor programe de finanțare fundamentate de unitățile de învățământ, în funcție de amploarea nevoilor și a posibilităților de finanțare a ordonatorului principal de credite.
(12) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat pot obține venituri proprii. Acestea nu diminuează finanțarea de bază și finanțarea complementară. Unitățile de învățământ preuniversitar de stat pot organiza activități finanțate integral din venituri proprii, aprobate prin hotărâre a consiliului de administrație";.
Se observă din acestea faptul că asigurarea cheltuielilor de personal se face în cadrul finanțării de bază, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
Totuși, în condițiile în care prima de vacanță este acordată în baza unui contract colectiv de muncă la nivel de ramură care stipulează în mod restrictiv că acordarea se va face din veniturile proprii, deci din veniturile unității școlare (în sensul dat de art. 167 alin. 12 din Legea nr. 84/1995 citat mai sus), și în baza unui contract colectiv de muncă la nivel de județ în care nu se mai cuprinde această restricționare, dar care nu a fost negociat cu ministerul, pentru a se putea afirma că ar fi existat voința acestuia pentru angajarea de resurse din bugetul de stat, și nici cu consiliul local sau cu primarul, pentru a se proba astfel voința de angajare a bugetului local sub acest aspect, apreciez că nu poate fi obligat C. local al mun. C.-N. la asigurarea fondurilor necesare pentru plata primei de vacanță.
C. este legea părților pentru părțile contractante, astfel încât nu poate impune obligații terților, or Inspectoratul Școlar, care a negociat acest contract cu S. Î., nu are, conform art. 142 din Legea nr. 84/1995 aînvățământului, abilitatea și atribuția de a angaja din punct de vedere financiar unitatea administrativ teritorială sau bugetul de stat prin asumarea în contul acestora a unor sarcini financiare suplimentare față de cele stabilite de lege în ceea ce privește salarizarea personalului din învățământ.
Singura interpretare legală a art. 36 lit. g din C. colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ C. înregistrat la D. C. sub nr. 35/(...) o apreciez a fi în sensul datorării primei de vacanță tot în limita existenței unor venituri proprii ale unității de învățământ, având în vedere sursele de finanțare ale învățământului indicate în cele ce preced de art. 167 din Legea nr. 84/1995 a învățământului.
Așa fiind, apreciez nefondat recursul reclamantului raportat la dispoziția de respingere a acțiunii în contradictoriu cu pârâtul C. local al mun. C.-N.
În drept, rețin incidența dispozițiilor art. 312 alin. 1 și 3 raportat la art. 304 pct. 9 și art. 304 ind. 1 C.proc.civ., cu consecința admiterii recursului reclamantului și a modificării sentinței în sensul admiterii acțiunii în limitele arătate în cele ce preced.
Red., dact. I.T., (...)
JUDECĂTOR,
I. T.
| ← Decizia civilă nr. 1594/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 2664/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
