Decizia civilă nr. 271/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D.ZIA CIVILĂ NR. 271/R/2011
Ședința publică din data de 26 ianuarie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S.-C. B.
I.-R. M.
JUDECĂTORI: G.-L. T.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul S. L. AL Î. P. C.EAN împotriva sentinței civile nr. 1791 din 17 mai 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe pârâții intimați G. Ș. DE C. I. „. C.-N. și C. LOCAL AL M. C.-N., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că nu s-a răspuns solicitării instanței de către pârâtul intimat G. Ș. de C. I. „. C.-N.
Instanță față de lipsa răspunsului solicitat consideră că nu se mai impune revenirea cu adresă și având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, constatând cauza în stare de judecată, o reține în vederea pronunțării în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 1791 din 17 mai 2010, pronunțată de Tribunalul
Cluj în dosar nr. (...), a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul C. LOCAL AL M. C. N.
A fost respinsă cu majoritate de voturi acțiunea formulată și precizată de reclamantul S. L. AL Î. P. C.EAN în numele membrilor de sindicat menționați în tabelele anexate cererii, împotriva pârâtelor G. S. DE C. I. T. C.-N. și C. LOCAL AL M. C. N., având ca obiect un litigiu de muncă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, referitor la excepțiainvocată de pârâtul C. Local al M. C.-N., că potrivit art. 167 din Legea
84/1995 privitor la învățământul preuniversitar, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ - teritoriale pe raza cărora își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse potrivit legii.
Se face distincție între finanțarea de bază și cea complementară, acesta din urmă realizându-se din bugetele locale (art. 168 alin. 4 din Legea nr. 84/1995).
A.eatul 7 din același articol cuprinde o prevedere expresă referitor la baza de calcul a fondurilor alocate unităților de învățământ prin și din bugetele locale pentru finanțarea de bază, și care o reprezintă costul standard pe elev/ preșcolar, în funcție de numărul de posturi/cadre legal constituite. Determinarea costului standard pe elev/preșcolar se face conform Normelor Metodologice.
Prin Hotărârea nr. 2192/2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, A. l - se reiau aceleași dispoziții în ceea ce privește finanțarea care se realizează potrivit art. 16 din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a căror rază teritorială își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse.
C. local, ca organ deliberativ al unității administrativ - teritoriale este cel care potrivit art. 28 din actul normativ de mai sus stabilește cuantumul fondurilor alocate fiecărei unități de învățământ pe baza unor indicatori, (este vorba de venituri stabilite prin legi anuale bugetare de stat care urmează procedura prevăzută de lege), iar art. 23 prevede că finanțarea complementară se efectuează în funcție necesitățile de cheltuieli ale unităților de învățământ preuniversitar de stat la propunerea unităților de învățământ, iar fondurile se alocă de către finanțatori: bugetul de stat, bugetul local, agenți economici, pe baza documentelor justificative. Articolele care urmează pun în evidență modul în care se face repartizarea sumelor necesare funcționării unor astfel de unități de învățământ care sunt unități bugetare și prin urmare se impune finanțarea lor potrivit dispozițiilor legale.
Și art. 40 al. 2 din Hotărârea 2192/2004 prevede că după primirea sumelor de la bugetul de stat și bugetul județului consiliile locale adaugă la sumele acestea și sumele alocate din bugetul propriu învățământului și aprobă bugetul fiecărei unități de învățământ care se comunică unităților de învățământ, astfel că instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul C. Local al M. C.-N.
Instanța a reținut că potrivit prevederilor art. 48 alin. 2 din Legea nr. 128 din 12 iulie 1997 (actualizată) - privind Statutul personalului didactic, drepturile salariale suplimentare, drepturile cu caracter social, alte drepturi și facilități ale personalului didactic auxiliar și nedidactic, al căror cuantum este stabilit de lege între limite minime și maxime, se negociază, în limitele legii, prin contracte colective de muncă încheiate între angajatori și organizațiile sindicale reprezentative din învățământ, potrivit legii.
Din aceste prevederi legale reiese cu claritate faptul că drepturile stabilite prin lege pot fi negociate prin contractele colective doar între limitele minime și cele maxime prevăzute de lege.
S-a mai reținut că Legea nr. 128 din 12 iulie 1997 nu stipulează nici un drept cu privire la plata primei de concediu.
Corespund adevărului susținerile reclamantului potrivit cărora prin art. 12 din Legea nr. 130 din 16 octombrie 1996 actualizată - privind contractul colectiv de muncă, contracte colective de muncă se pot încheia și pentru salariații instituțiilor bugetare, dar prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
Potrivit prevederilor art. 37 lit. g din C. C. la nivel de ramură învățământ pe anii 2007-2008 prevede în mod expres că salariații sunt îndreptățiți la o primă de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii, ce se acordă odată cu indemnizația de concediu. D., aceste drepturi salariale ar trebui să fie achitate în totalitate și exclusiv din veniturile proprii realizate de unitatea de învățământ.
Mai mult chiar, C. C. la nivel de ramură învățământ pe anii 2007-2008 prevede în mod expres la art. 33, alin. 2 că în scopul salarizării și acordării celorlalte drepturi bănești prevăzute de legislația în vigoare și de prezentul contract colectiv de muncă, părțile contractante vor stabili fondurile și voridentifica sursele de finanțare, înainte de adoptarea legii bugetului de stat, precum și în vederea modificării ulterioare a acesteia. De asemenea la alin. 2 din art. 33 se prevede că părțile contractante vor putea negocia în vederea includerii drepturilor respective în actele normative care reglementează aceste drepturi.
Din aceste aspecte legale instanța a reținut că, pentru acordarea unor drepturi prevăzute de contractele colective de muncă, părțile contractante trebuiau să străbată mai multe etape și anume: identificarea surselor de finanțare, înainte de adoptarea legii bugetului de stat, negocierea în vederea includerii drepturilor respective în actele normative care reglementează aceste drepturi și achitarea acestora în totalitate și exclusiv din veniturile proprii realizate de unitatea de învățământ.
Din actele depuse nu reiese că organizația sindicală reclamantă a stăruit în parcurgerea acestor etape și nici faptul că au existat venituri proprii realizate de unitatea de învățământ.
Având în vedere art. 48 alin. 2 din Legea nr. 128 din 12 iulie 1997
(actualizată) - privind Statutul personalului didactic și art. 37 lit. g din C. C. la nivel de ramură învățământ pe anii 2007-2008, instanța a respins cu majoritate de voturi acțiunea formulată și precizată de reclamant.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs reclamantul S. L. din Î.ul P. C., considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Potrivit dispozițiilor art. 48 alin.1 din Legea privind Statutul personalului didactic, salariul personalului didactic se compune din salariul de bază, stabilit conform legii și o parte variabilă, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare.
Art. 50 alin. 12 din Legea nr. 128/1997 impune o regulă: cadrele didactice beneficiază de drepturile prevăzute de lege și de drepturile prevăzute în contractele colective de muncă.
Se mai arată că prima de vacanță este prevăzută în C. C. de M. U. la nivel N. și C. C. de M. U. la nivel de R. Î. pe anii (...)-2006.
De asemenea, recurenta mai arată că, prin C. C. de M. U. J. la nivel de
R. Î. C. pe anii 2008-2009, prelungit până la (...), art. 36 lit. g, personalul din învățământ beneficiază de „o primă de vacanță, în condițiile legii. Prima se acordă odată cu indemnizația de concediu și este egală cu un salariu de bază al angajatului conform O.U.G. nr.146/2007";.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Deși legal citați, intimații nu au formulat în cauză întâmpinare.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și adispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este fondat în parte,având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Conform dispozițiilor art. 48 alin. 2 din Legea nr. 128/1997 salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar se face cu respectarea principiului potrivit căruia învățământul constituie o prioritate națională, ținând seama de responsabilitatea și complexitatea muncii, de pregătirea și experiența profesională, de rolul și importanta activității prestate. Salariul personalului didactic se compune din salariul de baza, stabilit conform legii, și o parte variabila, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare.
Drepturile salariale suplimentare, drepturile cu caracter social, alte drepturi și facilități ale personalului didactic auxiliar și nedidactic, al căror cuantum este stabilit de lege între limite minime și maxime, se negociază, înlimitele legii, prin contracte colective de muncă încheiate între angajatori și organizațiile sindicale reprezentative din învățământ, potrivit legii.
Curtea reține că, întrucât dispozițiile art. 50 alin. 12 din Legea nr.
128/1997, în vigoare în perioada pentru care se solicită în cauză drepturi bănești, prevăd că personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă, art. 157 alin. 2 din Codul muncii, referitor la stabilirea prin lege a sistemului de salarizare a personalului din autoritățile și instituțiile publice, nu poate exclude stabilirea prin contractele colective de muncă a unor prime de vacanță în favoarea personalului didactic.
Potrivit art. 146 din aceeași lege, „în măsura în care prezentul statut nu dispune altfel, personalului didactic i se aplică celelalte dispoziții din legislația muncii";.
Se reține astfel că în mod greșit prima instanță și-a întemeiat considerentele sentinței pronunțate exclusiv pe dispozițiile art. 157 alin. 2 din Codul muncii, fără a lua în considerare că Legea nr. 128/1997, reglementând sistemul de salarizare a personalului didactic, a prevăzut posibilitatea stabilirii unor premii și altor drepturi bănești prin contracte colective de muncă.
Ignorând practic dispozițiile art. 50 alin. 12 și art. 146 din Legea nr.
128/1997, prima instanță nu a mai analizat îndreptățirea personalului didactic la plata primelor de vacanță, pentru perioadele indicate în acțiune, în temeiul prevederilor contractelor colective de muncă aplicabile.
Prin dispozițiile art. 59 alin. 3 din C. colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2005-2006 și 2007-2010 s-a statuat că prin contractele colective de muncă de la celelalte niveluri se poate stabili ca, în raport cu posibilitățile economico-financiare ale unității, pe lângă indemnizația de concediu, să se plătească și o primă de vacanță.
Așadar, contractele colective de muncă la nivel național aplicabile în perioada de referință prevăd posibilitatea acordării prin contractele colective de muncă încheiate la nivel inferior a unei prime de vacanță, în raport de posibilitățile economico-financiare ale unității.
C. C. de M. la N. de R. Î. pentru anii 2005-2006 stabilește că prima de vacanță se acordă din veniturile proprii ale unității de învățământ.
Potrivit dispozițiilor art. 5 din C. colectiv unic la nivel de ramură învățământ, acesta produce efecte față de toți salariații din învățământ.
Deși potrivit art. 287 din Codul Muncii, sarcina probei privind veniturile proprii revine unității de învățământ, aceasta nu a produs nici o probă subacest aspect, astfel că pornind de la prezumția realizării de venituri proprii, prezumție ce nu a fost răsturnată de unitatea angajatoare, se consideră că reclamanții sunt îndreptățiți la plata primei de vacanță pentru acest an școlar în temeiul art. 37 lit. g din C. C. de M. la nivel de R. Î.
Referitor la adresa nr. 111/(...), depusă la dosarul cauzei din partea unității de învățământ, Curtea constată că aceasta a fost înregistrată la dosar ulterior pronunțării deciziei în prezentul recurs, respectiv la data de (...).
Pe de altă parte și dacă am lua în considerare conținutul adresei, reiese faptul că unitatea de învățământ a realizat venituri proprii în perioada dereferință.
La data de (...) a fost înregistrat la D. de M. și P. S. a J. C. C. C. de M. U.
J. la nivel de R. Î. C. pe anii 2008-2009, prelungit până la (...), care la art. 36 lit. g prevede că personalul din învățământ beneficiază de o „o primă de vacanță, în condițiile legii. Prima se acordă odată cu indemnizația de concediu
și este egală cu un salariu de bază al angajatului conform O.U.G. nr.
146/2007";.
Potrivit art. 25 alin.3 Legea 130/1996, contractele colective de munca se aplică de la data înregistrării la D., sau la o dată ulterioară în măsura în care părțile își manifestă voința în acest sens.
Prin urmare, Curtea apreciază că pentru anii școlari 2007-2008 și 2008-
2009 membrii de sindicat reprezentați de reclamant sunt îndreptățiți la plata primei de concediu, în temeiul dispozițiilor art. 36 lit. g din C. C. de M. U. J. la nivel de R. Î. C. pe anii 2008-2009, care nu mai condiționează plata acesteia de existența veniturilor proprii ale unităților școlare.
Se reține ca fiind fondată și cererea de obligare a C. Local al municipiului
C.-N. la alocarea fondurilor necesare plății primelor de vacanță aferente anilor școlari 2007-2008 și 2008-2009 pentru salariații reprezentați în prezenta acțiune de către sindicatul reclamant.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 36 alin. 2 lit. d din legea nr. 215/2001 privind administrația locală, consiliul local are ca atribuție aprobarea bugetului local și repartizarea fondurilor necesare unităților școlare, iar primarul, conform dispozițiilor art. 63 alin. 4 lit. a din aceeași lege, exercită funcția de ordonator principal de credite.
Conform prevederilor art. 16 din HG nr. 2192/2004, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
În acest sens, potrivit dispozițiilor art. 33 din HG nr. 2192/2004, în procesul de fundamentare a deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate învățământului, în subordinea M.ui Educației și Cercetării și a consiliilor locale funcționează organisme consultative de specialitate cu atribuții în acest domeniu.
Conform lit. c a aceluiași articol, la nivelul fiecărei localități funcționează o comisie locală de finanțare a învățământului preuniversitar constituită prin hotărâre a consiliului local, iar pe baza propunerilor acesteia, consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului B. aprobă și comunică unităților de învățământ de pe raza lor teritorială nivelul costurilor pe preșcolar/elev pentru finanțarea acestora și solicită fiecărei unități de învățământ proiectele de buget pentru anul financiar următor.
Așa fiind, având în vedere considerente expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 și 3 c.pr.civ., urmează a fi admis în parte recursul declarat cu consecința admiterii în parte a acțiunii reclamantului potrivit dispozitivului prezentei decizii.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de S. L. AL Î. P. C.EAN împotriva Sentinței civile nr. 1791 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că:
Admite acțiunea formulată de S. L. AL Î. P. C.EAN în contradictoriu cu pârâții G. Ș. DE C. I. T. și C. LOCAL AL M. C.-N., și în consecință:
Obligă pârâtul G. Ș. de C. I. T. să calculeze și să plătească prima de vacanță în cuantum de un salariu de bază membrilor de sindicat, salariați ai unității de învățământ pârâte, astfel:
- pentru anul școlar 2006 - 2007 pentru membrii de sindicat: B. M., B. E., B. A., B. A., B. H. I., C. A., C. V., C. M., C. E., C. I., C. E., C. M., D. G. S., D. C., F. F., F. M., D. N., G. G. S., I. V., L. E., L. M. C., M. N., M. I., M. M., P. G., P. E., R. A. D., R. F., S. I., S. I. E., T. A., U. H. N., Z. A. F., U. G., P. M., S. C., L. L., M. V.
- pentru anul școlar 2007 - 2008 pentru membrii de sindicat: B. M., B. E., B. A., B. A., B. H. I., BOC S., C. A., C. D., C. M., C. E., C. I., C. E., C. M., C. G., D. G. S., D. P., D. C. C., D. I., D. C., D. N., F. F. R., F. M., G. G. S., G. ANA B., H. L., I. D. S., I. V., L. E., L. L., L. M. C., M. N., M. I., P. G. S., P. E., P. M., R. A. D., R. F., R. A. E., S. I., S. I. E., T. A., U. H. N., P. M., S. C., M. V., M. M.
- pentru anul școlar 2008 - 2009 pentru membrii de sindicat: B. M., B.
E., B. A., B. A., A. A., B. A. N., B. H. I., BOC S., C. A., C. D., C. M., C. E., C. I., C. E., C. M., C. G., D. G. S., D. P., D. C. C., D. I., D. C., D. N., F. F. R., F. M., G. G. S., G. ANA B., H. L., H. M., I. D. S., I. V., L. E., L. L., L. M. C., M. M., M. N., M. I., P. G. S., P. E., P. M., R. A. D., R. F., R. A. E., S. I., S. I. E., T. A., U. H. N., P. M.
Obligă pârâtul C. Local al M. C.-N. la alocarea fondurilor necesare plății primelor de vacanță aferente anilor școlari 2007-2008 și 2008-2009 pentru salariații reprezentați în prezenta acțiune de către sindicatul reclamant, menționați anterior.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
D.zia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 26 ianuarie 2011.
PREȘEDINTE JUDECATORI S .-C. B. I.-R. M. G.-L. T.
GREFIER G . C.
Red.I.R.M/Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud. fond: E. P. și P. U.
| ← Decizia civilă nr. 3136/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 4220/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
