Decizia civilă nr. 3521/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă

Dosar nr. (...)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

D. CIVILĂ NR. 3521/R/2011

Ședința data de 11 octombrie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I. T.

JUDECĂTOR: D. C. G.

JUDECĂTOR: C. M.

GREFIER: A. B.

S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamanta C. L. împotriva sentinței civile nr. 2420 din 11 aprilie 2011, a T.ui S., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe pârâta intimată SC C. SA Z., având ca obiect drepturi bănești.

Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părții au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 04 octombrie 2011, când s-a dispus amânarea pronunțării asupra recursului pentru data de 07 octombrie 2011, și apoi pentru data de azi, încheieri ce fac parte integrantă din prezenta decizie.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 2420 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...) s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta C. L. împotriva pârâtei S. C. S. Z. pentru drepturi salariale.

Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că în data de 1 septembrie 1981 reclamanta a fost încadrată la unitatea pârâtă în funcția de inginer, conform contactului de muncă de la dosar. Prin D. nr.113/(...) reclamanta a fost numită R. M. cu calitatea.

Conform actului adițional nr.5/(...) pentru modificarea și completarea contractului individual de muncă încheiat cu pârâta, s-a făcut o distincție între veniturile reclamantei, astfel: 2700 lei pentru funcția de R. M. cu calitatea și

850 lei pentru funcția de responsabil cu supravegherea și verificarea tehnică a instalațiilor, rezultând un salariu total de 3500 ron.

Acest act adițional a fost acceptat de reclamantă, conform semnăturii aplicate.

Conform procesului verbal încheiat la (...) cu ocazia negocierii C. C. de M. la S. C. S., din data de (...) au fost negociate salariile între 0 și 20% față de anul 2007. Majorarea s-a aplicat la salariul de încadrare și nu la sporuri și cumul de funcții.

Astfel a fost negociat și salariul reclamantei de la 2700 ron la 3240 ron, rămânând în vigoare cuantumul sporurilor și cumulul de funcții de 850 lei.

Aceste modificări au fost acceptate și de reclamantă semnând Actul adițional nr.6/(...).

Prin actul adițional nr.2 din 9 decembrie 2008 la C. C. de M. nr.2., din cauza dificultăților economice și financiare a pârâtei, s-a stabilit încetarea cumulului de funcții.

Acest fapt a fost consemnat și în Actul adițional nr.7/(...),această modificare fiind acceptată prin semnătură și de reclamantă.

Prin D. nr.4/(...) Consiliul de administrație a pârâtei a hotărât reducerea indemnizaților directorilor cu 50% iar conform procesului verbal din (...),

Patronatul și sindicatul unității au decis, o reducere salarială de 10% pentru personalul din, o reducere între 10 - 40% pentru personalul TESA și indirect producția, categorie în care se încadrează și reclamanta.

Astfel prin semnarea A. adițional nr. 8/(...) reclamanta a fost de acord cu reducerea salariului ei de bază la 2200 lei, respectiv cu 32%. În același timp a fost schimbat locul de muncă a reclamantei în „. marketing";.

În legătură cu prima de zi de naștere și diferența primei de concediu pentru anii 2009 - 2010 s-a reținut că potrivit art.43 din C. C. de M. calculează la salariul de bază, deci nu sunt luate în considerare sumele cuvenite pentru cumulul de funcții.

Rezultă că reclamanta a acceptat prin semnarea actelor adiționale menționate toate modificările funcției salariale, inclusiv diminuarea veniturilor salariale, iar diferențele de prime solicitate nu sunt prevăzute de C. C. de M..

De asemenea atribuțiile de serviciu a reclamantei au fost cele menționate în Fișele postului, care au fost acceptate de reclamantă semnând la rubrica

,,O. postului";, pentru luarea în cunoștință .

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta solicitând casareasentinței și rejudecând cauza admiterea acțiunii.

În motivarea recursului a arătat că în sentința recurată s-a omis motivarea respingerii obligației de plată de către intimată a concediului de odihnă pe 2008 pentru funcția suplimentară, deși aceasta era specificată în actul adițional la C. individual de muncă.

Intimata a încălcat dreptul angajatului la plata indemnizației pentru concediul de odihnă în conformitate cu C. muncii art.145 și art. 53 alin(1) și (2) din C. colectiv de muncă pe 2008 conform căreia:

(1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent, luate împreună corespunzătoare numărului de zile de concediu.

Asupra acestei solicitări nici intimata nu a formulat obiecții.

Intimata recunoaște că prin actul adițional nr.5 /(...) s-a făcut o distincție între veniturile corespunzătoare celor două funcții ale recurentei, în consecință suma de 850 de lei reprezintă salariul de bază pentru funcția suplimentară, și nu un spor cum a fost tratat în mod repetat de către intimată, fapt pentru care a fost privată ca angajat de la indexarea retribuției pentru această funcție cu 20% în (...) , precum și de la calculul primelor pentru concediu pe 2008, 2009 și 2010 și zi de naștere pe 2009 și 2010.

În susținerea celor afirmate invocă următoarele documente: C. colectiv de muncă la nivel național art.41.f) și C. colectiv de muncă 2964/(...) art.42 d) conform cărora sporul pentru cumul de funcții este exprimat în procent din salariul de bază (3% - 50% din salariul de bază);

Actul adițional 06/(...) la C. individual de muncă în care este specificat prin marcarea pct.a) doar salariul de bază, nu și punctele care cuprind sporuri, ba chiar este tăiat peste c) alte sporuri.

Înscrisurile din carnetul de muncă în care la rubrica salar de bază sunt trecute ambele sume pentru funcțiile prestate (27001ei +850 lei)

În decembrie 2008 s-a luat decizia opririi unei linii de fabricație și s-a încheiat Actul adițional Nr.2 la contractul colectiv de munca nr.2., care prevedea la art.25 alin.3) că la concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului se vor respecta câteva criterii printre care și „încetareacumulului de funcții, funcțiile care fac obiectul cumulului vor fi desființate sau, după caz, disponibilizate".

În acest context i s-a prezentat spre semnare un act adițional (nr.07/(...)) care prevedea suspendarea sporului pentru funcție suplimentară.

Intimata nu a desființat și nici nu a disponibilizat funcția suplimentară conform A. adițional nr.2 la C. colectiv de muncă și astfel să salveze o altă persoană de la concediere, ci i-a suspendat plata retribuției pentru funcția suplimentară.

Nu a încetat cumulul de funcții așa cum se specifică în motivarea hotărârii ci i-a fost încălcat dreptul la retribuire pentru munca prestată.

La sfârșitul lunii iulie 2009, fără nici o justificare și fără o informare prealabilă intimata, prin directorul de resurse umane i-a cerut să semneze un alt act adițional la contract, în care la locul de muncă era specificat „. marketing", iar retribuția îi era diminuată cu 32%. Reclamanta nu a fost de acord cu aceste modificări, ca dovadă că inițial nu a semnat actul adițional și a cerut Consiliului de administrație prin adresa 4363/(...) să analizeze motivele care au dus la schimbarea încadrării pe un post pentru care nu avea pregătirea și competențele necesare, post care nici nu exista în codul ocupațiilor de la momentul respectiv .

Nu s-au analizat cele cerute, iar d-l director care la momentul respectiv deținea și calitatea de președinte al CA i-a dat un răspuns scris, (4418/(...)) în care preciza ca în urma analizei CA, a fost respinsă cererea formulată, și că începând din (...) salariul va fi 2200 lei, locul de muncă la comp. marketing.

Până în noiembrie 2009 nu a primit nu a primit nici o înștiințare de a preda documentele aferente funcției deținute către o altă persoană.

Funcția de reprezentant managementul pentru calitate prevedea și menținerea legăturii cu organismul de certificare, iar în decembrie 2009- ianuarie 2010 când era programat auditul de supraveghere comunicările din partea TUV Rheinland au fost trimise tot reclamantei. La contestarea sa verbală a primit o notă internă nr. 6718/(...) în care se preciza că d-na Nechita E. va participa alături de reclamantă la derularea activităților de audit din partea TUV.

A întocmit nota explicativă 6781/(...) în care specifica faptul că i-a fost modificată funcția, și că dacă se dorește implicarea acesteia în audit, să i se transmită un document din care să reiasă calitatea de reprezentantul manag. pentru calitate si exact perioada în care va mai îndeplini această funcție.

În urma acestei note a primit o comunicare în care se preciza că atât decizia de numire operator R. nr.46/2007, cât și cea de numire R. managementului pentru calitate 113/2007 nu au fost anulate, în consecință calitatea de RMC rămâne valabilă până la numirea altei persoane.

Nici ulterior desfășurării auditului de supraveghere nu i-a fost comunicată persoana care a fost numită pe postul respectiv în vederea predării documentelor.

Reducerea retribuției cu 32% s-a făcut în mod discriminatoriu. Conform hotărârii Consiliului de administrație în iulie 2009 s-a luat decizia diminuării salariilor cu un procent cuprins între 10 și 40% pentru personalul angajat și

50% pentru directori. Diminuarea salarială s-a făcut prin aplicarea procentului de reducere mai mare la salarii mari și descrescător până la 10% pentru salariile mai mici. La nivelul la care se situa salariul retribuția trebuia micșorată cu procent între 10 și 20% cum s-a procedat în cazul altor salarii, dar reclamantei i-a fost diminuată cu 32%.

În mod abuziv și prin inducere în eroare i s-a diminuat în mod repetat retribuția, dar nu i-au fost anulate deciziile de numire pe funcțiile respective sinu i-au fost retrase nici fisele de post, drept urmare intimata, prin conducerea de la vremea respectivă i-a cerut să fie responsabilă pentru funcțiile care trebuiau să înceteze odată cu modificările salariale.

Astfel din (...) a îndeplinit 3 funcții, respectiv inginer marketing, operator R., și i s-a cerut să fie responsabilă pentru managementul calității, audit intern și relația cu organismul de certificare, dar era retribuită doar pentru inginer marketing cu un salar diminuat cu 32%.

În aceste condiții în acțiunea formulată a luat în considerare o diminuare decentă a retribuției cu 20% față de 32%, calculată pe perioada (...) - (...), până la data la care a revenit la departamentul calitate, când i-a fost emisă de conducerea actuală a intimatei o altă decizie de numire R. managementul calității, si i-a fost retrasă fișa de post pentru inginer marketing. Și la momentul actual prestează atribuțiile pentru cele două funcții, dar salariul i-a rămas diminuat, și nici acum nu este retribuită pentru funcția de operator R.

Pârâta SC CEMACOM SA Z. prin întâmpinare (f.22-28) a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței recurate.

Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și a apărărilor invocate, Curtea reține următoarele:

Recursul este fondat doar în ce privește modul de soluționare a petitului referitor la plata sumei de 1200 lei cu titlu de diferență indemnizație concediu de odihnă pentru anul 2008, celelalte motive de recurs fiind neîntemeiate.

Astfel se reține că reclamanta solicită prin acțiune aplicarea indexării salariale și la salariul pentru cumul de funcții (practic, pentru funcția suplimentară de operator R.) pentru 8 luni din anul 2008, plata pentru funcția suplimentară de operator R. pentru perioada decembrie 2008-2010, ca și diferența de plată pentru responsabil cu managementul calității (RMC) pe perioada august 2009-noiembrie 2010. Ca o consecință a admiterii acestor petite principale, se solicită a se acorda și diferențele rezultate în calculul primelor pentru ziua de naștere și pentru concediu pentru anii 2009-2010, prin luarea în considerare ca reper de calcul a unor salarii mai mari, conform solicitărilor din petitele principale. Cauza juridică a acestor pretenții este specificată în motivarea acțiunii, fără a se face însă un calcul justificator și o conturare clară a aspectelor de fapt și de drept în baza cărora se formulează fiecare din aceste petite, ci printr-o prezentare narativă a derulării raporturilor de muncă în perioada de referință, rămânând în sarcina instanței a decela aspectele relevante pentru fiecare petit în parte.

Corect a constatat prima instanță că toate modificările de salariu au fost agreate de reclamantă prin semnarea de acte adiționale, astfel încât acestea îmbracă un caracter contractual, fiind obligatorii pentru ambele părți.

Astfel, din carnetul de muncă al reclamantei se constată că aceasta a fost angajata pârâtei încă din anul 1981, având funcțiile de inginer stagiar, inginer, inginer principal, apoi din anul 1998 - responsabil cu asigurarea calității, din 2000 - șef compartiment asigurarea calității, în (...) este înscrisă o nouă modificare de funcție în aceea de „. cu supr. tehn. inst."; și negociere de salariu, cu data de (...) se înscrie negociere salariu, iar la funcție este trecut

„resp. manag cu calitatea";, la (...) se înscrie suspendarea sporului pentru funcție suplimentară iar la (...) se înscrie modificarea salariului și a funcției în aceea de inginer marketing, pentru ca la data de (...) să se înscrie schimbarea funcției în aceea de „. managementului cu calitatea";.

Reclamanta arată că în mai 2007 de pe postul de șef departament asigurarea calității a trecut pe acela de inginer și responsabil cu supravegherea instalațiilor, dar i-au fost menținute responsabilitățile stabilite în fișa postului

și în decizia de numire ca reprezentant al managementului pentru calitate.

Nu sunt formulate pretenții salariale consecutive acestui fapt.

Se arată însă că, în condițiile în care a fost salarizată în mod divizat, conform actului adițional nr. 5/(...), prin plata salariului de bază pentru funcția de inginer în cuantum de 2700 lei și pentru funcția de responsabil cu supravegherea instalațiilor cu suma de 850 lei, firesc era a se aplica indexarea cu 20 % stabilită în cadrul negocierilor colective cu începere de la data de (...) și sumei plătite pentru cumul de funcții.

Or, pretenția este nefondată, întrucât din copia procesului verbal încheiat la (...) cu ocazia negocierii contractului colectiv de muncă la S. C. S. (fila 48 dosar fond) nu rezultă o îndrituire a reclamantei la această pretenție, ci doar că „începând cu (...) salariul minim pe societate crește cu 20 %";, cu prevederea acordării unui spor pentru competență și fidelitate între 5-10 %, fără a exista o convenție în sensul majorării tuturor salariilor cu 20 %. De asemenea, din relatarea negocierii rezultă că s-a solicitat într-adevăr, de către reprezentantul sindicatului, o creștere salarială cu 30 % față de anul precedent, dar reprezentanta patronatului a prezentat variantele de costuri salariale pentru creșteri cu 15 % și 20 %, din datele prezentate rezultând că se poate acorda maxim de 20 % creșteri salariale. Nu există însă în cuprinsul acestui proces verbal o înțelegere a părților asupra acestui procent de creștere. T., s-a stabilit posibilitatea unei noi negocieri în semestrul II al anului, cu condiția realizării unei anume producții.

Faptul că, raportat la această convenție a părților, angajatorul a înțeles a acorda o majorare salarială reclamantei cu privire la salariul de bază pentru funcția de inginer este în favoarea acesteia, fără a avea însă semnificația asumării de către angajator unei obligații mai oneroase decât cea agreată în cadrul negocierilor. Caracter obligatoriu au doar acele prevederi contractuale ce se nasc din negocieri, iar nu solicitările formulate în cadrul negocierilor de către sindicat.

Așa fiind, se constată întemeiat poziția procesuală a pârâtei, care în întâmpinarea depusă a arătat (fila 26 dosar fond) că nivelul de majorare a fost între 0 și 20 %, cu aplicarea acestuia doar la salariile de bază, iar nu și la cumulul de funcții. În lipsa unor prevederi contractuale contrare, pârâta nu poate fi obligată la mai mult decât a înțeles să acorde, cu depășirea chiar (în favoarea reclamantei) a prevederilor minimale rezultate din negocierile colective din aprilie 2008.

Situația pretențiilor pentru funcția suplimentară de operator R. pentru perioada decembrie 2008-2010 este următoarea:

Prin actul adițional nr. 8636/(...) la contractul colectiv de muncă nr. 2. (fila 10 dosar fond) s-au stabilit anumite criterii pentru concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului, printre care și „încetarea cumulului de funcții (funcțiile care fac obiectul cumulului vor fi desființate sau, după caz, disponibilizate)/ contractele individuale de muncă ale celor care îndeplinesc condițiile de pensionare/ contractele individuale de muncă ale celor care";, prin același act adițional prevăzându-se plăți compensatorii pentru cazul concedierilor individuale și colective, ca și suspendarea acordării sporului pentru competență profesională și fidelitate și a celui de capacitate.

În mod evident, acordul a fost adoptat în contextul „dificultăților economice și financiare cu care se confruntă societatea";, astfel încât interpretarea acestei dispoziții contractuale trebuie făcută prin raportare la intenția părților și la ansamblul acestui contract, conform regulilor de interpretare în vigoare la data încheierii actului adițional și al judecății în primă instanță (art. 977 și 982 Cod civ. din 1865), or în mod evident, intenția părților a fost aceea de a diminua pe cât posibil gradul de afectare a salariațilorde aceste dificultăți financiare, prin disponibilizarea persoanelor care au sau pot dobândi (prin pensionare) o altă sursă de venit decât salariul și prin renunțarea la cumulul de funcții, înțeleasă ca o retragere a salarizării suplimentare pentru cumul de funcții.

În aceste condiții, a fost încheiat actul adițional nr. 7/(...) de modificare și completare a contractului individual de muncă al reclamantei nr. 44/(...) (fila

56 dosar fond) prin care s-a stipulat suspendarea sporului (pentru) funcție suplimentară. Deși este evident că nici un salariat nu va accepta bucuros o diminuare de salariu, semnarea unui atare act adițional la contractul individual de muncă nu poate fi prezumată ca făcută prin vicierea consimțământului angajatului, în condițiile în care alternativa este desfacerea contractului individual de muncă. Altfel spus, este legitim a se lua măsuri de către angajator pentru redresarea financiară a societății, inclusiv prin negocierea unor diminuări de salarii, scopul fiind acela de a se prezerva ființa societății comerciale și a se salva astfel chiar locurile de muncă.

Prin semnarea actului adițional la contractul individual de muncă, reclamanta a înțeles să își asume obligația corelativă, de a presta aceeași muncă în condițiile suspendării plății acestui spor.

Nu se poate considera că prin aceasta s-a renunțat la salariu (renunțare interzisă de art. 38 C. muncii) întrucât renunțarea nu vizează întreg salariul, ci doar o parte din acesta, fiind justificată și neabuzivă această situație raportat la considerentele deja expuse.

Faptul că reclamanta a exercitat în continuare atribuții specifice funcției suplimentare nu are căderea de a determina admiterea sub acest aspect a recursului, întrucât, în interpretarea dată conform celor de mai sus prevederilor din actul adițional la contractul colectiv de muncă, desființarea funcției exercitate prin cumul nu atrage neapărat neexercitarea atribuțiilor aferente acesteia. Angajatorul este cel care are dreptul de a stabili atribuțiile corespunzătoare fiecărui salariat (art. 40 alin. 1 lit. b) C. muncii), putând astfel spori atribuțiile unui salariat, în măsura în care aceasta se impune, așa cum s- a întâmplat și în situația de față, fără a se mai prevedea o funcție suplimentară pentru aceste atribuții suplimentare, care prin aceasta intră în componența funcției de bază a angajatului.

A treia situație considerată nelegală de către reclamantă este cea determinată prin diminuarea cu 32 % a retribuției sale, concomitentă cu schimbarea funcției în cea de inginer marketing. Se arată că deși i s-a schimbat funcția, preluarea activității specifice funcției anterioare, de reprezentant al managementului pentru calitate, nu a fost făcută până la data promovării acțiunii, reclamanta exercitând în continuare atribuțiile specifice reprezentantului managementului pentru calitate, situație în care consideră că i se cuvin diferențele salariale dintre salariul avut anterior, pentru funcția de reprezentant al managementului pentru calitate, și cel aferent funcției de inginer marketing.

Or, considerentele deja expuse sunt aplicabile și raportat la această situație, mutatis mutandis.

Astfel, se constată că reclamanta a semnat actul adițional nr. 8/(...) (fila

55 dosar fond) prin care agreează schimbarea funcției în cea de inginer marketing și stabilirea salariului la 2200 lei.

Or, în fișa postului reclamantei pentru această perioadă s-a menționat ca sarcină specială aceea de „. cu supravegherea și verificarea tehnică a instalațiilor"; (filele 74-76 dosar fond) astfel încât exercitarea controlului de calitate s-a efectuat în perioada (...) - decembrie 2010 în baza acestei atribuțiipe care angajatorul a înțeles a o atașa funcției de inginer marketing.

Salarizarea a corespuns deci funcției exercitate.

În plus, trebuie avut în vedere și faptul invocat de pârâtă, de stabilire în cadrul negocierilor între patronat și sindicat, potrivit procesului verbal din (...) (filele 71-72 dosar fond) a reducerii „salariilor de bază pe categorii de personal datorită crizei mondiale dar mai ales celei naționale. Reducerea prețului de cost pe mc se impune pentru a asigura desfacerea blocurilor ceramice atât din stoc cât și a producției curente. Media procentului de reducere pe categorii de personal: muncitori - media - 10 %; TESA + IND. PROD. Media 10-40 %";.

S-a arătat de către angajator că reducerea salarială a corespuns acestei măsuri generale, iar nu schimbării funcției reclamantei.

Motivul de recurs ce privește aplicarea în mod discriminatoriu a măsurii de reducere a retribuției consecutiv încheierii procesului verbal din (...) reprezintă o modificare a cauzei acțiunii în recurs, interzisă de art. 294 alin. 1 raportat la art. 316 C. În fața primei instanțe nu s-a formulat o atare susținere, doar prin concluziile scrise s-a invocat pentru întâia dată discriminarea, situație în care nu se poate considera că prima instanță a fost investită cu această situație juridică din perspectiva discriminării.

Față de considerentele ce preced, constatându-se legalitatea și temeinicia sentinței atacate sub aspectul modului de soluționare a acestor petite principale, pentru aceleași considerente se va constata caracterul nefondat al recursului în ce privește criticile aduse modului de soluționare a petitelor subsecvente privitoare la plata diferențelor cu titlu de primă pentru ziua de naștere și primă de concediu, aceste diferențe putând fi acordate doar în măsura în care s-ar fi constatat că în mod incorect a fost calculat salariul reclamantei pe perioada de referință.

Cum s-a arătat, recursul este fondat în ce privește modul de soluționare a petitului referitor la plata sumei de 1200 lei cu titlu de diferență indemnizație concediu de odihnă pentru anul 2008, prin considerarea faptului că potrivit art. 145 C. muncii (art. 150 C. muncii republicat), „pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă";.

Or, așa cum s-a arătat în acțiune și cum reiese din înscrisurile depuse în probațiune, salariul reclamantei a fost stabilit la suma de 3240 salariu de bază și 850 cumul funcție prin actul adițional nr. 6/(...), astfel încât în mod nelegal nu s-a acordat acesteia indemnizația de concediu de odihnă cu includerea sumei aferente cumulului de funcție, fiind evident că și această sumă era cuvenită reclamantei pentru perioada respectivă conform contractului individual de muncă.

Se constată că nu este contestat cuantumul sumei solicitată cu acest titlu de către reclamantă, astfel încât va fi încuviințată și de instanță, chiar în lipsa unui calcul propus de reclamantă.

Având în vedere și prevederile art. 312 alin. 1 și 3 raportat la art. 304 pct. 9 și art. 304 ind. 1 C., va fi admis recursul conform celor ce preced, cu obligarea pârâtei intimate la plata cheltuielilor de judecată aferente recursului, parțial, în cuantum de 20 de lei, proporțional cu măsura în care a fost modificată sentințe, prin raportare la dispozițiile art. 276 C.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, DE C I D E:

Admite recursul declarat de reclamanta C. L. împotriva sentinței civile numărul 2420 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosarul numărul (...), pe care o modifică în parte, în sensul că admite în parte acțiunea formulată de reclamanta C. L. în contradictoriu cu pârâta SC C. SA și în consecință obligă pârâta la plata sumei de 1200 lei cu titlu de diferență indemnizație concediu de odihnă pentru anul 2008.

Menține restul dispozițiilor care nu contravin prezentei decizii.

Obligă pe intimata SC C. SA să plătească recurentei suma de 20 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

D. este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 11 octombrie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

I. T. D. C. G. C. M.

GREFIER A. B.

Red.I.T./dact.SzM

2 ex./(...)

Jud. fond: A.B.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 3521/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă