Decizia civilă nr. 3617/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ Secția I Civilă
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3617/R/2011
Ședința publică din data de 18 octombrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. M.
JUDECĂTOR: I. T.
JUDECĂTOR: D. C. G.
GREFIER : N. N.
S-au luat în examinare recursurile declarate de C. J. S., D. DE S. P. și S. J. DE U. Z. împotriva sentinței civile nr. 2310 din 7 aprilie 2011, pronunțată de Tribunalul Sălaj în rejudecare, în dosarul nr. (...) privind și pe reclamanta intimată R. ANA și pe intimatul MINISTERUL SĂNĂTĂȚII, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul
C.ui J. S. - consilier juridic C. A.-C., reprezentanta D. de S. P. S. - consilier juridic L. J., reprezentantul S. J. de U. Z. - consilier juridic M. C. și reprezentanta reclamantei intimate - avocat R. N. C. din cadrul Baroului S.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile sunt declarate și motivate în termen legal, au fost comunicate intimatei și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care reprezentanții recurenților depun la dosar delegațiile de reprezentare și arată că nu au alte cereri de formulat în probațiune.
Reprezentanta reclamantei de asemenea arată că nu are cereri de formulat.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentantul C.ui J. S. solicită admiterea recursului declarat de acesta, astfel cum a fost formulat în scris. S. motivele expuse în memoriul de recurs arătând că nu există calitatea procesuală pasivă a C.ui J. S., între acesta și reclamantă neexistând un raport juridic. Cu privire la recursurile declarate de DSP S. și S. J. Z. solicită admiterea acestora cu consecința respingerii acțiunii precizate a reclamantei ca fiind neîntemeiată.
Reprezentanta D. de S. P. S. solicită admiterea recursului declarat de aceasta. S. excepției lipsei calității procesuale pasive arătând că managementul S.ui J. de U. a fost transferat C.ui J. S. A fost obligată la plata cheltuielilor de judecată atâta vreme cât nu are atribuții în sensul celor pentru care a fost chemată în judecată. R. la recursurile promovate de C. J. S. și S. J. de U. Z. solicită admiterea acestora.
Reprezentantul S.ui J. de U. Z. susține recursul astfel cum a fost formulat în scris arătând că instanța de fond îl obligă la o conduită în afara cadrului legal.
Reprezentanta reclamantei solicită respingerea tuturor recursurilor ca nefondate. D. deciziei de casare au fost respectate de prima instanță, petitele acțiunii introductive au fost precizate și lămurite de asemenea, sentințapronunțată fiind pe deplin temeinică și legală. C. J. se află în eroare sau dorește a se afla în eroare când susține că nu are calitate procesuală pasivă atâta vreme cât el este ordonatorul principal de credite.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civila nr. 2310 din 7 aprilie 2011, pronunțată de Tribunalul Sălaj în rejudecare, în dosarul nr. (...) s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a M. S. și excepția inadmisibilității invocate de pârâtul Ministerul Sănătății.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive , excepția inadmisibilității și excepția prematurității, invocate de pârâtul C. J. S.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a D. de S. P. S., invocată de pârâta D. de S. P. S.
S-a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamanta R. ANA în contradictoriu cu pârâții S. J. de U. Z., D. de S. P. S., C. J. S., Ministerul
Sănătății și în consecință:
S. J. de U. Z. a fost obligat la stabilirea și întocmirea documentației necesare în vederea transformării postului reclamantei din asistent medical cu studii medii în asistent medical cu studii superioare începând cu data de 1 decembrie 2009 și la înaintarea acesteia către pârâtul C. J. S. cu propunerea de aprobare a statelor de funcții astfel modificate;
Pârâtul C. J. S. a fost obligat la aprobarea statelor de funcții întocmite de pârâtul S. J. de U. Z., pentru transformarea postului reclamantei în asistent medical cu studii superioare începând cu data de 1 decembrie 2009;
Pârâtul S. J. de U. Z. a fost obligat să elaboreze bugetul propriu de venituri și cheltuieli în care să includă creșterea salarială de până la 20% care urmează a fi determinată conform legii, pentru transformarea locului de muncă al reclamantei și să-l înainteze spre avizare pârâtului C. J. S.
Pârâtul C. J. S. a fost obligat să avizeze bugetul de venituri și cheltuieli astfel elaborat de pârâtul S. J. de U. Z.
Pârâtul S. J. de U. Z. a fost obligat să efectueze cuvenitele modificări în carnetul de muncă al reclamantului.
S-a respins ca nefondată cererea reclamantei formulată pentru obligarea pârâtei D. de S. P. S. la aprobarea statelor de funcții și la avizarea bugetului de venituri și cheltuieli;
S-a respins ca nefondată cererea reclamantei formulată pentru obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la aprobarea schimbării organizatorice a S.ui J. de U. Z.
S-a respins ca nefondată cererea reclamatei formulată pentru obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la introducerea modificărilor corespunzătore în structura bugetului de stat și a M. S. și pentru obligarea la încheierea unui contract cu D. de S. P. S.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
Ministerul Sănătății a invocat lipsa calității sale procesuale pasive - dar și inadmisibilitatea acțiunii. Aceste excepții urmează a fi respinse având în vedere că obiectul prezentei acțiuni este - printre altele și plata unor sume de bani.
Ori - Ministerul Sănătății este cel care alocă sume de bani C. de A. de S.
și este ordonatorul principal de credite. Tot el este cel care repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu și pentru instituțiile publice ierarhic inferioare.
De asemenea, elaborează, criteriile privind angajarea, promovarea în funcții, grade și trepte profesionale, precum și criteriile de evaluare a performanțelor profesionale individuale. Prin urmare - nu se susține excepția invocată.
C. J. S. a invocat la rândul său o serie de excepții privind lipsa calității sale procesuale pasive - a inadmisibilității acțiunii și a prematurității acesteia.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei - aceasta a fost respinsă având în vedere tocmai protocolul de predare-primire nr.7.400 din (...) - încheiat între DSP S. și C. J.. Acesta a fost încheiat în timpul procesului, iar atribuțiile au fost transferate acestei instituții care a devenit de la această dată ordonator secundar de credite.
Excepția inadmisibilității și a prematurității invocată de această pârâtă pe motiv că nu au fost respectate toate etapele procedurii administrative - nu a fost reținută - având în vedere chiar demersurile efectuate de S. J. de U. - care a solicitat transformarea posturilor de asistenți medicali cu studii medii în posturi cu studii superioare.
Pe de altă parte - nici de la declanșarea prezentului litigiu - care se află în rejudecare - după casare - nu s-a constatat vreo modificare de atitudine a pârâtelor din prezentul litigiu - care au solicitat în mod constant, respingerea oricăror pretenții ale reclamantei.
D. de S. P. - susține lipsa calității sale procesuale pasive, invocând în apărare, existența „P.ui"; încheiat cu C. J. S. - potrivit căruia toate atribuțiile și competențele exercitate de Ministerul Sănătății P. au fost transferate către autoritățile administrației publice locale. S.rea este doar în parte adevărată - în realitate reclamanta a formulat acțiunea în perioada în care S. se afla încă în rețeaua M. S. - deci are calitate procesuală pasivă.
În ce privește fondul cauzei - din modul în care a fost formulată acțiunea rezultă că scopul urmărit de reclamantă este acela al transformării postului din asistent medical cu studii postliceale în asistent medical cu studii superioare și acordarea drepturilor salariale corespunzătoare. Potrivit adeverinței depusă în cauză de reclamantă aceasta a absolvit cursurile universitare „V. Goldiș"; din Arad în perioada 2005-2009 - la specializarea „. medicală Generală"; .
Potrivit art. 18 alin. 1 din OUG nr. 115/(...) ,,Promovarea în condițiile legii a persoanelor încadrate pe funcția de debutant și a celor care au absolvit studii de nivel superior într-un domeniu care să cuprindă activitatea respectivă se face prin transformarea postului pe care acestea sunt încadrate într-un post de nivel superior.
D. art. 25 din același act normativ prevăd că aceste activități privind promovarea se concretizează ținând cont de criteriile stabilite prin ordin al ministrului, care în prezent este O. nr. 1470/(...).
La alin. 2 al art. 18, se prevede că, ,,Absolvenții învățământului superior de lungă sau scurtă durată care la data trecerii pe funcția corespunzătoare studiilor absolvite erau încadrați pe funcții cu nivel de studii inferior, specifice domeniului în care au absolvit studiile universitare, se încadrează la gradul profesional corespunzător studiilor absolvite, la care se asigură o creștere de până la 20% a salariului de bază";.
Acest text de lege este imperativ iar încadrarea corespunzător studiilor superioare absolvite nu constituie o promovare în sensul dispozițiilor O.ui nr.
1470/(...), ci această încadrare operează în virtutea dispoziției legii, însă, ca modalitate se face prin transformarea postului într-unul de nivel superior.
Prin urmare instanța a admis în parte acțiunea formulată de reclamantă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții S. J. DE U. Z., D.
DE S. P. S. și C. J. S.
Pârâtul S. J. DE U. Z. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței cu respingerea acțiunii reclamantei.
În motivarea recursului a arătat că întreaga acțiune a reclamantei se fundamentează pe dispozițiile art. 18 din OUG 1., care prevede: promovarea în condițiile legii a persoanelor încadrate pe funcția de debutant, precum și a celor care au absolvit studii de nivel superior într-un domeniu care să cuprindă activitatea respectivă se face prin transformarea postului pe care acestea sunt încadrate într-un post de nivel superior."
După cum poate observa instanța. în cuprinsul acestui text de lege este utilizat în mod clar termenul "promovare", care în cazul persoanelor care au absolvit studii superioare se face prin transformarea postului într-un post de nivel superior. Din cuprinsul acestui text nu reiese nicidecum că ar fi vorba de o obligație a angajatorului, ci de o posibilitate, pe care conducerea spitalului o are pentru a-și promova angajații. în funcție ele necesitățile obiective și de posibilitățile financiare ale spitalului.
Esența prevederilor alin 1 din art. 18 este că promovarea în condițiile legii ..... se face prin transformarea postului.
Aceste prevederi legale nu sunt imperative și angajatorul nu poate fi obligat ca, în mod necondiționat, să asigure promovarea în funcții cu studii superioare a întregului personal care absolvă studii superioare în specialitatea postului.
Criteriile privind angajarea și promovarea în funcții la data la care reclamanta a formulat solicitarea de transformare a postului precum și la data de O(...), dată stabilită de instanță pentru efectuarea transformării postului. erau stabilire prin O. M. nr. 1470/(...).
În acest ordin nu există funcția de asistent medical cu studii superioare. Instanța de fond obligă la transformarea unui post existent în statul de funcții al spitalului și prevăzut în legislația în vigoare la acea dată într-un post care nu este prevăzut de legislația aplicabilă la acel moment.
Potrivit metodologiei în vigoare la acea dată, spre exemplu, promovarea din funcția de asistent medical debutant în funcția de asistent medical era condiționată de îndeplinirea condiției de vechime de 6 luni în funcția de asistent medical și concurs pentru ocuparea postului. Promovarea de la funcția de asistent medical la funcția de asistent medical principal era condiționată de o vechime de 5 ani în funcția de asistent medical. promovarea examenului pentru obținerea gradului principal și concurs pentru ocuparea postului.
Având în vedere aceste prevederi legale este criticabilă și eronată concluzia instanței de fond conform căreia transformarea postului operează de la sine și este obligatorie, nefiind considerată promovare. Textul de lege pe care se fundamentează acțiunea reclamantei reglementează tocmai modalitatea de promovare în cazul absolvirii studiilor de nivel superior funcției ocupate.
În ceea ce privește obligarea spitalului la transformarea posturilor începând cu 0(...) consideră această hotărâre a instanței de fond exagerată și criticabilă având în vedere faptul că actul normativ în baza căruia se dispune efectuarea transformării postului nu prevede un termen în care se face această transformare. Legiuitorul a considerat că fiecare angajator are posibilitatea de a face transformarea posturilor și a acorda majorările salariale corespunzătoare în momentul în care sunt întrunite condițiile legale și în momentul în care bugetul permite acest lucru.
Consideră sentința atacată nelegală deoarece la data stabilită de instanța de fond pentru efectuarea transformării posturilor nu erau întrunite condițiilelegale pentru transformarea acestor posturi. Sintagma "în condițiile legii" din cuprinsul art. 18 alin 1 din OUG 1. obligă angajatorul care dorește transformarea unui post să se încadreze în prevederile legale să fie întrunire condițiile de promovare să existe resursele financiare și aprobările ordonatorului de credite ierarhic superior.
Funcția de asistent medical cu studii superioare nu este prevăzută în legislația în vigoare la acea dată privind promovarea. nu existau resursele financiare pentru acordarea majorărilor salariale și nu exista aprobarea ordonatorului de credite ierarhic superior.
Pârâta D. DE S. P. S. a solicitat admiterea recursului, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive, casarea sentinței cu respingerea acțiunii reclamantei.
În motivare invocă excepția lipsei calității procesuale pasive deoarece prin protocolul de predare-preluare nr.2868/7400/(...) în baza OUG nr.162/2008 privind transferul de atribuții și competențe managementul S.ui J. de U. Z. a fost transferat C.ui J. S., astfel competența de a aproba statele de funcții și modificările acestora aparține acestuia.
Față de aceste prevederi consideră că nu mai are atribuții de a aproba bugetul de venituri și cheltuieli al S.ui județean de U. Z., această competență revenindu-i tot C.ui J. S.
Pe fondul cauzei consideră că transformarea postului din asistent medical cu studii postliceale în asistent medical cu studii superioare, este o promovare, iar potrivit disp.art.25 alin.2 din OUG nr.1., promovarea se face potrivit metodologiei legale în vigoare, prin transformarea postului avut într-un post corespunzător promovării, potrivit alin.2 criteriile privind angajarea și promovarea în funcții, grade și trepte profesionale se stabilesc prin ordin al ministerului sănătății.
Potrivit art.8 alin.2 coroborat cu alin.8 și art.35 al A. II din L. nr.3., în vigoare la data de (...), trans formarea postului din statul de funcții este condiționată de încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri și cheltuieli.
Referitor la cheltuielile de judecată arată că din corespondența dintre
DSP S. și spital rezultă că acțiunea a fost promovată anterior emiterii vreunui răspuns solicitării spitalului de transformare a posturilor, astfel că nu poate fi reținută culpa pârâtei. S. J. de U. nu a solicitat această transformare în anul bugetar 2010 și începând cu același an, nicidecum în anul bugetar 2009, ori reclamanta a solicitat și instanța a admis acest capăt de cerere cu data de
0(...).
Pârâtul C. J. S. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și rejudecând respingerea acțiunii reclamantei ca nefondată.
În motivarea recursului a arătat că instanța a depășit limitele puterii judecătorești, actul său de justiție fiind o ingerință în atribuțiile și competențele administrației publice locale, întrucât pentru a pronunța sentința recurată instanța își arogă atribute de manager al unității spitalicești, de ordonator de credite și de autoritate administrativă deliberativă, fără însă a respecta principii fundamentale de drept, respectiv principiul neretroactivității legii civile și pe acela al separației puterilor în stat.
Hotărârea instanței de fond este nelegală și nu poate fi pusă în aplicare întrucât nu ține cont de succesiunea actelor normative în timp și de cadrul legal care reglementează promovarea ca urmare a absolvirii unor studii de nivel superior, după cum nu ține seama nici de reglementările care guvernează raporturile de muncă.
Este inadmisibil ca un angajator să fie obligat la promovarea retroactivă a unui angajat și la acordarea unor drepturi salariale pentru o muncă neprestată, așa cum practic a dispus instanța fondului.
Referitor la aprobarea statelor de funcții modificate începând cu data de (...), arată că la data de (...) S. J. de U. Z. se afla în subordinea M. S., fapt pentru care statele de funcții și bugetul acestuia erau aprobate de D. de S. P. S.
Urmare a protocolului din data de (...) aceste atribuții revin C.ui județean însă ele pot fi exercitate numai pentru viitor.
Transformarea posturilor ca urmare a absolvirii unor studii de nivel superior reprezintă indiscutabil o promovare așa cum rezultă din prevederile art.18 din OUG nr.1., forma în vigoare până la data de (...). Promovarea este un drept al angajatorului și presupune o creștere salarială, în cazul de față fiind de până la 20% și se realizează în condițiile legii, prin act de decizie al angajatorului și cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate pe fiecare an bugetar.
Este evident că în aceste condiții promovarea nu se poate realiza retroactiv, întrucât fiecare an bugetar presupune existența unui buget aprobat și executat precum și existența unor funcții aprobate și ocupate cu încadrarea în cheltuielile de personal alocate.
Menționează faptul că potrivit prevederilor art. 197 din L. nr. 9512006, începând cu data de 1 ianuarie 2011, cheltuielile aferente drepturilor de personal stabilite potrivit legii reprezintă maximum 70% din sumele decontate de casele de asigurări de sănătate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru serviciile medicale furnizate, precum și din sumele asigurate din bugetul M. S. cu această destinație.
Prin sentința recurată Tribunalul Sălaj obligă C. județean să avizeze bugetul S.ui județean, buget în care să fie cuprinse creșterile salariale aferente promovării reclamantei, de până la 20%.
Referitor la elaborarea bugetului și "avizarea" acestuia de către C. județean arată că potrivit art. 191 alin.(9) din L. nr. 9. privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, Bugetele de venituri și cheltuieli ale spitalelor din rețeaua administrației publice locale se întocmesc, se aprobă și se execută potrivit prevederilor Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, și fac parte din bugetul general al unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale.
Atributul de a aviza bugetul de venituri și cheltuieli al acestor spitale revine, potrivit art.186 alin.(9) din același act normativ, C.ui de A.
Prin urmare bugetul de venituri și cheltuieli al spitalului este parte integrantă a bugetului județean, iar acesta nu se avizează ci se aprobă anual, prin hotărâre, de către consiliul județean.
Referitor la creșterile salariale care ar trebui reflectate în buget, acestea trebuie să-și găsească corespondentul în atribuții suplimentare pe care angajatorul trebuie să le prevadă în fișa postului și în contractul individual de muncă, urmare a modificării nivelului acestuia.
Potrivit art.154 cod muncii, salariul reprezintă contraprestația muncii depuse.
In concluzie dacă se menține partea din dispozitivul sentinței referitoare la promovarea retroactivă, s-ar impune plata retroactivă a unor creșteri salariale care nu-și găsesc corespondent în munca prestată de reclamantă, întrucât aceasta nu poate primi și executa atribuții corespunzătoare studiilor superioare, retroactiv.
Prin urmare se poate vorbi de o eventuală promovare prin transformarea posturilor corespunzător studiilor absolvite, numai pentru viitor și numai cu respectarea prevederilor legale în vigoare care guvernează sau vor guverna acest domeniu la data la care promovarea se va realiza efectiv.
Prin ultimele precizări aduse în fata instanței de fond, reclamanta își modifică petitele acțiunii introductive în sensul că solicită soluționarea acestora pe două etape, respectiv (...) -(...) și din (...) și pentru viitor.
Instanța de fond soluționează cererea fără a ține seama de precizările aduse și acordând astfel ceea ce nu s-a cerut, obligă C. județean la o conduită nelegală.
Prevederile art.18 și art.25 din OUG nr.1., reținute de instanță drept temei legal al acțiunii reclamantei, au fost abrogate prin legea 3., la rândul ei abrogată prin L. 2..
Abrogat este și ordinul 1470/(...) pentru aprobarea Criteriilor privind angajarea și promovarea în funcții, grade și trepte profesionale în unitățile sanitare publice din sectorul sanitar, prin ordinul 4..
În prezent, potrivit art.6 alin.(4) din L. 2. prevede: Ordonatorii principali de credite au obligația să stabilească salariile de bază, soldele funcțiilor de bază/salariile funcțiilor de bază, indemnizațiile lunare de încadrare, sporurile, alte drepturi salariale în bani și în natură stabilite potrivit legii, să asigure promovarea personalului în funcții, grade și trepte profesionale și avansarea în gradații, în condițiile legii, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu.
Conform art.26 alin.(l) din același act normativ, încadrarea și promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcții, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale G.ului sau act administrativ al ordonatorului principal de credite.
Potrivit prevederilor art.188 din L. nr.9., cu modificările și completările ulterioare, spitalele publice sunt instituții publice finanțate integral din venituri proprii și funcționează pe principiul autonomiei financiare, respectiv acestea au obligația elaborării bugetului propriu de venituri și cheltuieli, pe baza evaluării veniturilor proprii din anul bugetar, precum și repartizării cheltuielilor pentru organizarea eficientă a activității spitalului.
Reclamanta R. Ana prin întâmpinare (f.21-23) a solicitat respingerea recursurilor.
Examinând recursurile declarate, prin prisma motivelor invocate, Curteaapreciază că sunt întemeiate și în consecință, în baza art. 304 pct. 9 cu 312 alin.
1 Cod proc.civ., urmează să le admită pentru următoarele considerente:
Aprecierea caracterului întemeiat al acțiunii reclamantei, raportat la dispozițiile art.129 alin. final C. proc. civ., se impune a fi făcută prin raportare la dispozițiile legale aplicabile în materie, în reglementarea în vigoare la data în funcție de care reclamanta solicită transformarea postului pe care-l ocupă, din asistent medical cu studii postliceale, în asistent medical cu studii superioare, respectiv, la data de 0(...).
Această analiză se impune a fi făcută având în vedere că, prin acțiune promovată reclamanta a solicitat ca transformarea postului de asistent medical cu studii post liceale în asistent medical cu studii superioare cu salariul corespunzător acestei încadrări să se facă începând cu data de 0(...), invocând în motivarea acestui petit prevederile art. 18 alin. 1 și 2 din OUG nr. 1., apreciind că aceste dispoziții sunt imperative și trebuie puse în aplicare ad literram și de îndată.
În rejudecare, ca urmare a primei casări, reclamanta și-a precizat acțiunea solicitând transformarea postului de asistent medical cu studii postliceale în asistent medical cu studii superioare, începând cu data de 0(...), până la data de (...) această obligație subzistând, în opinia reclamantei, în sarcina D., iar ulterior acestei date, în sarcina C.ui J..
La data de 0(...) era în vigoare reglementarea OUG nr. 1. cu modificările ce i-au fost aduse prin L. de aprobare nr. 1., prin OUG nr. 6., prin L. nr. 3., prin OG nr. 2., prin L. nr. 2., prin OUG nr. 6., prin OUG nr. 2., prin OUG nr.
1. și prin L. nr. 3..
Din coroborarea celor două aliniate ale art. 18 din OUG nr. 1. rezultă că obligatorie este doar majorarea cu 20 % a salariului persoanelor care au fost trecute pe o funcție corespunzătoare studiilor absolvite, însă, în nici un caz nu este obligatorie, așa cum nefondat susține reclamanta, transformarea automată a postului de asistent medical cu studii postliceale în asistent medical cu studii superioare.
Această concluzie este confirmată de terminologia uzitată de legiuitor în textul art. 18 alin.1, care se referă la „. în condițiile legii"; a acestor categorii de persoane, iar pe de altă parte, de întreaga economie a OUG nr. 1., coroborat cu OMS nr. 1., ordin care reglementa „criteriile privind angajarea și promovarea în funcții, grade și trepte profesionale în unitățile publice din sectorul sanitar";. Or, aceste acte normative stabilesc că transformarea postului de asistent medical cu studii postliceale în asistent medical cu studii superioare nu se face automat, în virtutea art. 18 din OUG nr. 1., ci prin concurs, organizat în condițiile legii.
Din coroborarea art. 31 din OUG nr. 1., cu art. 2 din același act normativ, rezultă că angajarea personalului pe funcții, grade și trepte profesionale se face prin concurs, pe un post vacant existent în statul de funcții, însă numai după prealabila stabilire a statului de funcții de către fiecare unitate sanitară cu personalitate juridică, în condițiile prescrise de art. 31.
În același sens sunt și prevederile art. 35 din același act normativ, din care reiese, că transformarea postului de asistent medical cu studii postliceale în asistent medical cu studii superioare nu se face automat, în virtutea art. 18 din OUG nr. 1., ci prin concurs, organizat după prealabila stabilire a statelor de funcții, dacă existe posturi vacante în acest sens, și numai cu condiția încadrării în resursele financiare alocate anual, potrivit legii, mai ales că L. nr.
9. prevede textual în ce condiții se face finanțarea spitalelor.
Drept urmare, Curtea constată, prin prisma tuturor argumentelor legale mai sus invocate, că transformarea postului de asistent medical cu studii postliceale în asistent medical cu studii superioare nu se face automat, în virtutea art. 18 din OUG nr. 1., ci prin concurs, organizat după prealabila stabilire a statelor de funcții, dacă existe posturi vacante în acest sens, și numai cu condiția încadrării în resursele financiare alocate anual, potrivit legii.
Un argument suplimentar în sensul că aceasta era procedura obligatorie de urmat, îl conferă și demersurile parcurse în cauză de către S. J. de U. Z. și de D. de S. P. S., care a propus pârâtei D. S. transformarea unui număr de 165 de posturi de asistenți în posturi de asistenți medicali cu studii superioare, D. de S. P. S. răspunzând că nu există un buget al D. de S. P. S. aprobat și, implicit, nici un buget al unităților sanitare în subordine, condiții în care S. J. de U. Z. a concluzionat că va reanaliza propunerea de transformare a posturilor după aprobarea bugetului și după stabilirea criteriilor de promovare.
Desigur, dacă se parcurge etapa concursului, după prealabila stabilire a statelor de funcții, dacă există posturi vacante de natura celor solicitate de reclamantă, dacă se respectă condiția încadrării în resursele financiare alocate anual, atunci abia își vor găsi incidență prevederile art. 18 alin. 2 din OUG nr.
1., respectiv, cel care a câștigat concursul, și al cărui post, ca urmare a promovării concursului, a fost transformat din postul de asistent medical cu studii postliceale în postul de asistent medical cu studii superioare, va fi îndreptățit să beneficieze de majorarea de salariu de 20% despre care face vorbire art. 18 alin. 2 din OUG nr. 1..
Cu alte cuvinte, majorarea salarială de 20% nu se aplică automat, prin simplul fapt al absolvirii unor studii superioare, ci, în prealabil, este necesară promovarea concursului organizat pentru ocuparea postului vacant de asistent medical cu studii superioare și abia apoi își găsesc incidență prevederile art. 18 alin. 2 din OUG nr. 1..
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de A., în temeiul art. 312 alin. 3 raportat la rt. 304 pct. 9 C.pr.civ., va admite recursul S.ui J. de U. S., va modifica hotărârea în sensul respingerii ca nefondate a acțiunii reclamantei împotriva acestui pârât.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a M. S., Curtea apreciază că în mod legal prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a M. S. Aceasta, având în vedere dispozițiile art. 2 lit. e din HGR nr. 1718/2008, privind organizarea și funcționarea M. S. care reglementează în mod expres care sunt atribuțiile M. S., precizând că acesta
„asigură, în colaborare cu instituțiile administrației publice centrale și locale, resursele umane, materiale și financiare necesare funcționării instituțiilor din sistemul public de sănătate";, cât și dispozițiile art. 4 alin. 1 pct. 4 din HGR nr.
1718/2008, care stabilesc că în îndeplinirea obiectivelor prevăzute la 3, Ministerul Sănătății exercită atribuțiile prevăzute de L. nr. 9. privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, precum și alte atribuții, respectiv „. necesarul de servicii medicale, precum și resursele financiare pentru funcționarea sistemului de sănătate";.
În ceea ce privește angajarea și promovarea personalului din unitățile sanitare publice, prin prevederile art. 4 alin. 1 pct. 19, pct. 194, pct. 20, pct.
29, pct. 33, se stabilesc, printre atribuțiile M. S. în acest domeniu, că organizează, în condițiile legii, concursuri și examene pentru obținerea specialității și promovarea în grade profesionale pentru medici, medici dentiști, farmaciști, biologi, chimiști și biochimiști și pentru asistenți medicali și moașe din rețeaua M. S. și a ministerelor cu rețea sanitară proprie, elaborează normativele de personal ale instituțiilor publice din rețeaua proprie, care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății, în condițiile legii și avizează bugetele de venituri și cheltuieli ale instituțiilor publice aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea sa";.
Drept urmare, Curtea constată că Ministerul Sănătății justifica pe deplin în cauză calitatea procesuală pasivă.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a D. de S. P. S.
Calitatea procesuală pasivă a D. de S. P. S. este pe deplin justificată în cauză de dispozițiile A. I la OMS nr. 1., art. 4 alin. 2 din OMS nr. 1. actualizat, art. 5 din OMS nr. 1., art. 17 alin. 1 și 2 din HGR nr. 1718/2008, art. 15, art. 16 lit. c., art. 24 și art. 25 din HGR nr. 56/2009.
În plus, anterior încheierii P.ui de predare-primire nr. 2868/7400/(...), încheiat între D. de S. P. S. S. și C. J. S., - și prin care s-a realizat predarea, respectiv, primirea ansamblului de atribuții și de competențe exercitate de Ministerul Sănătății către autoritățile publice locale și prin care managementul S .ui J. de U. Z. a fost transferat C.ui J. S., D. de S. P. S. justifica pe deplin în cauză calitatea procesuală pasivă.
La data de 0(...) S. J. de U. Z. se afla în subordinea M. S., fapt pentru care statele de funcții și bugetul acestuia erau aprobate de D. de S. P. S., iar ca urmare a protocolului din (...), aceste atribuții au revenit C.ui J. S., urmând să fie exercitate numai pentru viitor, conform art. 49 din L. nr. 215/2001.
Drept urmare, Curtea constată că în mod legal prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a D. de S. P. S.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a C.ui J. S.
Inițial, prin A. nr. I, cap. III, art. 18 pct. I alin. 1, lit. l din OMS nr. 1., au fost prevăzute atribuțiile D. de S. P. S. și ale municipiului B., în legătură cu
„aprobarea statelor de funcții pentru unitățile sanitare publice din subordine, cu încadrarea în normativele de personal în vigoare";.
OMS nr. 1. a fost abrogat la momentul intrării în vigoare a OMS nr.
1078/2010, acest din urmă ordin nemaiprevăzând în competența D. de S. P. S. astfel de atribuții.
Prin OUG nr. 162/2008 s-a realizat transferul de atribuții și competențe exercitate până atunci de Ministerul Sănătății, către autoritățile administrației publice locale.
Prin urmare, în virtutea acestor prevederi legale, coroborate cu cele ale art. 15 din HGR nr. 56/2009, curtea reține că s-a transferat de la D. de S. P. S. la autoritatea administrației publice locale atribuția de aprobare a statelor de funcții pentru unitățile sanitare pe care la are în subordine autoritatea administrației publice locale respective.
În speță, prin P. de predare-primire nr. 2868/7400/(...), încheiat între D. de S. P. S. și C. J. S., s-a realizat predarea, respectiv, primirea ansamblului de atribuții și de competențe exercitate de Ministerul Sănătății către autoritățile publice locale. Astfel, prin acest P., managementul S.ui J. de U. Z. a fost transferat C.ui J. S.
Rezultă așadar, că pentru perioada ulterioară aceste datei se justifică în cauză calitatea procesuală pasivă a C.ui J. S.
S.rea recurentului C. J. S., conform căreia în cauză ar fi aplicabilă HGR nr. 286/2011, urmează să fie înlăturată de către instanță ca nefondată, având în vedere principiul neretroactivității legii civile, respectiv, faptul că această hotărâre de G. nu poate să retroactiveze la niște situații juridice născute cu mult înainte de intrarea sa în vigoare.
Cu toate acestea, ca urmare a admiterii recursului declarat de S. J. de U.
S., Curtea va modifica sentința și sub aspectul respingerii cererii îndreptate împotriva C.ui J. S., care prezintă caracter accesoriu față de cererea principală formulată împotriva S.ui J. de U. S., în temeiul principiului accesorium sequitur principale, având în vedere că în absența obligației angajatorului de efectua demersuri în vederea transformării postului și majorării salariale, nu subzistă nici obligația subsecventă de aprobare statelor de funcții și de avizare a bugetului.
Tot astfel, ca efect al respingerii acțiunii formulate și precizate de reclamantă, reținând și că prin hotărârea instanței de fond pârâta D. DE S. P. S. a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată, Curtea, constatând că cerințele art. 274 Cod proc.civ., nu sunt îndeplinite în cauză, va admite și acest recurs și va înlătura obligația acestei pârâte de plată a cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE :
Admite recursurile declarate de C. J. S., S. J. DE U. Z. și D. DE S. P. S. împotriva sentinței civile nr. 2310 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...) pe care o modifică în parte în sensul că:
Respinge acțiunea precizată formulată de reclamanta R. ANA în contradictoriu cu pârâții C. J. S., S. J. de U. Z. și D. de S. P. S. și Ministerul
Sănătății.
Menține restul dispozițiilor sentinței care nu contravin prezentei decizii.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 18 oct. 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI C . M. I. T. D. C. G.cu opinie separată în sensulrespingerii recursurilor N . N.
GREFIER R ed.DCG Dact.SzM/3ex.
MOT.EA OPINIEI SEPARATE
Apreciez recursurile nefondate, pentru următoarele considerente, legate exclusiv de fondul pretențiilor, însușindu-mi considerentele din opinia majoritară raportat la modul de soluționare a excepțiilor de către prima instanță.
Consider că în interpretarea dispozițiilor art. 18 din O. nr. 1., trebuie pornit în primul rând de la nota de fundamentare a acestui act normativ, expusă pe adresa „{ H. "http://www.gov.ro/nota-de-fundamentare-o-u-g-nr-
115-(...) l1a83348.html" |http://www.gov.ro/nota-de-fundamentare-o-u-g- nr-115-(...) l1a83348.html}";.
O serie de dispoziții din cuprinsul Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative reglementează situația acestui tip de document, în cuprinsul art. 6 și 7 statuându-se că soluțiile pe care le cuprinde proiectul de act normativ trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român etc., că pentru fundamentarea noii reglementări se va porni de la dezideratele sociale prezente și de perspectivă, precum și de la insuficiențele legislației în vigoare; că evaluarea preliminară a impactului proiectelor de acte normative presupune identificarea și analizarea efectelor economice, sociale, demediu, legislative și bugetare pe care le produc reglementările propuse, această evaluare fiind obligatorie.
Or, în nota de fundamentare a O. nr. 1. privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar se arată că „lipsa de motivare a personalului generează pe de o parte, migrarea personalului deja calificat spre alte sectoare de activitate din țară și străinătate mai atractive din punct de vedere al motivației materiale și sociale, iar pe de altă parte lipsa de cointeresare se reflectă în implicarea și calitatea serviciilor medicale furnizate. Cointeresarea corespunzătoare a personalului care își desfășoară activitatea în unitățile sanitare prin majorarea drepturilor salariale acordate este esențială atât pentru aceste categorii profesionale cât și pentru întreaga națiune care în mod direct devine beneficiara serviciilor medicale acordate. (…) Măsurile pe care le generează prezența ordonanță de urgență vizează interesul social, cointeresarea personalului în vederea creșterii calității serviciilor medicale acordate, buna desfășurare a activității în unitățile sanitare publice finanțate din fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și de la bugetul de stat și constituie situații de urgență de interes public, ceea ce justifică recurgerea la calea delegării legislative, în temeiul art.115 alin.(4) din Constituția României, republicată";.
Aceste note de fundamentare se coroborează cu impactul major pe care exodul cadrelor medicale române în străinătate l-a avut în mass-media, reflectat în zeci de postări pe internet, care arată o amploare deosebită a fenomenului, fiind de ordinul zecilor de mii numărul acestor cazuri de exod (http://www.google.ro/search?hl=ro&source=hp&q=cadre+medicale+strainatat e+salariu&meta=&oq=cadre+medicale+strainatate+salariu&aq=f&aqi=&aql=&gs
_sm=e&gs_upl=1281l11265l0l11765l38l25l0l11l0l0l766l766l6-1l1l0).
Or, pornind de la aceste premise, se constată că art. 18 din O. nr. 1. statuează că „. în condițiile legii a persoanelor încadrate pe funcția de debutant, precum și a celor care au absolvit studii de nivel superior într-un domeniu care să cuprindă activitatea respectivă se face prin transformarea postului pe care acestea sunt încadrate într-un post de nivel superior. Absolvenții învățământului superior de lungă sau scurtă durată, care la data trecerii pe funcția corespunzătoare studiilor absolvite erau încadrați pe funcții cu nivel de studii inferior, specifice domeniului în care au absolvit studiile universitare, se încadrează la gradul profesional corespunzător studiilor absolvite, la care se asigură o creștere cu până la 20% a salariului de bază avut";.
Este contrar regulii de interpretare sistematică a dreptului a se considera că prin această dispoziție legală nu s-a dorit decât reiterarea regulii generale conform căreia transformarea postului cu studii medii în post cu studii superioare se face prin concurs.
Aceasta (regula generală) se conturează raportat la prevederile din cuprinsul H.G. nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare, care instituie această regulă la art. 5, precum și la cele ale art. 25 din O. nr. 1., unde se statuează că „angajarea personalului pe funcții, grade și trepte profesionale se face prin concurs pe un post vacant existent în statul de funcții.
(2) Promovarea în funcții, grade și trepte profesionale se face potrivit metodologiei legale în vigoare, prin transformarea postului avut într-un post corespunzător promovării.
(3) Criteriile privind angajarea și promovarea în funcții, grade și trepte profesionale se stabilesc prin ordin al ministrului sănătății, cu consultareaorganizațiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară";.
Se raportează aceste dispoziții legale la O. nr. 1., care în anexă, la rubrica „. și criterii la angajare și promovare"; pentru funcția (gradul sau treapta profesională) de asistent medical SSD prevede „diplomă de absolvire a învățământului superior de 3 ani în specialitate și concurs pentru ocuparea postului";.
Or, art. 18 din O. nr. 1. are profilul unei excepții, a unei prevederi speciale, care se interpretează ca atare, în mod restrictiv.
Se constată astfel că în ordinea dispozițiilor ce compun O. nr. 1., art. 18 pe care reclamanta își întemeiază acțiunea se subîntinde capitolului
„elementele sistemului de salarizare";, în timp ce art. 25 face parte din capitolul
„angajarea și promovarea în funcții";. În mod consecutiv acestei observații, se impune a se interpreta cele două texte de lege prin acordarea unei eficiențe specifice fiecărui text.
În plus, se constată că termenul „concurs"; a fost exclus de legiuitor din cuprinsul art. 18 alin. 2, fiind folosit acolo unde s-a avut în vedere această formă (art. 19, 22, 25, 30, fostul art. 35, abrogat prin O. nr. 2., precum și în anexă).
În opinia mea, art. 18 alin. 2 din O. nr. 1. trebuie interpretat ca o dispoziție specială, de favoare, menită a preveni exodul cadrelor medicale specializate din țară, având o formă imperativă, necondițională, inclusiv prin raportarea la modalitatea pe care legiuitorul a ales a o folosi în implementarea dispoziției în ordinea juridică internă, o cale specială și urgentă (ordonanța de urgență), potrivită intenției legiuitorului și situației socio-economice a cărei reglementare s-a urmărit.
Nu în ultimul rând, trebuie observat că intimatul pârât Ministerul Sănătății, prin întâmpinarea pe care a depus-o în recurs, a solicitat respingerea recursurilor și menținerea sentinței ca temeinică și legală.
Or, rolul M. S. include, potrivit prevederilor din cuprinsul H.G. nr.
1718/2008, coordonarea și controlul implementării politicilor, strategiilor și programelor din domeniul sănătății populației, la nivel național, regional șilocal; reglementarea modului de organizare și funcționare a sistemului de sănătate (art. 2 lit. a) și c)); organizarea, coordonarea și controlul activității de asistență de sănătate publică; organizarea, în condițiile legii, de concursuri și examene pentru obținerea specialității și promovarea în grade profesionale pentru (…) asistenți medicali din rețeaua M. S. (art. 4 pct. 1 și 20).
Ca atare, se înțelege, raportat la poziția procesuală adoptată de minister, că în cadrul activității acestuia de coordonarea a implementării politicilor, strategiilor și programelor din domeniul sănătății populației, la nivel local, mesajul transmis în cazul altor unități din cadrul altor județe a putut fi unul favorabil cererilor similare ale cadrelor medicale, situație pe care reclamanta chiar o invocă, atât prin modul de formulare a acțiunii („încadrarea la gradul profesional corespunzător studiilor absolvite la care s-a asigurat o creștere de până la 20 % a salariului de bază avut s-a realizat de către angajatori, respectiv spitalele din toată țara fără a fi necesar a se adresa instanțelor de judecată în vederea obligării acestuia la respectarea obligațiilor ce-i revin în raporturile de muncă";), cât și prin trimiterile pe care le face, depunând scripte relevante la dosar, la situația angajaților din județul Cluj, cărora arată că li s- au încuviințat cererile de încadrare pe posturile de asistent medical cu studii superioare.
Or, în mod evident, se invocă prin aceasta o situație de discriminare în raport de care sarcina probei revenea angajatorului, în sensul de a proba că nu a avut loc o discriminare.
Este specific dreptului muncii faptul că angajatorul are sarcina probei, fapt reglementat prin dispozițiile art. 272 (fostul art. 287) Codul muncii.
Or, în cauza de față, o cauză repetitivă, similară altor peste o sută de cauze inițiate de colege ale reclamantei din cadrul aceleiași unități spitalicești, a fost împrocesuat nu doar angajatorul în sens restrâns, adică spitalul, ci toate autoritățile care au un rol în derularea raporturilor de muncă (în finanțarea cheltuielilor ce le includ pe cele salariale, în aprobarea promovărilor, etc.), inclusiv ministerul de resort. R. la acest mod de fixare a cadrului procesual și la soluția agreată nu doar de prima instanță, ci și prin opinia majoritară din recurs cu privire la calitatea procesuală pasivă a acestor autorități, se conturează, în opinia mea, faptul că angajatorul acestor reclamanți este în fapt statul, prin autoritățile sale împrocesuate. Acest aspect este evidențiat și prin faptul reglementării prin lege a condițiilor de promovare, a salarizării, prin procedura de urmat în vederea încuviințării acestor promovări etc. În mod evident, spitalul nu are deplină autonomie în modul de organizare a derulării contractelor individuale de muncă pe care le încheie. În general, în cazul salariaților bugetari, trebuie acceptat că prin angajator se înțelege, în sens larg, statul.
Ca atare, faptul recunoașterii caracterului fondat al cererii reclamantei de către ministerul de resort are valoarea recunoașterii acestui fapt de către angajator, ca și al cazului de discriminare pe care reclamanta își bazează pretențiile. Practic, față de împrocesuarea ministerului și de depunerea de documente la dosar, de către reclamantă, prin care se afirmă o tratare deosebită, mai favorabilă, a altor angajați în poziții similare cu a reclamantei, prin însăși omisiunea ministerului de a furniza probe care să justifice deosebirea de tratament, trebuie considerată probată situația de discriminare injustă la care reclamanta a fost supusă prin refuzul de a se da curs solicitării ei de promovare în postul de asistentă medicală cu studii superioare. Mă refer la omisiunea ministerului de a asigura probe contrare afirmației de discriminare, datorită faptului că situația de discriminare este afirmată în comparație cu personalul medical din alt județ, or nu s-ar putea afirma că autoritățile locale ale județului S. ar putea fi singurele responsabile pentru o atare discriminare, însă ministerul are o acoperire la nivel național în ce privește exercitarea atribuțiilor menționate mai sus, astfel încât lui i-ar fi revenit obligația de a dovedi din contra în acest aspect, având atribuții de unificare la nivel național a modului de implementare a politicilor statului în domeniu.
În drept, sunt incidente în acest aspect prevederile art. 5 Codul muncii, potrivit cărora în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații. Totodată, art. 141 din Tratatul C.ui
Comunităților Europene consacră principiul plății egale pentru muncă egală.
Art. 16 din Constituția României statuează că „cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări";.
Apoi, O. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare are mai multe prevederi aplicabile în cauză: art. 1 alin. 2 lit. e) statuează: „Principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi: e) drepturile economice, sociale și culturale, în special:
(i) dreptul la muncă, la libera alegere a ocupației, la condiții de muncă echitabile și satisfăcătoare, la protecția împotriva șomajului, la un salariu egal pentru muncă egală, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare";, iar art. 2 alin. 1: „(1) Potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, (…) precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice";.
Or, repararea acestei situații de discriminare este asigurată prin admiterea acțiunii, atât în contradictoriu cu Ministerul Sănătății, cât și cu ceilalți pârâți, având în vedere în acest sens prevederile art. 48 alin. 2
C.proc.civ.
În plus, argumentele din cuprinsul cererilor de recurs privitoare la necesitatea de a se asigura încadrarea în resursele financiare alocare anual nu sunt de natură a determina modificarea soluției tribunalului, întrucât acesta a statuat în acord cu prevederea legală incidentă, în sensul asigurării unei
„creșteri salariale de până la 20% care urmează a fi determinată conform legii";, fără a se fixa deci un anumit procent. Acesta urma a fi determinat, cum s-a arătat în întâmpinarea M. S., prin negociere și cu respectarea imperativului încadrării în prevederile bugetare.
Față de toate aceste considerente, apreciez recursurile nefondate, cu aplicarea prevederilor art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
JUDECĂTOR,
I. T.
Cluj-Napoca, (...)
| ← Decizia civilă nr. 4966/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 5064/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
