Decizia civilă nr. 4853/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 4853/R/2011
Ședința publică din data de 23 noiembrie 2011
I. constituită din: PREȘEDINTE: I.-R. M.
JUDECĂTORI: G.-L. T.
S.-C. B.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții R. A. M., O. A., C. E., M. M. P., C. M., S. R., C. A. și de către intervenienții BOB T. M., H. V., R. R. împotriva sentinței civile nr. 2645 din 23 mai 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe pârâta intimată SC P. SA, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta pârâtei intimate, av. F. A., lipsă fiind reclamanții și intervenienții recurenți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care
Reprezentanta pârâtei intimate depune la dosar întâmpinare și împuternicire avocațială, arătând că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta pârâtei intimate solicită respingerea recursului și menținerea în întregime a sentinței atacate ca fiind legală și temeinică pentru motivele invocate în întâmpinare, fără cheltuieli de judecată.
C U R T E A
Prin S. civilă nr. 2645 din 23 mai 2011 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...)*, a fost respinsă acțiunea formulată de către reclamanții R. A. M., O. A., C. E., M. M. P., C. M., S. R., C. A. și cererea de intervenție în interes propriu formulată de către intervenienții R. R., BOB T. M. și H. V. în contradictoriu cu pârâta S. P. S.A B., având ca obiect un conflict de drepturi.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Cererea de chemare în judecată și cererea de intervenție a intervenientei R.
R. a fost soluționată de către Tribunalul Cluj prin S. civilă nr.2287/(...), în sensul respingerii acestora. Această sentință civilă a fost casată și cauza a fost trimisă spre rejudecare aceleași instanțe prin D. civilă nr.5742/R/(...) a Curții de A. C.
În rejudecare instanța a reținut următoarele: reclamanții și intervenienții au avut calitatea de angajat al pârâtei până în anul 2006 C. E., C. A. și intervenienta R. R., respectiv până în anul 2007 ceilalți reclamanți și intervenienți.
Contractele individuale de muncă ale acestora au încetat conform deciziilor de concediere existente la dosar în temeiul art. 65 și 66 din Codul Muncii, datorită desființării posturilor ocupate ca urmare a reorganizării activității zonei Peco C., conform programului de organizare a P. SA, aprobat prin H. C. de A. al P. SA din (...) și din (...). În cuprinsul deciziilor de concediere s-a stabilit valoarea netă a indemnizației de concediere ce va fi acordată fiecărui salariat concediat cu respectarea prevederilor art. 50 din C. colectiv de muncă completate cu prevederile P.ui S. ținând cont de vechimea în P.
P. S. P. anexă la C. colectiv de muncă al societății înregistrat sub nr.2643/(...) a fost modificat prin A. din data de (...). Art. 4 modificat prin respectivul A. prevede că în funcție de vechimea în P. angajații vor primi cu titlu de indemnizații de concediere 12 salarii medii brute pe P. pentru vechimea cuprinsă între 5 și 15 ani. S. mediu brut pe P. care va fi luat în calcul pentru stabilirea fiecărei indemnizații de concediere, acordate pe baza prezentului amendament, se va stabili ca medie a tuturor salariilor brute acordate de P. salariaților săi în anul anterior celui în care se acordă respectiva indemnizație de concediere. S. mediu brut pe P. luat în calcul la stabilirea indemnizațiilor de concediere acordate în cursul anului 2006, va fi calculat pe baza salariilor medii brute acordate de P. salariaților săi în anul 2005.
Reclamanții au fost disponibilizați după data de (...) când a fost modificat P.
S., astfel că suma cuvenită acestora cu titlu de indemnizație de concediere era de
12 salarii medii brute pe P.
P. S. a fost modificat prin A. din (...), prin care s-a stabilit faptul că voința părților semnatare ale P.ui S. a fost aceea de a crea în favoarea salariaților disponibilizați o serie de condiții mai avantajoase decât cele prevăzute în art. 50 din C. colectiv de muncă și nu acea de a cumula măsurile de protecție prevăzute în P. S. cu cele stabilite prin art. 50 din C. colectiv de muncă.
Comparând dispozițiile art. 50 alin. 1 din C. colectiv de muncă care prevede obligația angajatorului de a plăti o indemnizație minimă de concediere în funcție de vechimea în P. cu cele ale art. 32 din OUG nr.98/1999 care prevede acordarea cu titlu de plată compensatorie un număr de salarii medii tot în funcție de vechime, cu dispozițiile pct. 4 din A. la P. S. din (...) se observă că părțile contractante au stabilit condiții mult mai avantajoase pentru angajații disponibilizați, în sensul stabilirii unui număr de salarii medii brute pe P. în funcție de vechimea în muncă în P.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanții R. A. M., O. A., C. E., M. M. P., C. M., S. R., C. A. și intervenienții Bob T. M., H. V., R. R. solicitândmodificarea sentinței atacate ca fiind netemeinica și nelegala și în rejudecare, admiterea acțiunii reclamanților și cererile de intervenție astfel cum au fost formulate, respectiv să fie obligată intimata la plata sumelor reprezentând drepturi salariale cuvenite ca urmare a executării necorespunzătoare a obligației de acordare a plăților compensatorii datorate ca urmare a încetării contractului individual de munca plus dobânda legala calculate de la data introducerii acțiunii până la achitarea efectiva.
În motivarea recursului reclamanții și intervenienții au arătat că sentința atacata este nelegala și netemeinica având în vedere faptul ca, de fapt, instanța a reținut în mod greșit modalitatea de aplicare a prevederilor P.ui S. P. cât și aplicarea A.elor la planul social.
În conformitate cu P. S. P. anexa la C. C. de M. al societății înregistrat sub nr. 2643/(...), punctual 4, angajații disponibilizați sunt îndreptățiți a beneficia în funcție de vechimea în P. la indemnizații de concediere calculate la nivel a 12 salarii medii brute P. pentru o vechime în societate de 5-15 ani și de 15 salarii medii brute P. în situații în care aceștia au vechime de peste 15 ani. Conform P.ui S . menționat mai sus, salariul mediu brut pe P. care va fi luat în calcul pentru stabilirea fiecărei indemnizații de concediere acordate se va stabili pe baza celui din 2004 majorat în anii următori direct proporțional cu același procentaj cu care se majorează salariile prevăzute în C. C. de M. iar în conformitate cu adresa nr.
313/(...) a SC P. SA, începând cu data de (...) salariul mediu brut la nivelul societății a fost majorat prin efectul contractului colectiv de munca.
Reclamanții, însă, au beneficiat de plăți compensatorii calculate la nivelul salariului brut aferent anului 2004 și nemajorat ulterior, astfel cum au arătat pe larg și calculat în acțiunea introductiva de instanța. I. a reținut însa în motivarea respingerii cererii ca modalitatea de calcul a fost făcuta în mod unilateral de către aceștia, fapt ce nu corespunde adevărului, modalitatea de calcul fiind prevăzuta de către P. S. arătat mai sus.
În ceea ce privește amendamentele la P. S. la care face trimitere instanța de fond, acestea nu au fost înregistrate la D. astfel cum rezulta din adresa 4242/(...) a D. B., astfel ca aceste amendamente nu pot produce efecte.
În ceea ce privește aplicarea art. 50 din CCM, în caz de concediere din motive neimputabile salariatului, angajatorul suporta în beneficiul salariatului, în funcție de vechimea acestuia o indemnizație minima de concediere, după cum urmează: de la 0-3 ani - indemnizație echivalenta cu 1,5 salarii medii nete, de la
3 la 10 ani vechime indemnizația este echivalenta cu 3 salarii medii nete , de peste 10 ani vechime, indemnizația este echivalenta cu 5 salarii medii nete. Astfel, pârâta mai datorează reclamanților în funcție de vechime și aceasta indemnizație în suma de 6570 lei pentru reclamanții peste 10 ani vechime C. E., C. A. , R. A. M., S. R. și suma de 3942 lei pentru reclamanții sub 10 ani vechime
O.u A., M. M. și C. M., reprezentând indemnizația de concediere conform art.50 din CCM. Modalitatea de calcul a sumelor este: salar mediu net anul 2006-1314 lei înmulțit cu 3 sau 5 după caz rezulta suma de 6570 respectiv 3942 lei.
Menționează ca aceasta suma nu s-a acordat deloc la disponibilizare pentru nici unul din reclamanți. A. solicitare de aplicare a art. 50 din CCM au avut-o și intervenientele Bob T. și H. V. precum și R. R..
Pentru aceste motive reclamanții au solicitat admiterea recursului și admiterea acțiunii.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta S. OMV P. S. a solicitat respingerea recursului formulat cu consecința menținerii în întregime a hotărârii atacate de către reclamanți, ca fiind temeinică și legală.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este nefondat, având în vedereconsiderentele ce vor fi expuse în continuare:
Contractele individuale de muncă ale reclamanților și intervenineților au încetat în temeiul dispozițiilor art. 65, art. 66 C.muncii.
Recurenții solicită în cauză obligarea angajatorului la plata unor diferențe de indemnizație de concediere, în temeiul dispozițiilor art. 50 din C. colectiv de muncă și ale art. 4 din P. social, anexă la acest contract colectiv de muncă.
Se pune problema dacă pachetele financiare acordate salariatului în baza prevederilor art. 4 din P.ui S. - anexă a contratului colectiv de muncă al P., cu valabilitate până la data de (...), trebuia sau nu să fie cumulate cu indemnizația de concediere prevăzută în contractul colectiv de muncă în vigoare la data desfacerii contractului individual de muncă al reclamanților și interveninților.
Curtea constată că în mod temeinic a procedat prima instanță, interpretând dispozițiile P.ui S. menționat ca o completare a contractului colectiv de muncă, în sensul suplimentării cu excedentul acolo cuprins, iar nu al dublării dispozițiilor de acordare a unor indemnizații de concediere din cuprinsul contractului colectiv de muncă.
Astfel, se constată că în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, art. 50, se prevedea acordarea unor indemnizații minime de concediere de unul, două, trei până la patru salarii medii nete în funcție de vechime, maximul fiind prevăzut pentru peste 15 ani vechime.
Prin P. S. - Versiune finală (...) - la alin. 4 se prevedeau 8, 12, respectiv 15 salarii, tot în funcție de vechime, maximul fiind de asemenea prevăzut pentru peste 15 ani vechime.
Față de precizarea din cuprinsul art. 50 alin. 2-4 din contract colectiv de muncă la nivel de unitate, că în cazul concedierilor colective se va porni de la formula de calcul utilizată în situația similară precedentă, valorile acordate efectiv urmând a fi stabilite prin negociere cu F. P., fiind subliniat că prevederile domeniului vizat în prezentul articol se completează cu prevederile P.ui social însușit de părți, interpretarea corectă este în sensul că de la acest minim prevăzut prin contractul colectiv de muncă, se va putea negocia acordarea unor drepturi în cuantum mai mare salariaților, în urma negocierii.
Nu se poate deci deduce intenția de acordare atât a indemnizației de concediere prevăzute de contractul colectiv de muncă, cât și a pachetelor financiare prevăzute cu aceeași destinație în P. S..
Prin urmare, completarea la care face trimitere art. 50 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate este în sensul arătat mai sus, de adăugare a unor drepturi pentru a face complet dreptul final acordat, însă nu în sensul de simplă adiționare, ci de adăugare la minimul prevăzut de contractul colectiv de muncă a excedentului cuprins în P. S., deci a părții cu care P. S. depășește prevederile pe care le completează din contractul colectiv de muncă, altfel spus, a diferenței în plus pe care acest plan o cuprinde, obținută prin scăderea din numărul de salarii medii prevăzute de planul social a numărului de salarii medii prevăzute de contractul colectiv de muncă pentru aceeași tranșă de vechime.
Practic, se aplică doar dispozițiile din P. S., ca fiind mai favorabile angajatului.
Raportat la criticile aduse cu privire la modul de calcul al plăților compensatorii, Curtea reține că nu pot fi acceptate susținerile recurenților conform cărora plata indemnizației de concediere trebuia să se facă prin raportare la cuantumul salariului mediu brut din anul în care s-a dispus concedierea.
Chiar textul pe care reclamanții își întemeiază pretenția cuprinde cu titlu de exemplu situația salariaților concediați în anul 2005, precizându-se că pentru acest an, se va lua în considerare salariul mediu brut din P. pe baza celui din
2004, completarea „majorat în anii următori direct proporțional, cu același procentaj cu care se majorează salariile prevăzute în contractul colectiv de muncă"; se interpretează în sensul că în fiecare an ce va urma celui dat ca exemplu, să se calculeze indemnizația de concediere prin raportare la salariul mediu brut aferent anului precedent celui în care s-a dispus concedierea, formularea din text având ca scop evitarea raportării la salariul mediu brut din anul 2004 pentru toate concedierile ce vor fi dispuse pe întreaga perioadă vizată de P. S., și anume 2005-2010.
Chiar dacă ne raportăm doar la P. S., fără a lua în considerare amendamentele contestate de recurenți, concluzia este tot în sensul legalității acordării indemnizației de concediere prin raportare la salariul mediu brut la nivel de P. din anul anterior concedierii, recursul fiind și sub acest aspect nefondat.
În consecință, Curtea apreciază că instanța de fond a interpretat corect dispozițiile legale incidente în cauză, motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.
9 c.pr.civ. fiind nefondat.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 din c.pr.civ., se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză și se va menține sentința pronunțată de către prima instanță.
Intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții R. A. M., O. A., C. E., M. M. P., C. M., S. R., C. A. și intervenienții BOB T. M., H. V., R. R. împotriva Sentinței civile nr. 2645 din 23 mai 2011 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr.
(...)*, pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 23 noiembrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECATORI I .-R. M. G.-L. T. S.-C. B.
GREFIER G . C.
Red.I.R.M/Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud. fond:Petru Urs
| ← Decizia civilă nr. 636/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 4524/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
