Decizia civilă nr. 2350/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 2350/R/2011
Ședința la 27 iunie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: L. D. JUDECĂTOR: S. D. JUDECĂTOR: D. G.
GREFIER: A. B.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de pârâta SC E. S. împotriva sentinței civile nr. 1264 din 10 martie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul intimat S. B. G., având ca obiect contestație decizie de concediere.
Se constată că la data de 27 iunie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, pârâta recurentă SC E. S. a depus la dosar concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 23 iunie 2011, când s-a dispus amânarea pronunțării asupra recursului pentru data de azi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A Î n urma deliberării, reține că la data de (...), prin sentința civilă nr. 1., pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul Ș. B. G., împotriva pârâtei S. E. S. și, în consecință, a fost anulată decizia nr. 384/(...), emisă de pârâtă iar pârâta a fost obligată să reintegreze reclamantul în postul avut anterior concedierii.
De asemenea, a fost obligată pârâta la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și actualizate aferente perioadei de la data concedierii și până la data reintegrării efective și la radierea din carnetul de muncă a mențiunii privind încetarea contractului individual de muncă al reclamantului pe baza deciziei nr. 384/(...). A fost respins capătul de cerere privind încetarea de drept a contractului individual de muncă.
Soluția menționată se fundamentează pe următoarele considerente:
Potrivit contractului individual de muncă nr. 50019512/(...), reclamantul a fost angajatul pârâtei, pe durată nedeterminată, începând cu data de (...), pe postul de reprezentant comercial pentru un salariu de bază brut lunar de 1000 lei (f.4-6).Prin decizia nr. 384/(...) s-a dispus desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă al reclamantului începând cu data de (...) (f.12), iar prin decizia nr. 383/(...) s-a decis suspendarea contractului de muncă începând cu data de (...) pe timp de 9 zile.
D. nr. 384/(...) este întemeiată pe dispozițiile art. 61 lit. a, art.267, art. 268 din
Codul Muncii si art. 40 din Regulamentul intern.
T. a apreciat că decizia atacată nu corespunde exigențelor legale impuse prin dispozițiile art. 268 al. 2 lit. a din codul Muncii, întrucât din descrierea faptei - „. nemotivată de la serviciu";, nu se poate ști când anume a lipsit nemotivat reclamantul de la serviciu, câte zile a absentat și care sunt consecințele faptei comise. Instanța nu poate verifica apărările reclamantului potrivit cărora i s-a cerut să predea mașina si telefonul de serviciu, acesta a continuat să își îndeplinească atribuțiile, a efectuat o inițiere anoului coleg, deoarece toate aceste împrejurări și mențiunile din decizia de concediere nu pot fi corelate în timp si prin urmare, nu pot fi verificate.
De asemenea, neindicarea numărului de zile de absente nemotivate nu permite verificarea proporționalității sancțiunii aplicate cu gravitatea faptei imputate.
D. de desfacere a contractului individual de muncă nu poate fi completată cu alte înscrisuri în privința mențiunilor prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de prevederile art. 268 alin.2 din Codul muncii.
Pentru aceste motive, în baza art. 268 alin.2 lit. a) si art. 78 din Codul Muncii, instanța a admis în parte acțiunea reclamantului, potrivit dispozitivului. Capătul de cerere privind încetarea de drept a contractului individual de muncă în baza art. 56 lit. f Codul muncii a fost respins, întrucât reclamantul nu a chemat în judecată vreo eventuală persoană încadrată în muncă pe postul acestuia.
În termen legal, a declarat recurs pârâta S. E. S., solicitând admiterea recursului, casarea în întregime a sentinței recurate, cu consecința respingerii acțiunii reclamantului și a menținerii deciziei nr. 384/(...), ca legală și temeinică.
Societatea recurentă învederează că reclamantul Ș. B. G. a fost angajatul societății pe perioada nedeterminata, in funcția de reprezentant comercial (cod 3., potrivit clasificării ocupațiilor din România), începând cu data de (...), potrivit Contractul individual de munca înregistrat la ITM A. sub. Nr. 50019512/(...)
Începând cu data de (...), potrivit foii colective de prezență, reclamantul nu s-a mai prezentat la serviciu, fără sa motiveze aceste absente sau să prezinte concediu medical din care sa reiasă ca a fost în imposibilitate fizica de a-si îndeplini atribuțiile de serviciu, astfel ca, prin nota de constatare nr. 2309/(...), acest fapt a fost adus la cunoștința conducerii societății de către responsabilul de vânzări regional, care are arondate județele in care reclamantul si-a desfășurat activitatea.
La data de (...), reclamantul a fost convocat, cu scrisoare recomandata, cu confirmare de primire, pentru data de (...) la sediul societății din C., str. V. nr. 16. jud. A., pentru cercetare disciplinara prealabila cu privire la abaterea săvârșita - absente nemotivate.Convocarea s-a transmis intimatului cu respectarea termenului de 5 zile lucrătoare anterioare datei convocării, cuprinzând cerințele legale prevăzute si de art. 267 alin 2 din Codul muncii.
La data de (...) reclamantul s-a prezentat la sediul societății, dar a refuzat să ofere explicații si nu a adus argumente care sa-l exonereze de răspundere. R. cercetării disciplinare a fost consemnat în procesul verbal nr. 2.443/(...), prin care s-au stabilit împrejurările in care fapta a fost săvârșita, reținându-se vinovăția intimatului. Prin D. nr. 384/(...) s-a dispus desfacerea disciplinara a contractului individual de munca, potrivit art. 61 lit. a din Codul Muncii .
D. contestată cuprinde toate elementele obligatorii prevăzute de art. 268 alin 2 din
Codul muncii, respectiv descrierea faptei - absente nemotivate; precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de munca aplicabil, care a fost încălcat de salariat - art. 40 din Regulamentul intern, referitoare la "la trei absente nemotivate se desface disciplinar CIM" ; motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de către salariat in timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care ( ... ) nu a fost efectuata cercetarea - salariatul a dat nota explicativa privind lipsa nemotivata de la serviciu, nu a prezentat niciun concediu medical, astfel ca nu au fost justificate absente le nemotivate; temeiul de drept in baza căruiaa sancțiunea disciplinara se aplica - art. 61 lit. a, art. 267, 268 din Codul muncii; termenul in care sancțiunea poate fi contestata - 30 de zile de la comunicare; instanța competenta la care sancțiunea poate fi contestata - tribunalul de pe raza de domiciliu al reclamantului ( Tribunalul Cluj)
De asemenea, la data de (...), reclamantului i s-a suspendat pentru 9 zile contractul individual de munca pentru absente nemotivate, potrivit art. 51 alin 2 din
Codul muncii (începând cu data de (...)). Atât decizia de desfacere disciplinara acontractului individual de munca, cât si decizia nr. 386/(...) de suspendare a contractului individual de munca i-au fost comunicate reclamantului.
În mod greșit prima instanță a dispus anularea deciziei de desfacere disciplinară a contractului individual de muncă raportându-se exclusiv la decizia contestată, fără a avea în vedere că procedura de cercetare disciplinară a fost respectată în ansamblul ei.
Recurenta consideră că T. a încălcat principiul rolului activ ca urmare a faptului că nu i-a pus în vedere reclamantului să facă dovada susținerilor. Mai mult, în lumina dispozițiilor art. 296 din Codul Muncii coroborate cu prevederile art. 2, 3 și 7 din HG nr.
161/2006, subliniază că încadrarea persoanelor in munca se face prin încheierea contractului individual de munca in condițiile legii, iar evidenta salariaților se realizează prin registrul general de evidenta a salariaților.
In lumina acestor prevederi legale, măsura dispusa cu privire la radierea din carnetul de munca a mențiunii privind încetarea contractului individual de munca al reclamantului pe baza deciziei nr. 384/(...) este ilegala si netemeinica, imposibil de pus in practica, intimatul declarând la data angajării in societatea noastră ca nu i-a fost întocmit carnet de munca.
În drept, recursul se întemeiază pe dispozițiile art. 299 și următoarele.
Reclamantul intimat Ș. B. G. a solicitat respingerea recursului pentru motivelearătate în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei la data de (...)(f. 14)..
Prin concluziile scrise societatea recurentă și-a menținut poziția procesuală.(f. 19-
23).
Nu au fost administrate probe noi. Recursul este nefondat.
Încălcarea dispozițiilor art. 268 al. 2 din Codul Muncii se sancționează de către legiuitor cu nulitatea absolută. O astfel de sancțiunea este incidentă cu privire la decizia de sancționare contestată în cauză, întrucât aceasta nu răspunde exigențelor impuse de lit. „a"; a prevederilor evocate.
În acest sens, Curtea constată că decizia nr. 384/(...)(f. 12 dosar fond) nu cuprinde o descriere a faptei reținute în sarcina reclamantului intimat, în contextul în care singurele aspecte evidențiate în legătură cu această condiție a descrierii faptei este cea referitoare la „. nemotivată de la serviciu";.
În concret, societatea recurentă a emisia decizia de sancționare, fără a indica punctual care este fapta săvârșită de către reclamantul intimat, respectiv care sunt zilele în care acesta a lipsit de la serviciu, astfel încât să poată fi realizată o cenzură sub acest aspect.
Aceasta, cu atât mai mult, cu cât, dincolo de legalitatea măsurii, instanța este ținută să facă verificări și în ceea ce privește temeinicia acesteia, ceea ce implică un control cu privire la fapta/faptele ce au constituit obiectul cercetării disciplinare. Or, în cauza dedusă judecății, un asemenea control nu poate fi efectuat.
Din perspectiva expusă nu prezintă relevanță etapele cercetării disciplinare, legalitatea acesteia constituind o altă condiție, sancționată de către legiuitor în caz de nerespectare tot cu nulitatea absolută, conform art. 267 din Codul Muncii.
Chiar dacă în cursul cercetării disciplinare au fost identificate, inclusiv prin descriere, fapta/faptele săvârșite de către salariat, acest aspect nu este de natură să acopere nulitatea absolută a deciziei de sancționare în situația lipsei descrierii faptelor din conținutul celei din urmă, întrucât suntem în prezența unor etape succesive, fiecare dintre acestea trebuind să răspundă cerințelor impuse de către legiuitor.
Dacă s-ar admite raționamentul expus de către societatea recurentă, care este în sensul arătat, s-ar încălca intenția legiuitorului clar exprimată prin instituirea de sancțiuni exprese pentru fiecare a etapă a cercetării disciplinare.
În privința rolului activ, ca principiu general, Curtea reține că se poate da valență acestuia numai în măsura în care acesta nu intră în coliziune cu norma specială prevăzută de art. 287 din Codul Muncii (care instituie că sarcina probei în litigiile de muncă revine angajatorului, în speță, societății recurente), respectiv cu norma instituităde art. 77 din Codul Muncii, care statuează că în cazul unui conflict de muncă angajatorul nu poate invoca în fața instanței alte motive de fapt sau de drept, decât cele precizate în decizia de concediere.
Or, din documentația de la dosar reiese că T. a dat eficiență principiilor evocate.
Cum Decretul nr. 91/1976 era în vigoare la data promovării acțiunii deduse judecății, sarcina completării carnetului de muncă al reclamantului intimat în sensul solicitat revine angajatorului, respectiv societății pârâte.
Concluzionând că decizia de sancționare a reclamantului intimat este lovită de nulitate absolută ca urmare a încălcării dispozițiilor art. 268 al. 2 lit. „a"; din Codul muncii, Curtea apreciază că nu se mai justifică cercetarea aspectelor legate de temeinicie, astfel că în baza art. 312 al.1 Cod de procedură civilă va respinge ca nefondat recursul societății pârâte.
Sub aspectul cheltuielilor de judecată pretinse de către reclamantul intimat, Curtea notează că, deși acesta era îndreptățit potrivit art. 274 Cod de procedură civilă la acordarea lor, solicitarea acestuia va fi respinsă, întrucât cuantumul lor nu a fost dovedit prin nici un mijloc de probă.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta S. E. S. împotriva sentinței civile numărul 1264 din (...) a T.ui C. pronunțate în dosarul numărul (...), pe care o menține.
Respinge cererea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
L. D. S. D. D. G. A. B.
Plecată în CO, semnează V icepreședinte instanță D . B.
Red. /dact /DG.
2 ex./(...) Jud.fond: I.P.
| ← Decizia civilă nr. 2599/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 636/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
