Decizia civilă nr. 4939/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 4939/R/2011
Ședința din 28 noiembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : D. G. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : L. D.
G. : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta T. L. C. împotriva sentinței civile nr. 1490 din 12 septembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe pârâtul intimat S. J. DE U. "D. C. O." B. M., având ca obiect contestație decizie de sancționare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamanta recurentă T. L. C., asistată de avocat J. V. și reprezentantul pârâtului intimat S. J. de U. „. C. O. B. M., avocat B. M.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtului intimat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul reclamantei recurente depune la dosar împuternicire avocațială, copia adresei nr. 6130 din (...) prin care i s-a comunicat reclamantei recurente că, având în vedere procesul verbal al C. de disciplină nr. 5890/(...) privind cercetarea disciplinară a faptelor săvârșite de d-na T. C., în urma analizării documentelor depuse la dosar și a existenței unor vicii de formă, s-a dispus neaplicarea unei sancțiuni disciplinare. De asemenea, mai depune la dosar patru înscrisuri din care rezultă că în perioada 01 august 2011 și până la acest moment reclamanta recurentă a adus venituri în cuantum de cinci miliarde de lei vechi și a îndeplinit funcția de medic curant, acte care se comunică cu reprezentantul pârâtului intimat.
Reprezentantul pârâtului intimat depune la dosar împuternicire avocațială, note scrise și trei scripte, respectiv un extras din R. de organizare și funcționare fișa postului și adresa nr. 3925 din 04 aprilie 2011, acte pe care le- a comunicat reprezentantului reclamantei recurente.
Reprezentantul reclamantei recurente și reprezentantul pârâtului intimat arată că nu mai au alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului, punând totodată în discuția reprezentanților părților prezente incidența în cauză a dispozițiilor art. 442 din Legea nr. 95/2006 privind atribuțiile Colegiului Medicilor.
Reprezentantul reclamantei recurente în considerarea dispozițiilor, art. 3041 C.pr.civ., art. 312 alin. 1, alin. 2 și alin. 3 C.pr.civ. raportat la art. 304 pct. 9 C.pr.civ. , solicită în principal admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate și, pe cale de consecință, admiterea excepției tardivității deciziei de sancționare emisă sub nr. 251 din 12 mai 2011, de către pârâtul intimat S. J. de U. „. C. O. B. M., și în subsidiar, solicită admiterea recursului și pe cale de consecință admiterea contestației așa cum a fost formulată șirejudecând pe fond cauza anularea Deciziei nr. 251 din 12 mai 2011, emisă de către pârâtul intimat S. J. de U. D. C. O. B. M., susținând pe larg motivele expuse în scris prin memoriul de recurs depus la dosar. Nu solicită obligarea pârâtului intimat la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul reclamantei recurente arată că este competent Colegiul Medicilor în vederea aplicării sancțiunii în măsura în care suntem pe tărâmul culpei medicale în celelalte cazuri competența aparține C. de disciplină din cadrul S.ui.
Reprezentantul pârâtului intimat solicită respingerea recursului, susținând pe larg motivele expuse în scris prin notele scrise depuse la dosar. Nu solicită obligarea reclamantei recurente la plata cheltuielilor de judecată.
Referitor la dispozițiile art. 442 din Legea nr. 95/2006, reprezentantul pârâtului intimat arată că pentru profesia de medic competența aparține Colegiului Medicilor iar pentru conduită competența aparține C. de disciplină a angajatorului care aplică sancțiuni.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1490 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar numărul (...), a fost respinsă contestația formulată de contestatoarea T. L. C. împotriva deciziei de sancționare nr. 251 din (...) emisă de S. de U. „. C. O. B.
M. în contradictoriu cu intimatul.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin decizia contestată nr. 251/(...) emisă de intimat se sancționează contestatoarea, medic primar hematologie-șef secție H., cu reducerea salariului de bază și a indemnizației de conducere cu 5% pe o perioadă de 3 luni conform art. 264 (1) lit. e) C. muncii.
Sancțiunea s-a aplicat pentru existența unor foi de observație a unor pacienți decedați la momentul internării la secția de H. încălcându-se astfel:
R. intern art. 25 lit. „b";; art. 26 pct. 1 și pct. 5.
Nu au fost respectate atribuțiile din fișa postului privind obligația de a asigura completarea fișelor pacienților aflați în secție și a formularelor necesare, de a controla efectuarea investigațiile prescrise, de a asigura și urmări stabilirea diagnosticului, de a asigura și controla prescrierea și justa utilizare a medicamentelor.
Nu au fost respectate atribuțiile prevăzute în ROF a SJU în calitate de medic sef secție privind obligația de a controla și de a răspunde de întocmirea corectă și completă a foilor de observație clinică, de a asigura și urmări stabilirea diagnosticului, de a controla efectuarea investigațiilor prescrise, de a stabili momentul externării, de a controla și răspunde de eliberarea conform prevederilor legale a documentelor medicale întocmite în secție, nerespectarea obligațiilor prevăzute în ROF în calitate de medic de specialitate, de a examina bolnavii imediat la internare și de a completa RO în primele 24 de ore, de a examina zilnic bolnavii și de a consemna în FO evoluția, explorările de laborator, tratamentul, de a întocmi și semna condica de medicamente, de a supraveghea tratamentele efectuate de asistente, de a întocmi formele de externare a bolnavilor.
Cu ocazia cercetării disciplinare s-au consemnat apărările formulate de contestatoare respectiv faptul că aceasta recunoaște că a dat o dispoziție cu caracter general în privința pacienților programați pentru internare, dar nu a dat o dispoziție expresă pentru pacientul D. V. decedat, a cărui foaie de observație este supusă examinării.
Apărările contestatoarei au fost înlăturate motivat de faptul că personalul medical al secției precizează că foaia de internare a fost făcută la dispoziția medicului șef de secție, încălcându-se astfel atribuțiile specifice unui medic sef de secție și a medicului de specialitate prevăzute de R. de organizare și funcționare a S.ui, a R.ui intern și a Fișei postului (descrise la art. 3 din Decizie).
Astfel, se poate constata că decizia este legală cuprinzând toate elementele prevăzute de art. 268 al. 2 C. muncii, iar cercetarea disciplinară prealabilă și aceasta a fost efectuată cu respectarea prevederilor art. 267 C. muncii (convocarea contestatoarei și formularea apărărilor acesteia în cauză).
Contestatoarea invocă faptul că s-a încălcat art. 32 din Regulament, sesizarea C. de disciplină nefiind legală întrucât nu cuprinde elementele descrise de textul legal sus menționat (numele, prenumele angajatului a cărui faptă este sesizată ca abatere , descrierea faptei, dovezi, etc.), însă la art. 34 din Regulament se prevede „în situația în care persoana care formulează sesizarea nu cunoaște informațiile prev. la lit. b) sesizarea poate să cuprindă alte elemente de identificare a angajatului ale cărei fapte sunt sesizate ca abateri disciplinare cum este cazul în speță, respectiv faptele omisive ale contestatoarei respectiv neînștiințarea superiorului ierarhic în legătură cu observarea unor nereguli, neasigurarea corectei completări a fișei de observație, neefectuarea controlului investigațiilor prescrise, reexaminarea bolnavilor la internare și completarea FOI în 24 ore și celelalte fapte omisive de încălcare a RO și fișa postului descrise la pct. 3 din decizia de sancționare, au determinat ca sesizarea C. de disciplină să fie făcută cu întârziere (raportat la data săvârșirii abaterii) prin N. internă a Managerului 6159/(...). Așadar sesizarea C. de disciplină este legală.
S-a invocat încălcarea art. 7 al. 2 din Regulament respectiv compunerea nelegală a C. de disciplină întrucât nu au un titular cu studii juridice sau administrative, susținerea este nefondată întrucât în componența C. de disciplină există șef serviciu administrativ ec. Cremene S. - f. 64. Oricum dispozițiile din Regulament invocate nu ar fi produs contestatoarei vreo vătămare și RO nu prevede în astfel de cazuri vreo sancțiune.
În legătură cu nulitatea absolută invocată de contestatoare în temeiul art. 268 (1) C. muncii tribunalul a constatat că este nefondată pentru următoarele considerente:
Abaterea disciplinară a fost comisă în intervalul (...)-(...) respectiv internarea persoanei D. V., decedată. Sesizarea C. de disciplină, potrivit RO se face în 5 luni de la data săvârșirii faptei ce constituie abatere disciplinară.
Contestatoarei i s-a reținut ca abatere disciplinară și încălcarea pct. 5 din RO respectiv încălcarea obligației de înștiințare fără întârziere a șefului ierarhic superior în legătură cu observarea unor nereguli, abateri sau lipsuri în activitate.
Din cuprinsul cercetării disciplinare rezultă că reclamanta a încercat să transfere răspunderea în sarcina asistentei aflate în subordinea sa. Abaterile disciplinare nu au fost raportate la timp, contestatoarea nu poate invoca propria culpă pentru a susține prescrierea faptelor ori tardivitatea emiterii deciziei de sancționare întrucât abaterea disciplinară nu putea fi parcursă mai înainte de constatarea faptei și dovedirea prejudiciului și reținerii sumelor aferente câtre CAS. De altfel, contestatoarea a achitat de bună voie contravaloarea prejudiciului cu chitanța nr. 60359 din (...) - f. 53. Plata valorează recunoaștere întreruptivă de prescripție, iar prin nota explicativă suplimentară din (...), contestatoarea și-a recunoscut întreaga responsabilitateîn legătură cu faptele legate de internarea pacientului care era decedat la data internării.
Pentru aceste considerente, decizia de sancționare a fost temeinică și legală, iar contestația a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta T. L. C. solicitând în temeiul art. 3041 și 304 pct. 9 Cod procedură civilă în principal admiterea excepției tardivității deciziei de sancționare emisă sub nr. 251 din 12 mai
2011, de către S. J. de U. „. C. O. B. M., iar în subsidiar, admiterea contestației și anularea deciziei.
În motivare reclamanta a arătat cu referire la excepția tardivității deciziei de sancționare atacată că, prin cererea de chemare în judecată (pct. 3) a învederat instanței de fond că, prevederile art. 33 din Regulament impun sesizarea C. de disciplină în termen de maximum 5 luni de zile de la data săvârșirii faptei ce este apreciată a fi abatere disciplinară, dar și că, în cazul dat, au fost încălcate aceste dispoziții legale imperative, decizia fiind emisă tardiv, fiind incidente în cauză dispozițiile art. 36 alin. (1) lit. a și art. 36 alin. (1) lit. b din Regulament.
Deosebit de cele de mai sus, la pct. 5 din cererea de chemare în judecată a învederat că, și raportat la dispozițiile art. 268 alin. (1) din C. Muncii, decizia este emisă tardiv, din moment ce, astfel cum prevăd imperativ dispozițiile legale învederate, aplicarea sancțiunii nu poate interveni mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii abaterii.
Sancțiunea disciplinară a fost aplicată înafara termenului de 30 de zile de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, fiind încălcate dispozițiile art. 268 alin. (1) din C. Muncii care condiționează emiterea deciziei înlăuntrul unui termen de 30 de zile de la momentul luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii. Cu referire expresă la acest aspect, solicită să se observe că, la data de (...) intimata a luat la cunoștință, prin notificarea C. de A. de S., iar decizia managerului este datată (...), deci înafara termenului imperativ de 30 de zile.
Cu referire la fondul cauzei s-a precizat că reclamanta își menține apărările formulate în cauză, prin cererea de chemare în judecată, cu referire la încălcarea regulilor imperative privind sesizarea comisiei de judecată, (în cazul dat, așa zisa "sesizare" nu răspunde cerințelor art. 32 alin. (1) lit. "b", "c" și "d" din R. C. de disciplină, comunicarea C. de A. de S. constituind o înștiințare cu rol informativ, între instituții), compunerea nelegală a C. de disciplină,
(întrucât din componența C. nu a tăcut parte și un titular care să aibă studii juridice), culpa în comiterea faptei ce a fost apreciată ca fiind abatere disciplinară (nu intrau în atribuțiile mele de serviciu completarea foilor de observație, FOC nu a fost completată de aceasta, nu a semnat-o și nici parafat- o și nici nu a cunoscut despre completarea foii de observație pentru pacientul D. V. decât în luna decembrie 2010, când a fost informată și conducerea spitalului).
În ceea ce privește întocmirea foilor de observație clinică la Secția de H., s-a arătat că pacienții sunt înscriși pe o listă de așteptare, pentru a primi aprobarea pentru terapia cu medicamentație specifică (Mabthera) și, în cele mai multe rânduri, tratamentul nu poate fi aplicat datorită lipsei medicamentului, nr. bolnavilor fiind foarte mare (în decembrie 2010 fiind 126 bolnavi de leucemie, din care 81 bolnavi au primit tratament iar 45 bolnavi au fost trecuți pe lista de așteptare), bolnavii fiind programați, pe rând, cea 40 săptămânal, cu durată medie de 5 zile spitalizare.
Cu referire expresă la pacientul D. V., s-a arătat că acesta a stat pe lista de așteptare timp îndelungat, aprobarea tratamentul s-a obținut foarte greu
(astfel cum, greu, se obține, în general!) pacientului fiindu-i prescrisă cantitatea de 800 mg, (aprobare CAS nr. 8879), care i-a fost administrată în (...). Ulterior, în lunile noiembrie și decembrie 2009 nu s-a mai administrat medicamentul, datorită lipsei medicației, deși pacientul s-a prezentat la tratament. Cu ocazia acelor prezențe, s-a întocmit și FOC. Diagnosticul pacientului, istoricul bolii acestuia, evoluția bolii etc. se cunoaște au din internările anterioare, iar FOC a fost întocmită - astfel cum a aflat ulterior - tocmai în așteptarea medicamentației.
În condițiile date, reclamanta nu a încălcat normele legale invocate, regulamentul intern, contractul colectiv de muncă, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici și nu este vinovată de săvârșirea vreunei abateri disciplinare.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, Curtea de A. reține următoarele:
Recurenta-reclamantă, șef secție H. în cadrul S.ui J. de U. „. C. O. B. M., a fost sancționată disciplinar pentru existența unor foi de observații a unor pacienți decedați la momentul internării la secția de H., reținându-se încălcarea unor dispoziții din R. intern și a Fișei postului. Astfel, sancțiunea a fost aplicată pentru nerespectarea unor atribuții care îi reveneau recurentei în calitate de șef secție și nu pentru culpă medicală.
Drept urmare, în mod legal decizia de sancționare a fost emisă de angajator, dispozițiile prevăzute de S. a 6-a din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății nefiind incidente în cauză deoarece conform art. 442 din Legea 95/2006 comisiile de disciplină din cadrul Colegiului medicilor sunt competente să sancționeze abaterile disciplinare care constau în
„nerespectarea legilor și regulamentelor profesiei medicale, a C.ui de deontologie medicală si a regulilor de bună practică profesională, a Statutului Colegiului Medicilor din România, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România, precum și pentru orice fapte săvârșite în legătura cu profesia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei sau ale Colegiului Medicilor din România";.
Contrar celor reținute de instanța de fond, Curtea constată că Decizia de sancționare nr. 251/(...) a fost tardiv emisă în raport de dispozițiile art. 252 alin. 1 din C. muncii, care prevede că angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei. În consecință, deși este considerat un termen de prescripție, termenul de 6 luni curge de la un moment obiectiv, respectiv data săvârșirii faptei.
Așa cum s-a menționat anterior, recurenta a fost sancționată pentru existența unor foi de observații pentru pacienți decedați la momentul internării în secția H.. În mod evident, data săvârșirii faptei este cea în care s-au întocmit foile de observații, respectiv 0(...)-(...), în condițiile în care chiar intimata susține că foile de observație au fost întocmite la indicația recurentei.
Considerentele reținute de instanța de fond în sensul că abaterea disciplinară nu putea fi parcursă mai înainte de constatarea faptei și dovedirea prejudiciului și reținerii sumelor aferente câtre CAS sunt eronate întrucât data săvârșirii faptei este un moment obiectiv care nu poate fi influențat de data constatării faptei. De altfel, chiar art. 252 alin. 1 din C. muncii prevede pentru fiecare dintre aceste date câte un termen de prescripție distinct, iar angajatorul trebuie ca în termenul de 6 luni să ia cunoștință de săvârșirea abaterii și să aplice sancțiunea în termen de 30 de zile de la data constatării faptei, acestultim termen încetând anterior celui de 6 luni. Cel mult cele două termene pot înceta concomitent.
Faptul că recurenta a achitat prejudiciul în data de (...) (fila 53 dosar fond) nu poate avea ca efect întreruperea cursului prescripției termenului de 6 luni, întrucât cauza de întrerupere trebuie să intervină înainte de împlinirea termenului de prescripție. Or, la data de (...), care este data emiterii deciziei de sancționare, termenul de prescripție de 6 luni era deja împlinit.
Deoarece nerespectarea unui singur termen de prescripție prevăzut de art. 252 alin. 1 din C. muncii atrage nulitatea deciziei de sancționare, iar analizarea cerințelor de nelegalitate ale deciziei primează celor referitoare la netemeinicia acesteia, în condițiile în care s-a reținut că decizia de sancționare a fost emisă tardiv, analiza celorlalte motive de recurs apare ca fiind superfluă.
În consecință, reținând incidența în cauză a motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea urmează ca în temeiul art. 312 alin. 1 și 3 Cod procedură civilă să admită recursul declarat de reclamanta T. L. C. împotriva sentinței civile numărul 1490 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar numărul (...), care va fi modificată în întregime și, în consecință, se va anula Decizia de sancționare numărul 251/(...) emisă de S. J. DE U. „. C. O." B. M.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de reclamanta T. L. C. împotriva sentinței civile numărul 1490 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o modifică în întregime și, în consecință, anulează Decizia de sancționare numărul 251/(...) emisă de S. J. DE U. „. C. O." B. M.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 28 noiembrie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
PT. D. G. S. D. L. D.
În CO semnează P REȘEDINTELE INSTANȚEI V . M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./ (...) Jud.fond:C. M.
G., C. M.
| ← Decizia civilă nr. 3541/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 4689/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
