Decizia civilă nr. 1981/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1981/R/2011
Ședința publică din data de 1 iunie 2011
Instanța constituită din: PREȘED.TE: G.-L. T.
JUDECĂTORI: S.-C. B.
I.-R. M.
G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul MINISTERUL
FINANȚELOR PUBLICE prin D. M. împotriva sentinței civile nr. 118 din 21 ianuarie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat S. L. D. Î. M. și pe pârâții intimați C. C. T. L. și C. J. M., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantului intimat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea în lipsă.
Instanța constatând cauza în stare de judecată o reține în vederea pronunțării, în baza actelor de la dosar.
C U R T E A P rin sentința civilă nr. 118 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...) s-a luat act de renunțarea la judecată față de pârâții C. Local Tg. L. și P. orașului Tg. L..
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul
Ministerul Finanțelor Publice.
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul S. L. D. Î.
M. în contradictoriu cu pârâții C. C. TG. L. și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și, în consecință pe pârâții au fost obligați să le plătească membrilor de sindicat reprezentați de reclamant: O. I. R., P. V. A., C. S. C. și M. M. drepturile bănești reprezentând tranșa suplimentară de vechime prevăzută de art. 50 al. 1 și 2 din L. 128/1997, începând cu data de (...) până la (...), respectiv prevăzută de art. 50 al. 1 din L. 128/ 1997 cu modificările la zi, începând din data de (...) și până la (...), la valoarea actualizată în funcție de rata inflației la data plății.
S-a respins acțiunea față de pârâtul C. J. M..
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că membrii de sindicat, au o vechime în învățământ care îi îndreptățește la aplicare dispozițiilor legale invocate în susținerea în drept a acțiunii.
Aceste mențiuni se coroborează cu datele din carnetele de muncă ale membrilor de sindicat reprezentați în cauză.
În conformitate cu dispozițiile art. 50 al. 1 și 2 din L. 128/1997 cu modificările ulterioare, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ.
Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1. din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Începând de la data de (...), conform prevederilor art. 10 din Anexa II a Legii nr. 330/2009 se acordă în continuare tranșele de vechime prevăzute de art. 50 alin. 1 din L. nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare.
Cadrele didactice reprezentate îndeplinesc condițiile legale de vechime care îi îndreptățesc la tranșa suplimentară de vechime, însă, așa cum reiese din adeverința depusă la dosar de unitatea de învățământ, începând de la data de (...) aceste tranșe nu le-au mai fost acordate.
Nici ceilalți pârâți, cărora prin prisma prevederilor art. 287 Codul muncii le revenea sarcina probațiunii, nu au combătut susținerile reclamantului.
Între membrii de sindicat reprezentați de reclamant și C. J. M. nu există un raport juridic care să dea naștere la obligații în sarcina pârâtului, iar finanțarea unităților de învățământ așa cum s-a reținut deja se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
Față de considerentele expuse, instanța a apreciat că cererea reclamantului privind acordarea tranșelor suplimentare de vechime prevăzută de art. 50 din L. 128/1997 cu modificările la zi este întemeiată cu începere de la data de (...) data de la care nu li s-a mai acordat dar numai până la data de (...), dată la care potrivit art. 39 lit. a din L. 284/2010, alin. 1 al art. 50 din L.
128/1997 se abrogă, astfel că cererea reclamantului a fost admisă doar în parte.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin D. G. A F. P. M. solicitând modificarea sentinței în sensul respingerii obligării acestuia la alocarea sumelor necesare plății drepturilor bănești solicitate.
În motivarea recursului s-a invocat lipsa calității procesuale întrucât
Ministerul Finanțelor Publice nu are raporturi juridice cu reclamanții.
Rolul esențial în procesul bugetar și în execuția bugetară revine
Guvernului respectiv P. potrivit art.17 alin.1 din L. nr.500/2002 privind finanțele publice.
Admiterea cererii împotriva M.ui F. P. ar echivala cu obligarea acestuia la plata din bugetul propriu a unor sume reprezentând drepturi salariale acordate unor persoane și care nu se numără printre angajații săi.
Obligarea M.ui F. P. la alocarea sumelor solicitate de reclamant este lipsită de suport legal și în același timp imposibilă deoarece, aceste sume trebuie propuse de către ordonatorii principali de credite conform art.34 alin.1 din Lege anr.500/2002, iar M. să fie autorizat în acest sens de către legiuitor.
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, Curtea constată că recursul este fondat, astfel că, în temeiuldispozițiilor art. 312 alin. 1 din C.proc.civ., îl va admite ca atare, pentruconsiderentele ce urmează a fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Curtea reține că, prin demersul lor juridic, membrii de sindicat au solicitat obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice alături de ceilalți pârâți la plata a tranșelor suplimentare de vechime, însă cum recurentul nu are calitatea de angajator ai membrilor de sindicat, acestuia nu îi revine obligația prevăzută de art. 161 alin. 1 din Codul Muncii privitoare la plata directă către aceștia a drepturilor de natură salarială.
Potrivit prevederilor art. 167 din L. nr. 84/1995 unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse.
Ministerul Finanțelor Publice elaborează în conformitate cu prevederile art. 3 alin. 1 pct. 6 din HG nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea M.ui F. P., proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 28 din L. nr. 500/2002, legea finanțelor publice, Ministerul Finanțelor Publice are atribuții în elaborarea proiectului legii bugetului și a proiectului bugetului de stat pe baza propunerilor prezentate de ordonatorii principali de credite.
Prin urmare, rolul Ministerul Finanțelor Publice este acela de administrator al bugetului statului și, în baza legii bugetului de stat, repartizează sumele către ordonatorii principali de credite, astfel cum acestea sunt prevăzute în buget.
Ministerul Finanțelor Publice are atribuția de a vira ordonatorilor principali de credite acele sume care au fost prevăzute de legea bugetului de stat revenindu-i obligația de a elabora proiectul legii bugetului și a bugetului de stat în conformitate cu dispozițiile legale, ținând seama de sumele corespunzătoare drepturilor salariale acordate prin dispoziții legale speciale, în cazul de față L. nr. 2.
Atribuțiile Direcției generale a finanțelor publice județene, care este reprezentantul M.ui F. P. în teritoriu, sunt reglementate de prevederile art. 40 din HG nr. 2192/2004, potrivit cărora „(1) după aprobarea legii bugetului de stat, consiliul județean și C. General al Municipiului București, prin hotărâre și cu asistența tehnică a direcției generale a finanțelor publice și a inspectoratului școlar, vor repartiza unităților administrativ-teritoriale sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și, după caz, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziția acestora. (2) Consiliile locale adaugă la sumele primite de la bugetul de stat și bugetul județului sumele alocate din bugetul propriu învățământului și aprobă bugetul fiecărei unități de învățământ. B. aprobate conform legii se comunică unităților de învățământ și trezoreriilor în a căror rază teritorială își au sediul aceste unități. (3) După aprobare, bugetele unităților de învățământ preuniversitar de stat reprezintă documentul pe baza căruia se asigură finanțarea cheltuielilor acestora în exercițiul financiar respectiv";.
În condițiile în care membrii de sindicat reprezentați în cauză de către reclamantul sindicat sunt angajați ai pârâtului C. C. T. L., se constată că aceștia nu au raporturi de muncă cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice.
Față de acestea și văzând că atribuțiile recurentului în privința finanțării unităților de învățământ sunt doar cele mai sus menționate, se constată ca în mod nelegal a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului față de cererea de chemare în judecată având ca obiect plata directă către cadrele didactice a diferențelor de drepturi salariale.
Astfel, în lipsa unui petit de obligare a recurentului la alocarea către unitatea de învățământ a fondurilor necesare plății de la bugetul local, raportat la atribuțiile lui specifice, se constată că criticile formulate în recurs sunt fondate, impunându-se respingerea acțiunii îndreptate împotriva pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Așa fiind, având în vedere considerente expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 și 3 C.pr.civ., urmează a fi admis în parte recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice cu consecința modificării în parte a sentinței potrivit dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin D. G. A F. P. M. împotriva sentinței civile nr. 118 din (...) în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o modifică în parte în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale a pârâtului Ministerul
Finanțelor Publice și în consecință respinge acțiunea formulată de reclamantul S. L. D. Î. M. în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Menține celelalte dispozițiilor ale hotărârii atacate. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 1 iunie 2011.
PREȘED.TE JUDECĂTORI G . L. T. S. C. B. I. R. M.
Red.SCB Dact.SzM/2ex. (...)
Jud.fond. C. V.
G. G. C.
| ← Decizia civilă nr. 635/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 3436/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
