Decizia civilă nr. 820/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 820 /R/2011
Ședința publică din data de 2 martie 2011
Instanța constituită din: PREȘED.TE: G. L. T.
JUDECĂTORI: S.-C. B.
I.-R. M.
G.: S. - D. G.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul M. J. DE E. ȘI A. P. M. împotriva sentinței civile nr. 1579 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...) privind reclamanții S. C. J. M., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantului intimat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin memoriul de recurs pârâtul recurent a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților.
La data de 2 martie 2011, reclamantul intimat G. S. - personalul contractual din cadrul M.ui J. de E. și A. P. B. M. reprezentat de L. G. S. M. M. a depus la dosar un înscris intitulat „note de ședință";, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile, constată cauza în stare de judecată și în baza actelor existente la dosar, reține cauza în pronunțare.
C U R T E A P rin sentința civilă nr. 1579 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...) s-a admis acțiunea formulată de reclamantul S. C. J. M. în contradictoriu cu pârâtul M. J. DE E. ȘI A. P. M..
Pârâtul a fost obligat să acorde membrilor de sindicat: D. M. V., D. V., L. M. A., O. G. L., G. V., R. S., C. E. J., P. L. M., P. D., R. G., R. V., M. L., D. G., F. I. G., M. M., P. M., G. I., P. V., P. M., U. L. N., A. R., C. R. A., R. C., I. I., C. I., R. P. G. V., drepturile speciale pentru menținerea sănătății, securității muncii, precum și pentru îmbrăcăminte și hrană în cuantum de 300 lei lunar pentru fiecare angajat contractual și, respectiv, de 350 lei lunar pentru personalul aflat în treapta de debutant conform art. 35 din contractul colectiv de muncă nr. 98 din (...), aferente perioadei în care aceștia au prestat activitate în intervalul (...)-(...).
Pârâtul a fost obligat să-i plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 500 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că potrivit art. 35 din contractul colectiv de muncă, încheiat între M. Județean de E. și A. P. și personalul contractual din cadrul Muzeului J. de E. și A. P. M., înregistrat sub nr. 98 din (...) „salariaților li se acordă, lunar, drepturi speciale în cuantum de
300 lei, pentru menținerea sănătății, securității muncii, precum și pentru îmbrăcăminte și hrană. Pentru personalul aflat în treapta debutant cuantumul drepturilor speciale va fi de 350 lei lunar";.
Pârâtul nu a făcut dovada că a acordat aceste drepturi salariale lunar. Reclamanții, în virtutea acordului colectiv de muncă, au dobândit cali- tatea de creditori pentru obligațiile asumate de instituția semnatară a acestui acord și în această calitate au dreptul de a cere îndeplinirea exactă a obligației, în caz contrar având dreptul la dezdăunare.
Principiile generale care garantează executarea obligațiilor sunt valabile
și în materia acordurilor care fac obiectul judecății, motiv pentru care acțiunea urmează să fie admisă așa cum a fost formulată.
Prin urmare, în temeiul dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 130/1996, art. 67 lit. b din Legea nr. 168/1999, raportat la art. 35 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, acțiunea a fost admisă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul M. J. DE E. ȘI A. P. M.solicitând casarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
În motivarea recursului, s-a arătat că hotărârea fondului este nelegală deoarece pârâtul are calitatea de ordonator terțiar de credite, cea principală având-o Consiliul J. M., care trebuie să aprobe bugetele instituțiilor subordonate lui, în speță chiar a muzeului - în calitate de pârât.
S-a arătat că este reală împrejurarea că CCM a intrat în vigoare la (...), însă nici în bugetul aferent anului 2009 și 2010 nu au fost prevăzute sume necesare pentru plata drepturilor speciale, așa cum acestea sunt stabilite în art. 35 din contractul colectiv de muncă.
Conforma art. 35 alin. 3 privind Legea finanțelor publice locale, ordonatorii terțiari de credite au obligația să utilizeze creditele bugetare repartizate de către ordonatorul principal numai pentru realizarea sarcinilor unităților pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispoziții legale.
De asemenea, ordonatorii de credite au obligația conform art. 23 alin.1 de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate.
Arată că în condițiile în care are calitatea de ordonator terțiar de credite, iar în bugetele aprobate de către ordonatorul principal nu au fost prevăzute sumele necesare pentru plata drepturilor speciale, consideră că nu se face vinovat de neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contractul colectiv de muncă.
Intimatul, prin note de ședință (f.8) a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, Curtea constată că recursul este nefondat, astfel că, întemeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 din C.proc.civ., îl va respinge ca atare, pentruconsiderentele ce urmează a fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul recurentului M. J. de E.
și A. P. M. stabilește la art. 35 alin. 1 faptul că ";salariaților li se acordă lunar drepturi speciale în cuantum de 300 lei, pentru menținerea sănătății, securității muncii, precum și pentru îmbrăcăminte și hrană";, iar la alin. 2 s-a prevăzut că "pentru personalul aflat în gradele de debutant și asistent, sau în primii cinci ani de activitate cuantumul drepturilor speciale va fi de 350 lei lei, lunar.";
În conformitate cu dispozițiile art. 241 alin. 1 lit. a din Codul muncii și ale art. 11 alin. 1 lit. a din Legea nr. 130/1996, clauzele contractelor colectivede muncă produc efecte pentru toți salariații angajatorului, în cazul contractelor colective de muncă încheiate la acest nivel.
În același sens și la art. 58 din Contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unității s-a menționat că acesta „produce efecte pentru toți salariații, indiferent de afilierea sau nu la sindicat";.
Potrivit prevederilor art. 243 alin. 1 din C. „executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți, iar conform alin. 2
„neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage răspunderea părților care se fac vinovate de aceasta";, principiul forței obligatorii al contractului colectiv fiind prevăzut și de dispozițiile art. 30 din
Legea nr. 130/1996, privind contractul colectiv de muncă.
Aceste prevederi se întemeiază pe natura juridică a contractului colectiv de muncă, și anume aceea de izvor de drept, precum și pe împrejurarea că, un asemenea contract reprezintă o excepție de la principiul relativității efectelor contractelor, așa cum rezultă din ansamblul dispozițiilor legale în materia contractelor colective de muncă.
Prin urmare, în mod corect, instanța de fond a reținut că reclamanții reprezentați de sindicat în litigiul pendinte, sunt îndreptățiți la plata drepturilor speciale prevăzute de art. 35 alin. 1 și 2 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, fiind angajați a respectivei unități.
Împrejurarea că recurentul are doar calitatea de ordonator terțiar de credite sau că nu au fost stabilite sursele de finanțare pentru acordarea acestor drepturi nu este imputabilă beneficiarilor lui și nu poate conduce la inaplicabilitatea dispozițiilor din Contractul colectiv de muncă, dat fiind caracterul de izvor de drept al contractului colectiv de muncă, precum și obligativitatea clauzelor sale pentru angajatorii la care se referă.
În ceea ce privește susținerea recurentului cu privire la faptul că sumele pretinse nu au fost prevăzute în bugetul aprobat de ordonatorii de credite, nu poate justifica apărarea acestuia și nici nu atrage netemeinicia pretențiilor reclamanților, deoarece acordarea drepturilor în favoarea salariaților nu a fost condiționată sub acest aspect prin clauzele contractuale.
Ținând seama de aceste considerente, Curtea reține că soluția primei instanțe reflectă o aplicare și interpretare corectă a legii în cauză, ceea ce impune potrivit art. 312 raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă respingerea ca nefondat recursului și menținerea hotărârii, în cauză nefiind incident motivul de recurs invocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN N. LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul M. J. DE E. ȘI A. P. M. împotriva sentinței civile nr. 1579 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosarul nr.
(...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 2 martie 2011.
PREȘED.TE JUDECĂTORI G .-L. T. S.-C. B. I.-R. M.
G. S.-D. G.
Red.SCB Dact.SzM/2ex. (...)
Jud.fond: C. V; G. B.
| ← Decizia civilă nr. 3005/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 2633/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
