Decizia civilă nr. 979/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ N. 979/R/2011
Ședința publică din data de 15 martie 2011
Instanța constituită din: PREȘED.TE: D. C. G. JUDECĂTOR: C. M. JUDECĂTOR: I. T.
G.: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de către pârâtul I. Ș. J. M., precum și recursul declarat de reclamantul S. L. D. Î. M. împotriva sentinței civile nr. 1626 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...) privind și pe pârâții intimați I. Ș. J. M. și G. CU P. P. (...)A M. , având ca obiect litigiu de muncă - drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este realizată.
Recursurile sunt declarate și motivate în teremen legal, au fost comunicate părților în cauză și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că pârâtul I. Ș. J. M. a formulat întâmpinare, înregistrată prin serviciul registratură al instanței la data de 27 decembrie 2010.
Curtea, văzând că s-a solicitat judecata în lipsă, apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și o reține în pronunțare în baza actelor existente la dosar.
C U R T E A
Asupra recursului de față.
Prin cererea înregistrată pe rolul T. M. sub nr.3629/100/(...), reclamantul S. L. D. Î. M., în numele membrilor săi de sindicat indicați prin acțiune, a solicitat obligarea pârâților: G. CU P. P. (...)A M. și I. Ș. J. M. la plata diferențelor de drepturi salariale rezultate din neaplicarea corectă a L. nr.329/2009 pentru luna noiembrie 2009, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că , potrivit art.10 alin.1 din L. nr.329/2009, în vederea încadrării în constrângerile bugetare determinate de situația de criză economică, în perioada octombrie-decembrie 2009, conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferente de modul de finanțare, au obligația de a diminua cheltuielilor de personal, în medie cu
15,5% lunar.
S-a mai arătat că L. nr.329/2009 nu a intrat în vigoare la data de (...), ci, conform disp.art.78 din Constituție, în 3 zile de la publicarea acesteia,astfel încât, pentru luna noiembrie 2009, procentul de 15,5 % lunar, în medie, de reducere a cheltuielilor de personal, trebuia aplicat proporțional cu perioada din lună în care această lege se aplica.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul I. Ș. J. M. a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive în cauză, iar, pe fond, a solicitat respingerea acțiunii .
Prin sentința civilă nr. nr. 1626 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate în cauză de I. Ș. J. M. și s-a respins acțiunea formulată de reclamant.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocate în cauză de I. Ș. J. M., s-a reținut că acesta este neîntemeiată, având în vedere disp.art 25 și 49 din L. nr.128/1997.
Prima instanță a mai reținut că deși acest pârât nu are în cauză calitatea de ordonator de credite, hotărârea se va pronunța în contradictoriu cu acesta doar pentru opozabilitate.
În ceea ce privește fondul cauzei, s-a reținut că, din adeverința eliberată de către unitatea de învățământ pârâtă și din statul de plată depus la dosar, că reclamanților reprezentați de către sindicat li s-a aplicat , în vederea reducerii cheltuielilor de personal conform art.10 alin.1 din L. nr.329/2009, în luna noiembrie 2009, un procent de diminuare a salariului de 15,5%.
Prima instanță a mai reținut că , din analiza textului art.10 din L. nr.329/2009, rezultă că măsurile de diminuare a cheltuielilor de personal sunt enumerate exemplificativ, sarcina stabilirii acestora revenind conducătorilor autorităților și instituțiilor publice, cu acordul organizațiilor sindicale, sau, după caz, a reprezentanților salariaților, sau cu acordul salariatului, în așa fel încât să se asigure, în medie a diminuare lunară a cheltuielilor cu până la 15,5%.
Prin nota nr.78/(...) emisă de M. E., C. și I., s-a stabilit modalitatea de aplicare a acestor dispoziții pentru personalul didactic din învățământ, respectiv că reducerea cheltuielilor de personal cu 15, 5% se va face lunar, pentru lunile noiembrie și decembrie 2009, din drepturile salariale ale fiecărei luni.
În consecință, prima instanță a reținut că modalitatea de reducere a cheltuielilor de personal de 15,5% prevăzută de L. nr.329/2009 este cea stabilită de M., pentru personalul didactic din învățământ și nu cea stabilită prin punctul de vedere exprimat de către CSM, astfel încât diminuarea salarială aplicată reclamanților pentru luna noiembrie 2009 este corectă.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs reclamantul S. L. D. Î. M., în numele membrilor săi de sindicat, considerând-o ca fiind nelegală șinetemeinică pentru următoarele motive:
În mod greșit prima instanță a reținut că, pentru personalul didactic din învățământ trebuia aplicată nota nr.78/(...) emisă de M. E., C. și I., deși acest minister nu are, în înțelesul dispozițiilor L. nr.329/2009, calitatea de
„. a autorităților și instituțiilor publice";, respectiv a unității de învățământ pârâte, care să decidă asupra modalității de reducere a cheltuielilor de personal pentru luna noiembrie 2009.
Se mai invocă faptul că, poziția CSM a fost arătată doar pentru a întări susținerile reclamaților în sensul că dispozițiile L. nr.329/2009 se puteauaplica doar de la data intrării în vigoare a acesteia, cu respectarea art.15 alin.2 și art.78 din Constituția României.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs și pârâtul I. Ș. AL J. M., solicitând modificarea sentinței recurate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive și al respingerii acțiunii.
În motivarea recursului, pârâtul a arătat nu are calitate procesuală pasivă, deoarece nu are calitatea de angajator în sensul prevederilor art. 14 alin. 1 din Codul muncii și art. 2 alin. 1 din Contractul Colectiv de M. U. la N. I. Ș. al J. M. pe anul 2008-2009. În situația de față contractele individuale de muncă sunt încheiate între unitățile școlare în calitate de angajator și personalul didactic în calitate de angajat. Se face trimitere le prevederile art. 2 al. (3) din același contract colectiv de muncă, raportat la definiția termenului salariat.
I. școlar nu poate avea și el tot calitate de angajator, deoarece este un terț în raportul angajator - angajat. Cele mai concludente dovezi ale faptului că unitățile școlare au calitatea de angajatori sunt chiar contractele individuale de muncă ale persoanelor reprezentate în acest litigiu, contracte care poartă ștampila unității de învățământ și semnătura directorului unității. Ba mai mult, contractele individuale de muncă sunt înregistrate la unitățile de învățământ, cărțile de muncă sunt ținute tot acolo, iar plata drepturilor bănești se face tot de către unitățile de învățământ.
Se face trimitere la prevederile art. 11 alin. 5 din L. nr. 128/1997 și art. 142 lit. g) din L. nr. 84/1995, subliniindu-se rolul inspectoratului școlar de coordonare cu privire la încadrarea personalului didactic necesar în unitățile de învățământ. I. școlar face validarea concursurilor și emite deciziile de repartizare, dar nu este angajatorul personalului didactic.
Se mai invocă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, raportat la împrejurarea că instanța de fond nu a verificat dacă persoanele în numele cărora s-a făcut acțiunea sunt sau nu membre în S. L. din Î. M., la acțiune fiind atașate doar niște adeverințe de serviciu cu ștampila unității de învățământ iar nu cu ștampila sindicatului.
În al treilea rând, se subliniază că sentința cuprinde dispoziții ce nu se pot aduce la îndeplinire deoarece inspectoratele școlare nu au prevăzute în buget sume pentru finanțarea unităților de învățământ. P. art. 13 alin. 1 din O.U.G. nr. 32/2001 „finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat să se asigure din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea";, dispoziții similare fiind cuprinse în art. 167 alin. 1 din L. învățământului nr. 84/1995, republicată, unde se precizează în plus finanțarea se asigură de la bugetul de stat și din alte surse.
La alin. 2 al art. 167 din L. nr. 84/1995 se prevede că: „finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde: finanțarea de bază și finanțarea complementară";. Cheltuielile cu personalul sunt incluse în finanțarea de bază, așa cum prevede alin (5), iar potrivit alin (3) „finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale";.
Totodată, în bugetul de stat și bugetele locale fondurile destinate învățământului sunt nominalizate distinct, exemplu fiind art. 5 alin. 3 din L. nr. 18/2009 a bugetului de stat pe anul 2009.
Trebuiau chemați în judecată ordonatorii principali de credite, respectiv primarii primăriilor în raza cărora își desfășoară activitatea unitățile școlare, precum și ordonatorii terțiari de credite, respectiv directoriiunităților de învățământ deoarece, în baza art.167 alin.13 din L. nr.84/1995 care dispune: „finanțarea de bază și finanțarea complementară a unităților de învățământ se face pe bază de contract, întocmit conform normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar, încheiat între directorul unității de învățământ preuniversitar și primarul localității în a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ";.
În același sens sunt invocate prevederile art. 21 din L. nr. 273 din
2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, unde sunt enumerați printre ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale și primarii unităților administrativ teritoriale. Inspectoratele școlare nu sunt nici măcar ordonatori secundari sau terțiari de credite, așa cum sunt ei definiți în art. 21 și 22 din legea amintită.
Analizând recursul formulat de reclamantul S. L. D. Î. M., în numele membrilor săi de sindicat, se reține că acesta este fondat, pentru următoarele considerente:
P. art.15 alin.2 din Constituție, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
De asemenea, art.1 din Codul civil prevede că legea dispune numai pentru viitor; ea n-are putere retroactivă.
Art.11 alin.1 din L. nr.24/2000, republicată, prevede că legile și ordonanțele emise de G. în baza unei legi speciale de abilitare intră în vigoare la trei zile de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau de la o dată ulterioară prevăzută în textul lor. Termenul de 3 zile se calculează pe zile calendaristice, începând cu data publicării în M.Of.și expiră la ora 24,oo a celei de-a treia zi de la publicare.
În consecință, L. nr.329/2009, publicată la data de (...), în Monitorul
Oficial nr.762/2009, a intrat în vigoare al data de (...).
Curtea mai reține că, potrivit disp.art.157 alin.2 din Codul muncii, sistemul de salarizare a personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale se stabilește prin lege, ca o excepție de la regula prevăzută în primul alineat al aceluiași articol, ce garantează negocierea salariilor cuvenite, motiv pentru care în mod eronat prima instanță a respins acțiunea formulată de către reclamanți, întemeindu-și hotărârea pronunțată pe o notă emisă de M. E., C. și I., care încalcă principiul neretroactivității legii, reducând drepturi salariale stabilite prin lege pentru ore de muncă prestate de către salariații reclamanți anterior datei de (...), deci anterior intrării în vigoare a L. nr.329/2009.
Curtea reține ca fiind fondată și susținerea recurenților reprezentați de către sindicat, în sensul că L. nr.329/2009 a dat, potrivit disp.art.10, în competența conducătorilor unităților de învățământ actul decizional privind măsurile ce vor fi aplicate pentru reducerea cheltuielilor de personal, astfel încât cele stabilite de către M. E., C. și I., prin nota nr.78/(...), în sensul că: „ Reducerea cheltuielilor de personal cu 15,5% se va face lunar, pentru lunile noiembrie și decembrie 2009, din drepturile salariale aferente fiecărei luni";, nu pot adăuga la lege, fără a încălca atât prevederile L. nr.329/2009 privind cei abilitați să decidă asupra modalităților de aplicare a dispozițiilor acesteia, cât și cele ale art.15 alin.2 din Constituție și art.11 alin.1 din L. nr.24/2000, republicată.
Așa fiind, Curtea reține că, în aplicarea dispozițiilor L. nr.329/2009, o diminuare a drepturilor salariale cuvenite, potrivit legii, reclamanților putea fi dispusă doar de la intrarea ei în vigoare, (...) și nu de la data de (...).
Prin urmare, în mod eronat unitatea de învățământ pârâtă a diminuat cu 15,5% drepturile salariale cuvenite reclamanților, pentru toate orele de muncă prestate în luna noiembrie 2009, reținând în mod nelegal drepturile bănești cuvenite integral acestor salariați până la data de (...).
În ceea ce privește recursul formulat de I. Ș. AL J. M., se reține că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
P. art.33 din H.G. 2192/2004, în procesul de fundamentare a deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate învățământului, în subordinea M.ui E. și C. și a consiliilor locale funcționează, ca organism consultativ de specialitate cu atribuții în acest domeniu și comisia județeană pentru finanțarea învățământului preuniversitar, ce are în componență, ca vicepreședinte, pe inspectorul școlar general.
Conform art.40 din aceeași hotărâre, după aprobarea legii bugetului de stat, consiliul județean și Consiliul General al Municipiului B., prin hotărâre și cu asistența tehnică a direcției generale a finanțelor publice și a inspectoratului școlar, repartizează unităților administrativ-teritoriale sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și, după caz, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziția acestora.
Consiliile locale adaugă la sumele primite de la bugetul de stat și bugetul județului sumele alocate din bugetul propriu învățământului și aprobă bugetul fiecărei unități de învățământ. B. aprobate conform legii se comunică unităților de învățământ și trezoreriilor în a căror rază teritorială își au sediul aceste unități.
După aprobare, bugetele unităților de învățământ preuniversitar de stat reprezintă documentul pe baza căruia se asigură finanțarea cheltuielilor acestora în exercițiul financiar respectiv.
Art.45 din aceeași hotărâre prevede că ordonatorii terțiari de credite întocmesc trimestrial și anual situații financiare privind execuția bugetară, în conformitate cu normele metodologice ale M.ui Finanțelor P.e.
Inspectoratele școlare județene, respectiv al municipiului B., prin compartimentele de contabilitate și informatizare, centralizează situațiile privind execuția bugetară pe unități de învățământ prevăzute în anexele nr.
3 și 4 și le transmit Consiliului Național pentru Finanțarea Î.ului
Preuniversitar și comisiilor județene de finanțare a învățământului preuniversitar.
De asemenea, potrivit art.46 din hotărâre, Consiliul Național pentru
Finanțarea Î.ului Preuniversitar, pe baza datelor transmise de inspectoratele școlare județene, respectiv al municipiului B., analizează modul în care se respectă prevederile legii bugetului de stat și criteriile și principiile finanțării învățământului preuniversitar de stat, precum și eventualele fenomene perturbatoare care se manifestă în acest domeniu și cauzele care le determină. Pe baza acestor analize se întocmesc rapoarte trimestriale/anuale care se înaintează conducerii M.ui E. și C., însoțite de propuneri de îmbunătățire a sistemului de finanțare și execuție bugetară în sistemul de învățământ preuniversitar de stat.
Astfel, consider că nu se poate reține că recurentul nu are calitate procesuală pasivă în cererea reclamantului de acordare a diferențelor de drepturi salariale pentru luna noiembrie 2009, cu aplicarea corectă a L. nr.329/2009, acesta având un rol însemnat chiar în procesul de stabilire a fondurilor ce se impun a fi alocate învățământului.
Mai mult decât atât, unitatea școlară pârâtă a stabilit drepturile salariale ale reclamanților pe luna noiembrie 2009, respectând tocmai nota nr.78/103/(...) a M.UI E., C. ȘI I., transmisă prin intermediul I. Ș. AL J.
M.,ce prevedea că:„ Reducerea cheltuielilor de personal cu 15,5% se va face lunar, pentru lunile noiembrie și decembrie 2009, din drepturile salariale aferente fiecărei luni";, recurentul I.Ș.J. M. având, potrivit acestei note, „…obligația de a monitoriza respectarea orarului de desfășurare a activităților didactice de predare-învățare, de instruire practică și de evaluare în toate unitățile de învățământ de la nivelul județului"; și de informare a M.,
„. la data de 20 noiembrie 2009, cu privire la măsurile adoptate la nivelul unităților de învățământ din județ,în scopul aplicării prevederilor prezentei.";, astfel încât în mod corect prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât în cauză.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.304 pct. 9, art.3041 și art.312 alin.2 Cod.proc.civ., se va admite recursul declarat de reclamantul S.
L. D. Î. M., în numele membrilor săi de sindicat și se va modifica în parte sentința primei instanțe, în sensul că se va admite în parte acțiunea intentată de reclamant, unitatea de învățământ pârâtă fiind obligată să plătească membrilor de sindicat reprezentați de către reclamant diferența dintre drepturile salariale cuvenite pe luna noiembrie 2009, diminuate cu
15, 5%, prin aplicarea L. nr.329/2009 doar începând cu data de (...) și drepturile salariale efectiv încasate pentru această lună, sumă actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
Pentru motivele expuse anterior, se va respinge recursul formulat de I.
Ș. AL J. M. împotriva aceleiași sentințe.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE L.
D E C I D E :
Admite recursul declarat de S. L. D. Î. M., în numele membrilor săi de sindicat, împotriva sentinei civile nr. 1626 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), pe care o modifică în parte, în sensul că:
Obligă pârâta G. CU P. P. (...)A M. să plătească membrilor de sindicat reprezentați de către reclamant diferența dintre drepturile salariale cuvenite pe luna noiembrie 2009, diminuate cu 15, 5%, prin aplicarea L. nr.329/2009 doar începând cu data de (...) și drepturile salariale efectiv încasate pentru această lună, sumă actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
Respinge recursul formulat de I. Ș. AL J. M. împotriva aceleiași sentințe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică azi, (...).
PREȘED.TE JUDECĂTORI,
D. C. G. C. M. I. T.
G.
N. N.
Red./Tehnored.: C.M.;
2 ex.- (...);
Jud.fond.:- Tribunalul Maramureș:- C. V.;
-G. B..
| ← Decizia civilă nr. 4047/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 1244/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
