Sentința civilă nr. 20/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ NR. 20/F/2011
Ședința Camerei de consiliu din 29 august 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S. D. GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Cluj-Napoca și Tribunalul Cluj referitor la acțiunea civilă exercitată de reclamantul P. M. C. împotriva pârâtului C. S. U. C., având ca obiect pretenții.
Prezenta s-a dat în camera de consiliu, fără citarea părților.
C U R T E A
Deliberând, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Cluj-Napoca sub nr. (...), reclamantul P. M. C. l-a chemat în judecată pe pârâtul C. S. U. C., solicitând ca pârâtul să fie obligat să îi plătească suma de 10606,96 euro reprezentând salariu restant sau neachitat integral pentru perioada iulie 2008, contravaloare masă și chirie pentru lunile noiembrie 2009 - februarie 2010.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat în esență prin contractul încheiat la data de (...) reclamantul a devenit jucător al clubului sportiv pârât. Prin contractul menționat pârâtul s-a obligat să achite reclamantului pentru primul an o indemnizație lunară netă de 700 de euro, echivalent în lei, iar în cel de-al doilea an o indemnizație lunară netă echivalentă cu 1000 de euro. P. și-a asumat, de asemenea obligația de a-i asigura o indemnizație de efort lunară sub formă de hrană caldă, pentru fiecare zi de pregătire, precum și cazare gratuită în garsoniere și apartamente. P. nu și-a respectat însă obligațiile prevăzute în contract.
Prin sentința civilă nr.1522 din (...), Judecătoria Cluj-Napoca a declinat înfavoarea Tribunalului C. competența de soluționare a acestei acțiuni.
Pentru a hotărî astfel s-a reținut că prin întâmpinarea formulată pârâtul își exprimă opinia că în speță nu ne aflăm în cadrul unui litigiu de muncă întrucât între părți nu a fost încheiat un contract de muncă în sensul C.ui muncii sau al Legii nr. 168/1999 având în vedere că reclamantul nu are calitatea de sportiv de performanță în sensul Legii nr. 168/1999.
Prin contractul încheiat între părți (f 6) care face obiectul prezentei cauze, reclamantul s-a obligat să practice jocul de handbal pentru clubul sportiv pârât. Din analiza clauzelor contractuale rezultă că acest contract prezintă caracteristicile speciale ale unui contract de muncă
Potrivit art. 10 din C. muncii „Contractul individual de munca este contractul in temeiul căruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sapresteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remunerații denumite salariu";
În speță se observă în primul rând că părțile au stabilit că reclamantul își va presta activitatea în schimbul unui salariu, fiind deci îndeplinită una dintre caracteristicile speciale ale unui contract individual de muncă.
De asemenea, analizând obligațiile stabilite în sarcina reclamantului prin contract, prevăzute la art. 3.1 din acest contract instanța constată că acestea se încadrează în noțiunea de munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica. A. de exemplu la litera (b) a articolului menționat se stabilește obligația reclamantului de a respecta programul stabilit de conducerea clubului; la litera (c) se stabilește obligația sa de a participa la jocurile publice ale echipei la care are drept de joc, la litera (d) se stabilește obligația sa de a respecta statutele regulamentele hotărârile și deciziile organelor de conducere ale activității handbalistice; la litera (j) se stabilește obligația sa de fi la dispoziția clubului 8 ore pe zi pentru diferite activități, 6 zile pe săptămână. Toate aceste obligații demonstrează faptul că activitatea reclamantului se desfășoară sub autoritatea clubului sportiv pârât.
Prin sentința civilă nr.3342 din (...), Tribunalul Cluj a declinat în favoarea J udecătoriei C.-N. competența de soluționare a acțiunii și constatând ivireaconflictului de competență a sesizat Curtea de A. C.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Cluj a reținut că prin acțiunea introductivă reclamantul a investit instanța cu o cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata unor sume de bani al căror izvor este contractul nenumit, încheiat între părți la data de (...), înregistrat la F. R. de H. la data de (...) sub nr. 699 (f.6 - dos.
Judecătorie).
Sub aspectul excepției invocate de către pârâtă, instanța a apreciat că în speța dedusă judecății nu există elemente specifice dreptului muncii.
Caracteristicile raportului juridic de muncă sunt stabilite de C. M. în cuprinsul art.10, acestea fiind prestarea muncii de către salariat în beneficiul angajatorului, raportul de subordonare între angajat și angajator, precum și remunerarea muncii prestate prin plata salariului.
Contractul încheiat definește părțile ca fiind club sportiv și jucător, nicidecum ca angajat și angajator. Din analiza obligațiilor jucătorului cuprinse în contract nu rezultă sub nicio formă un raport de subordonare, jucătorul având obligații cu caracter preponderent sportiv, subordonarea existând în plan sportiv, în raport cu antrenorul echipei.
Jucătorul nu are obligația prestării unei munci zilnice, acesta trebuind să fie la dispoziția clubului 8 ore pe zi pentru activitățile specifice pentru pregătirea sportivă.
Remunerarea corespunzătoare activității sale este numită în cuprinsul contractului ca fiind indemnizație (primă). Mai mult, contractul nu cuprinde alte caracteristici ale raportului juridic de muncă, respectiv răspunderea disciplinară și răspunderea patrimonială.
Faptul că între părți nu există un raport juridic de muncă rezultă și din înregistrarea contractului încheiat, pentru opozabilitate, la F. R. de H. și nu la I.
T. de M.. De altfel, Ordinul M.ui M. și protecției Sociale privind aprobarea clasificării ocupațiilor din România nr. 138/1995 actualizat, nu cuprinde ocupația de jucător de handbal.
Examinând conflictul de competență dintre cele două instanțe, Curtea de A.constată următoarele:
Elementul esențial pentru determinarea instanței competente să soluționeze acțiunea dedusă judecății este stabilirea naturii contractului încheiat între părți, pe care reclamantul își întemeiază pretențiile.
În acest sens, Curtea constată că potrivit art.14 alin.2 lit. b din Legea nr.69/2000 a educației fizice și sportului în formă de la momentul începerii prestării activității sportive de către reclamant, respectiv (...), sportivul profesionist are posibilitatea să încheie cu structura sportivă, în formă scrisă, un contract individual de muncă sau o convenție civilă în condițiile legii.
Prin urmare, în speță este necesar să se stabilească dacă acest contract este guvernat de legislația muncii sau reprezintă o convenție civilă.
Conform art.10 din C. muncii „contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică denumită salariat se obligă să presteze muncă pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică în schimbul unei remunerații denumite salarii.
A., elementele esențiale ale contractului individual de muncă sunt prestarea muncii, salariul și subordonarea salariatului față de angajator.
Din analiza contractului încheiat între părți rezultă că aceste elemente sunt întrunite în raport de obligația reclamantului de a se pregăti și a juca handbal în cadrul echipei pârâtei (prestarea muncii); în raport de obligația pârâtei de a-i achita un salariu (intitulat chiar astfel în cuprinsul contractului) de 500 E. în primul an și de 800 de E. în al doilea an, precum și de a-i acorda alte drepturi specifice activității sportive (indemnizația de efort, prime de joc, transport, cazare (salariu) și, în fine, în raport de obligația reclamantului de a respecta programul de pregătire, statutele, regulamentele, hotărârile și deciziile organelor de conducere ale activității handbalistice, regulamentele de ordine interioară (subordonare față de angajator).
De asemenea, contractul încheiat între părți cuprinde clauzele esențiale prevăzute de art.17 alin.2 C. muncii, stabilind printre altele durata contractului ((...) - (...) - art.2.1), durata concediului (25 de zile - art.3.2 lit. i), durata normală a muncii exprimată în ore/zi (8 ore /zi, 6 zile/săptămână - art.3.1.lit.j), salariul de bază, precum și cl auza încetării contractului prin concediere fără preaviz a reclamantului datorită unei abateri grave (art.5.3 lit. d).
Această din urmă clauză confirmă că între părți s-a încheiat un contract individual de muncă, deoarece concedierea este o instituție aplicabilă exclusiv în domeniul raporturilor de muncă, fiind străină de convențiile civile care se încheie pentru activități cu caracter ocazionale și care exclud subordonarea prestatorului muncii față de beneficiarul acestora, precum și încetarea convenției prin concedierea prestatorului de către beneficiar pentru abateri disciplinare.
În fine, Curtea observă și că părțile au convenit ca transferul jucătorului
(art.5.2) să se face în condițiile legislației muncii , ceea ce supune prin urmare contractul dintre părți legislației și jurisdicției muncii.
În egală măsură, contractul cuprinde și clauza specifică de confidențialitate a reclamantului, reglementată de art.26 C. muncii.
Curtea mai reține cu privire la argumentele pe care se întemeiază hotărârea
Tribunalului C. și următoarele aspecte:
Este real că părțile nu și-au asumat prin contract denumirile de salariat și de angajator, ci pe cea de jucător și respectiv de club, însă acest aspect nu îl sustrage din sfera C.ui muncii, deoarece părțile pot fi individualizate și prin funcția/activitatea prestată, respectiv prin denumire, esențial pentru calificarea contractului fiind drepturile și obligațiile stabilite.
Neînregistrarea contractului la I. T. de M. nu îl transformă într-o convenție civilă, având doar consecința antrenării răspunderii contravenționale pentru această omisiune.
Activitatea desfășurată de reclamant se încadrează în ocupația de sportiv având codul 3475 din Ordinul nr.138/1995 (C. ocupațiilor din România) care nu distinge în funcție de disciplina sportivă practicată.
În fine, deși pârâta contestă calitatea de sportiv de performanță profesionist a reclamantului conform art. 14 din Legea nr.69/2000, Curtea reține că prin art.3.2 pct.2 (final) din contractul părților s-a stabilit că reclamantul este handbalist profesionist.
De asemenea, prin art.20 din Statutul S.ului edictat de F. R. de H.
(disponibil pe pagina de internet a F. R. de H.), jucătorul profesionist este definit ca jucătorul care își câștigă existența practicând jocul de handbal, ceea ce rezultă cu evidență din contractul încheiat între părți, care îi impunea reclamantului un program de 8 pe/zi și 6 zile/săptămână și efectuarea de antrenamente și cantonamente, precum și participarea la competiții.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de A. constată că raporturile juridice dintre părți sunt generate de legislația muncii, iar acțiunea dedusă judecății are natura unui conflict de muncă de competența materială a primei instanțe a Tribunalului C., conform art. 2 alin. 1 lit. c Cod procedură civilă, sens în care în temeiul art. 22 alin. 5, va dispune conform celor ce urmează.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Stabilește în favoarea Tribunalului C. competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamantul P. M. C. cu domiciliul în C.-N., str. B. Z. bl.E2, ap.25, jud. C. în contradictoriu cu pârâtul C. S. U. C. cu sediul în C.-N. str. Cardinal I. H. nr.23, jud. C.
Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare.
Dată în camera de consiliu și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE GREFIER S. D. C. M.
Red.S.D./S.M.D.
4 ex./(...)
| ← Decizia civilă nr. 4152/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... | Decizia civilă nr. 1494/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii de... → |
|---|
