Decizia nr. 1759/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1759/R/2012
Ședința din data de 23 aprilie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: L. D.
JUDECĂTOR: D. G.
JUDECĂTOR: S. D.
G.: A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții C. LOCAL B. M. și P. M. B. M. împotriva sentinței civile nr. 36 din (...), pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul intimat D. G. și pârâții intimați I. Ș. AL J. M., Ș. CU C. I-V. "A. I." B. M. și M. F. P. - D. G. A F. P. M., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat reclamantului intimat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 20 martie 2012, prin serviciul de registratură al instanței, pârâtul intimat M. F. P. prin D. M. a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile recurate, precum și judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 al.2 Cod pr. civ.
De asemenea se constată că prin motivele de recurs, pârâții recurenți
C. local B. M. și P. municipiului B. M. au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea constată prezentul recurs în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.36(...), pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr.(...), a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I. Ș. al județului Maramureș pârâților și a pârâtului M. F. P. și în consecință a fost respinsă acțiunea față de aceștia, ca fiind formulată îm- potriva unor părți lipsite de calitate procesuală pasivă.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamantul D. G. în contradictoriu cu pârâții Ș. CU C. I-V. „. I., C. LOCAL B. M. și P. M. B. M. și, în consecință, a fost obligată pârâta Ș. cu clasele I-V. „A. I. B. Mare săplătească reclamantului primele de vacanță, în cuantum de un salariu de bază avut în luna anterioară plecării în concediu, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, pentru anii școlari (...)/2009 și 2009/2010.
Au fost obligați pârâții C. Local B. M. și P. municipiului B. M. să asigure fondurile necesare pentru plata drepturilor bănești acordate reclamantului prin prezenta.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. F. P., instanța a reținut că aceasta este întemeiată, între re- clamant și acest pârât neexistând nici un raport juridic care să justifice che- marea lui în judecată.
Lipsa calității procesuale pasive a M.ui F. P. este reținută și în
Decizia nr. 10 din (...), pronunțată pe recursul în interesul legii de Înalta
Curte de Casație și Justiție care potrivit dispozițiilor art. 3307 alin. 4 Cod procedură civilă, este obligatorie pentru instanțele de judecată. Așa fiind, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M.ui F. P. și a respins acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu acesta, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale a I. Ș. al J. M., tribunalul a reținut că și aceasta este întemeiată, între reclamant și acest pârât neexistând încheiat un raport de muncă, iar în derularea raportului de muncă al reclamantului, pârâtul nu are nici o calitate sau atribut privind plata drepturilor salariale ale reclamantului, I. Ș. al J. M. nefiind ordonator de credite la nici un nivel, astfel că s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și a acestui pârât și s-a respins acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu acesta, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Ceilalți pârâți, deși legal citați nu au formulat întâmpinare. În probațiune s-au depus înscrisuri. Trecând la soluționarea fondului cauzei, examinând actele de la dosar tribunalul a reținut că reclamantul este cadru didactic activ, angajat al unității școlare pârâte. S. personalului didactic, a cadrelor didactice de predare a personalului didactic auxiliar se face, în principal conform prevederilor Legii nr. 128/ 1997, care prevede în art. 50 alin. 12 că „personalul didactic beneficiază de premii și alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă";. De asemenea, potrivit art. 146 din aceeași lege „în măsura în care prezentul statut nu dispune altfel, personalului didactic i se aplică în totalitate normele din legislația muncii, respectiv prevederile contractelor colective de muncă";. În Contractul Colectiv de M. U. la N. de R. Î. pentru anii 2007-2008 se prevede acordarea primei de vacanță în cuantumul unui salariu de bază avut în luna anterioară plecării în concediu, care se acordă odată cu indemnizația de concediu, respectiv cu cel puțin 10 zile înainte de plecarea în concediu de odihnă (art. 36 lit. g din Contractul Colectiv de M. U. la N. I. Ș. al J. M. coroborat cu art. 59 din Contractul Colectiv de M. U. la N. N. și art. 37 lit. g din Contractul Colectiv de M. U. la N. de R. Î.). Potrivit art. 11 alin. 1 lit. a, c și d din L. nr. 130/996 a contractelor colective de muncă, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte „pentru toți salariații din unitate, în cazul contractelor colective de muncă încheiate la acest nivel";, „pentru toți salariații încadrați în toate unitățile din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă";, respectiv „pentru toți salariații încadrați în toate unitățile din țară, în cazul contractelor colective de muncă la nivel - național";, iar potrivit art. 8 al. 2 din același act normativ „contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior";. Art. 48 al. 2 din L. nr. 128/1997 privind Statutul personalului di- dactic prevede că sunt supuse negocierii unele drepturi salariale suplimentare și materiale, în afara salariului de bază și a sporului de vechime. Prevederile oricărui contract colectiv de muncă la nivel superior sunt considerate niveluri minime de la care începe negocierea contractelor de muncă la nivelurile inferioare, astfel încât contractele colective de muncă la nivel național sau la nivel de ramură constituie izvor de drept la încheierea contractelor colective de muncă la nivel de unitate, acestea din urmă neputând conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior. În art. 36 al. 5 lit. f din Contractul Colectiv De M. U. la N. de R. Î. - 2. înregistrat la M. M., F. și E. de Ș. cu nr. 596/15/(...) părțile au convenit acordarea și pentru anul școlar 2007-2008 a primei de vacanță, în cuantumul prevăzut în contractele colective anterioare. Aceeași clauză s-a negociat și pentru anul 2008-2009, în contractul colectiv de muncă la nivel de ramură fiind stipulat că toți salariații din învățământ primesc o primă de vacanță, în cuantumul unui salariu de bază avut în luna anterioară, care se acordă odată cu indemnizația de concediu. Potrivit dispozițiilor art. 28 alin. 4 din Contractul Colectiv de M. U. la N. de I. MM 2008-2009, în vigoare și pentru anul 2010, se prevede că pe durata concediului de odihnă salariații vor primi o indemnizație ce reprezin- tă media zilnică a veniturilor din ultimele trei luni anterioare lunii în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu. Reclamantul a dovedit prin adeverința depusă în probațiune că face parte din personalul din învățământ fiind îndreptățiți, în baza dispozițiilor convențiilor colective evocate, să beneficieze de primă de vacanță, iar această primă nu i-a fost plătită pe trei ani anterior introducerii acțiunii. Cu privire la chemarea în judecată a C.ui Local al municipiului B. M. și a P. municipiului B. M. instanța a reținut că, potrivit art. 1 din H.G. 538/2001 „începând cu anul 2001 cheltuielile privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază acestea își desfășoară acti- vitatea, cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat";. Art. 167 al. 3 din L. nr. 84/1995 prevede că „Finanțarea de bază a u- nităților de învățământ preuniversitar de stat care cuprinde și cheltuielile de personal în categoria cărora se înscriu și primele de vacanță se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ";. Apoi, potrivit art. 36 al. 4 din L. nr. 215/2001, consiliul local aprobă la propunerea primarului bugetul local, iar potrivit art. 23 alin. 1 din aceeașilege autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative și primarii, ca autorități deliberative. Pârâtul C. Local B. M. a fost chemat în judecată ca pârât datorită calității de finanțator ai instituției de învățământ, iar P. în calitate de ordonator principal de credite. Legitimarea procesuală a acestora nu trebuie analizată strict din per- spectiva raporturilor juridice de muncă, ci trebuie raportată și la dispozițiile legale menționate care stabilesc în sarcina consiliului local obligația de a suporta toate cheltuielile de personal, iar în persoana primarului calitatea de ordonator de credite. Împotriva acestei hotărâri, pârâții P. M. B. M. și C. Local almunicipiului B. M. au declarat recurs prin care au solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii împotriva lor pentru lipsa calității procesuale pasive, invocându-se inexistența raporturilor juridice de muncă între salariatul reclamant și unitatea administrativ-teritorială, precum și dispozițiile art.23 din L. nr.215/2001 și art.16 din HG nr. 2132/2004. Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului. Recursul este nefondat Curtea constată că criticile formulate de recurenți nu vizează fondul pretențiilor deduse judecății, aceștia înțelegând să critice hotărârea tribunalului doar prin invocarea excepțiilor lipsei calității procesuale pasive. Astfel, prin raportare la normele legale incidente, această excepție nu poate fi primită. În conformitate cu dispozițiile art.16 din HG nr.2192/2004 pentru aprobarea N. metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat „. privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a cărora rază acesta își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat";. Conform dispozițiilor art.167 alin. din L. nr.84/1995 statuează că finanțarea de bază (care include și cheltuielile de personal) a unităților de învățământ de stat este asigurată prin bugetul local al unității administrativ- teritoriale pe a cărui rază își desfășoară activitatea, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale. Conform art. 5 alin. (1) lit. b) din L. nr. 273/2006 privind finanțele publice locale „veniturile bugetare locale se constituie din: sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat";. De asemenea, art. 13 alin.1 din OUG nr.32/2001 stabilește că „Începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigura din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror raza acestea își desfășoară activitatea."; Potrivit art. 5 alin. 1 lit. b din L. nr. 273/2006 privind finanțele publice locale „veniturile bugetare locale se constituie din: sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat";. Drept urmare, sursa din care se plătesc drepturile salariale rămâne tot bugetul local al unității administrativ-teritoriale de care aparține unitatea deînvățământ, fiind fără relevanță din ce venituri se constituie sumele necesare pentru această plată. În cauza dedusă judecății, calitatea procesuală pasivă a recurentului pârât C. Local al M. B. M., rezidă din dispozițiile art. 36 alin. 4 lit. a din L. nr. 215/2001, care stabilesc că acesta este cel care aprobă, la propunerea primarului, bugetul local și potrivit art. 36 alin. 6 pct. 1 asigură și cadrul necesar privind furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația. Totodată, potrivit art. 16 din HG nr. 2192/2004 de aprobare a N. metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat „. unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ- teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii";. De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 13 din OUG nr. 32/2001, aprobată prin L. nr. 3., începând cu anul 2001, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea. P. M. B. M. își justifică, de asemenea, calitatea procesuală pasivă, prin prisma faptului că a fost chemat în judecată în calitate de ordonatorprincipal de credite al bugetului municipiului, conform art. 63 alin. 4 lit. a din L. nr. 215/2001 și, în mod evident, în calitate de reprezentant al unității administrativ teritoriale, respectiv municipiul, art. 62 alin. 1 din L. administrației publice locale prevăzând expres că „primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție";, cele două atribuții neputând fi disociate. Aceleași argumente atrag netemeinicia criticilor formulate și de către pârâtul P. M. B. M. sub aspectul incidenței excepției lipsei calității procesuale pasive. Mai mult, Curtea notează că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat obligarea pârâților recurenți doar la asigurarea către unitatea școlară a sumelor necesare plății drepturilor pretinse, iar nu la plata acestor sume direct către reclamanți. Or, din ansamblul dispozițiilor legale incidente în materie rezultă faptul că fiecare dintre pârâții recurenți are pe segmentul lui de activitate atribuții specifice în ceea ce privește alocarea sumelor reprezentând drepturi salariale. Faptul că pârâții nu au calitate de angajatori ai membrilor de sindicat reprezentați de reclamant nu are nicio relevanță, întrucât au fost chemați în judecată în calitate de ordonatori de credite ai angajatorului reclamantului, care a solicitat obligarea la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin întâmpinare, Curtea observă că această excepție a fost soluționată la fondul cauzei în sensul admiterii, context în care reiterarea acesteia în recurs este lipsită de interes. Ținând seama de aceste considerente, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 și art. 304 pct. 9 C.proc.civ., va respinge ca nefondaterecursurile declarate de recurenții pârâți, în cauză nefiind incidente motivele de recurs invocate. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții C. LOCAL AL M. B. M. ȘI P. M. B. M. împotriva sentinței civile nr.36 din (...) a T.ui M., pronunțată în dosar nr.(...), pe care o menține. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI L. D. D. G. S. D. G. A. B. Red.S.D./S.M.D. 2 ex./(...) Jud.fond. C. V.
← Decizia nr. 2759/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 25/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
---|