Decizia nr. 2853/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ N. 2853/R/2012
Ședința din 07 iunie 2012
Instanța constituită din: PREȘED.TE : S. D. JUDECĂTOR : L. D. JUDECĂTOR : D. G.
G. : C. M.
S-au luat în examinare - în vederea pronunțării - recursurile declarate de reclamantul S. L. D. Î. M. și, respectiv de pârâtul P. O. V. DE S. împotriva sentinței civile nr. 253 din 17 februarie 2012, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe pârâții intimați Ș. DE A. ȘI M. S., Ș. DE A. ȘI M. N. 4 V. DE S., Ș. DE A. ȘI M. "L. R." D., C. LOCAL S., P. C. S., C. LOCAL V. DE S., C. LOCAL D., P. O. D., MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - PRIN D. G. A F. P. M., având ca obiect calcul drepturi salariale.
Mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea ședinței publice din 31 mai 2012, când s-a dispus amânarea pronunțării recursurilor pentru data de azi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.253 din (...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.(...), a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive formulată de pârâtul M. F. P., și în consecință a fost respinsă acțiunea față de acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive formulată de pârâții
C. Local V. de S. și P. orașului V. de S.
A fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamantul S. L. din Învăță- mânt M., în contradictoriu cu pârâții: Ș. de A. și M. S., Ș. de A. și M. V. de S., Ș. de A. și M. „. R. D., C. Local S., P. comunei S., C. Local V. de S., P. orașului V. de
S., C. Local D., P. orașului D.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că începând cu data de (...)
L. 2. a fost abrogată, în consecință aceasta nu mai poate fi aplicată.
În art. 7 alin. 2 din L. 3. se face mențiunea că:
„(2) Realizarea trecerii de la actualul sistem de salarizare la noul sistem de salarizare se efectuează în mod etapizat, astfel încât în perioada de implementare a prezentei legi nici o persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficiază potrivit actualelor reglementări";, iar la art. 12 alin. 3 din același act normativ se precizează că:
„(3) În anul 2010, salariile, soldele și indemnizațiile lunare de încadrare se stabilesc potrivit art. 30 alin. 5 fără a fi utilizați coeficienții de ierarhizare prevăzuți în anexele la prezenta lege.";
Art. 30 alin. 5 din L. 3. prevede că:
„(5) În anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel: a) noul salariu de bază, solda funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie
2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege; b) sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariu- lui de bază, soldei funcției de bază sau, după caz, indemnizației lunare de înca- drare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009.";
Potrivit dispozițiilor legale enunțate, s-a constatat că, membrii de sindicat, reprezentați sunt îndreptățiți începând cu data de (...), la calcularea salariului potrivit L. 3., fără însă a se putea aplica dispozițiile L. 2. abrogată la această dată, noul salariu de bază, fiind cel corespunzător funcției din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în noua lege.
Pentru considerentele reținute, raportat la temeiul de drept invocat pri- vind calcularea drepturilor salariale a membrilor de sindicat pentru perioada
01.01-(...), respectiv L. 2. de aprobare cu modificări a O.G. 15/2008, instanța a apreciat nefondată acțiunea și a respins-o. Respingerea acțiunii principale a atras
și respingerea petitului subsidiar.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs pârâtul P. O. V. de S. și S. L.din Î. M..
Prin recursul declarat de pârâtul P. orașului V. de S. s-a solicitatmodificarea sentinței în sensul admiterii excepției lipsei calității sale procesuale pasive în raport de reglementările legale, enunțate de HG nr.538/2011, L. nr.84/1995 și L. nr.215/2011, privind instituirea unor atribuții de finanțare aînvățământului preuniversitar în sarcina unității administrativ-teritoriale.
Se contestă calitatea de ordonator principal de credite a recurentului, apreciindu-se că este un intermediar al repartizării fondurilor că bugetul aparține orașului nu primarului, sens în care se invocă și procedura stabilită de HG nr.1618/2009 și HG nr.2192/2004.
Prin recursul declarat de S. L. din Î. M. s-a solicitat modificarea în parte asentinței în sensul respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a M.ui F.
P. și a admiterii acțiunii introductive.
În privința excepției s-a arătat, în esență, că în temeiul atribuțiilor ce-i revin M.ui F. P. în elaborarea și finanțarea bugetului, aceasta își justifică legitimarea procesuală pasivă, conform L. nr.500/2002.
Se apreciază că nu este incidentă Decizia nr.1. a Înaltei Curți de C. și
Justiție, deoarece se referă doar la calitatea de chemat în garanție a M.ui F. P. , în speță având calitatea de pârât.
Pe fondul cauzei s-au invocat în esență dispozițiile L. nr.3., care enunță principiul menținerii în cursul anului 2010 a salariului avut în decembrie 2009 care reflectă aplicarea L. nr.2.. în mod similar sunt evocate dispozițiile L. nr.284/210 pentru perioada (...) - (...) (când a intrat în vigoare L. nr.63/2011).
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de A. constată următoarele:
1. Cu privire la recursul declarat de pârâtul P. orașului V. de S., Curtea reține că acesta este nefondat.
Criticile din recurs, prin care se invocă lipsa calității procesuale pasive a recurentului, sunt nefondate:
Potrivit prevederilor art. 167 din L. nr. 84/1995 unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prinbugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse. Se observă din acestea faptul că asigurarea cheltuielilor de personal se face în cadrul finanțării de bază, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale. Se au în vedere și prevederile art. 16 din H.G. nr.
2192/2004: „finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii";.
Aceste considerente sunt valabile și raportat la dispozițiile L. nr. 1. (legea în vigoare la data promovării acțiunii, în timp ce L. nr. 84/1995 era în vigoare la data derulării raporturilor juridice supuse judecății), similare în ce privește chestiunea finanțării unităților din învățământul preuniversitar.
Or, art. 63 alin. 4 lit. a) și b) din L. nr. 215/2001 reglementează atribuțiile primarului de ordonator principal de credite, respectiv de întocmire a proiectului bugetului local.
În mod evident, primarul a fost chemat în judecată în considerarea calității sale de reprezentant al unității administrativ teritoriale, art. 62 alin. (1) din L. administrației publice locale prevăzând expres această calitate. Or, unitatea administrativ teritorială are personalitate juridică, buget propriu. Împrocesuarea acestuia s-a făcut deci în reprezentarea unității administrativ teritoriale și raportat la calitatea pârâtului de autoritate publică locală, sens în care devin incidente dispozițiile art. 1 alin. 1 și art. 2 alin. 1 lit. b din L. nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Chemând în judecată pe acest pârât, reclamanții au acționat prin considerarea raporturilor juridice care leagă angajatorul de acești pârâți, în condițiile în care raporturile de muncă în sistemul bugetar, pe lângă latura de drept privat pe care o comportă, au în subsidiar o latură specifică dreptului public, prin aceea că o parte importantă a acestor raporturi juridice de dreptul muncii este reglementată prin legi și pusă în aplicare de organe ale statului în regim de putere publică. Astfel, salarizarea cadrelor didactice și în general salarizarea în sistemul bugetar are o componentă de drept public, fiind stabilită prin lege și asigurată de la bugetul de stat. Or, considerând că drepturile salariale ale cadrelor didactice reprezentate în litigiu nu au fost calculate în acord cu prevederile legii, au fost chemate în judecată nu doar angajatorul, adică unitatea de învățământ reprezentată prin director, ci și autoritățile publice care au atribuții în asigurarea sumelor litigioase, tocmai în considerarea acestor atribuții. Practic, reclamanții se întemeiază pe dispozițiile legale care atribuie recurentului un anumit rol în asigurarea fondurilor pentru salarii reclamanților, așa cum au fost arătate pe larg în sentință, pentru a solicita ca aceste autorități să își exercite atribuțiile legale în sensul asigurării sumelor necesare pentru acoperirea integrală a salarizării cadrelor didactice.
Or, nu s-a dispus prin sentința atacată plata reclamanților de către recurent în calitate de angajați ai acestuia, ci prin obligarea la „. sumelor necesare pentru plata diferențelor"; s-a înțeles de fapt efectuarea de către fiecare dintre cei implicați în procesul de salarizare a personalului didactic a procedurilor specifice pentru asigurarea fondurilor necesare plății.
Practic, este o aplicație a unei acțiuni oblice, în sensul art. 974 Cod civ., salariații acționând atât împotriva debitorului lor direct, în cadrul raportului de muncă, anume, instituția de învățământ angajatoare, cât și împotriva celor obligați să îi furnizeze resursele financiare, deci debitorii acesteia în ce privește aceste sume.
Față de aceste considerente, urmează ca în temeiul art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 C.proc.civ. să fie respins recursul formulat de acest pârât.
2. Cu privire la recursul declarat de reclamantul S. L. din Î. M. în numelemembrilor de sindicat reprezentați, Curtea reține că acesta este fondat cu privirela motivele dezvoltate pe fond.
Procedând în conformitate cu dispozițiile art. 137 alin. 1 C.proc.civ., la soluționarea cu precădere a excepțiilor formulate, Curtea constată că est neîntemeiat motivul de recurs prin care se critică modul de soluționare de către prima instanță a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul
Finanțelor Publice.
Așa cum corect a reținut prima instanță,
Prin raportare la decizia nr. 1., pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție,
Coroborând dispozitivul acesteia cu considerentele elaborate și văzând și prevederile art. 3307 alin. 4 C.proc.civ., potrivit cărora dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, Deși obiectul recursului în interesul legii l-a constituit cererea de chemare în garanție formulată împotriva M.ui F. P., având ca obiect alocarea de fonduri sau rectificări bugetare, iar în prezenta cauză Ministerul Finanțelor Publice are calitate de pârât, Având în vedere că prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți împotriva pârâtului Ministerul Finanțelor Publice se urmărește aceeași finalitate ca și printr-o eventuală cerere de chemare în garanție formulată împotriva acestuia de instituțiile publice angajatoare sau ordonatorii de credite, Concluzia este că sunt pe deplin aplicabile în cauză statuările obligatorii ale instanței supreme privind rolul M.ui F. P. în procesul de execuție bugetară și căile de urmat de salariați pentru executarea creanțelor și cu privire la faptul că pretențiile menționate pe calea chemării în garanție de către instituția bugetară pârâtă (alocările de fonduri sau rectificările bugetare) nu pot forma obiectul unei cereri de chemare în judecată formulate pe cale incidentală sau al unei acțiuni ulterioare în instanță. Sunt întemeiate însă motivele de recurs privitoare la fondul litigiului. Astfel, nu sunt contestate în recurs și de altfel sunt conforme cu dezlegările date de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia în interesul legii nr. 3/2011 concluziile primei instanțe referitoare la caracterul datorat al drepturilor salariale reprezentând diferența dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit dispozițiilor Ordonanței G. nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată și modificată prin nr. 2. și drepturile salariale efectiv încasate, pe perioada 1 octombrie 2008 și până la data de 31 decembrie 2009. Petitul acțiunii nu vizează însă această perioadă, ci perioada următoare, care nu mai este guvernată de dispozițiile L. nr. 2., ci de ale L. nr. 3., bazându-se pe stipulațiile art. 30 alin.5: „în anul 2010, personalul aflat în funcție la data de 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel: a) noul salariu de bază, solda funcției de bază sau după caz, indemnizație lunară de încadrare va fi cel/ cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acestea, potrivit anexelor la prezenta lege; b) sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcției de bază, sau după caz, indemnizației lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009 (...)";. De asemenea, sunt incidente, pentru perioada vizată prin acțiune, dispozițiile art. 7 alin. 2 din L. nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice „valoarea salariilor de bază, soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare utilizată la reîncadrarea pe funcții a personalului în anul 2011 se stabilește prin legea privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice";. Art. 1 alin. 1 din L. nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice „începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%";. Acestea sunt dispozițiile legale aplicabile în ce privește pretențiile formulate prin acțiune cu privire la salarizarea membrilor de sindicat reprezentați, până la data de (...), ce marchează intrarea în vigoare a L. nr. 63/2011 și până la care dată sunt formulate pretențiile în litigiu. Or, se constată că în raport de aceste dispoziții legale, este întemeiată acțiunea, având în vedere că prin textele legale citate în cele ce preced, legiuitorul a specificat cu claritate faptul că în anul 2010, se va păstra în plată salariul avut în luna decembrie 2009, respectiv în anul 2011, se va majora salariul plătit în luna octombrie 2010. Consecința acestor dispoziții este că în măsura în care era datorată în luna decembrie 2009 plata salariului cadrelor didactice în conformitate cu L. nr. 2., în aceeași măsură era datorată această plată și în anii 2010 și 2011 până la intrarea în vigoare a L. nr. 63/2011. De altfel, în același sens a statuat și Curtea Constituțională a României, reținând, în cuprinsul deciziei nr. 877 din 28 iunie 2011, că „Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii care viza aplicarea dispozițiilor L. nr. 2. pentru aprobarea Ordonanței G. nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, stabilind că acestea se aplică pe toată perioada cuprinsă între 1 octombrie 2008 și 31 decembrie 2009, astfel încât reîncadrarea personalului didactic din învățământ la data de 1 ianuarie 2010 s e va face pe coeficie nții și salariul avut î n plată la 31 decembrie 2009, stabilit în conformitate cu nr. 2., și nu cu Ordonanța de urgență a G. nr. 4.. O atare interpretare, departe de a constitui o ingerință în sfera de competență a puterii legiuitoare, reprezintă o aplicare corectă a deciziilor Curții Constituționale pronunțate în materia salarizării personalului din învățământ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 124 din 9 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 272 din 27 aprilie 2010, Decizia nr. 983 din 30 iunie 2009 sau Decizia nr. 989 din 30 iunie 2009, publicate în Monitorul Oficial al României nr. 531 din 31 iulie 2009)";. Față de aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 312 alin. 1 și 3 raportat la art. 304 pct. 9 C.proc.civ., Curtea de A. va admite în parte recursul S.ui, va modifica în parte sentința, în sensul celor ce urmează, cu mențiunea că dispozitivul reflectă desfășurarea activității de unele cadre didactice la mai multe unități școlare, situate în unități administrativ-teritoriale diferite, conform precizărilor făcute prin acțiune. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. DECIDE: Admite în parte recursul declarat de pârâtul S. L. D. Î. M. împotriva sentinței civile nr. 253 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care omodifică în parte în sensul că admite acțiunea civilă formulată de reclamantul S. L. din Î. M. în reprezentarea membrilor de sindicat: B. R., B. R. N., C. M., C. D. C., C. I., C. P. I., C. E., D. M. R., G. G., G. I., H. M. S., H. I., I. I., M. T., B. D., M. L., P. D. M., P. G. M., P. P., T. M., T. D., S. A. P., P. L., M. I. și D. I. în contradictoriu cu pârâții Ș. de A. și M. S., Ș. de A. și M. V. de S., Ș. de A. și M. „. R. D. , C. Local S., P. comunei S., C. Local V. de S., P. orașului V. de S., C. Local D., P. orașului D. și, în consecință: Obligă pârâta Ș. de A. și M. S., să calculeze drepturile salariale ale următorilor membrii de sindicat: B. R., B. R. N., C. M., C. D. C., C. I., C. P. I., C. E., D. M. R., G. G., G. I., H. M. S., H. I., I. I., M. T., B. D., M. L., P. D. M., P. G. M., P. P., T. M., T. D., S. A. P., P. L. și M. I., începând cu data de (...) și până la (...), utilizând coeficientul de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 lei, în conformitate cu prevederile L. 3. coroborate cu prevederile L. 2. de aprobare cu modificări a O.G. 15/2008 și să le plătească drepturile salariale neacordate pentru această perioadă, reprezentând diferența dintre drepturile salariale cuvenite conform dispoziției anterioare și cele efectiv încasate, actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății. Obligă pe pârâții C. Local S. și P. comunei S. să aloce unității de învățământ pârâte sumele necesare plății drepturilor salariale menționate. Obligă pârâta Ș. de A. și M. S., să calculeze drepturile salariale pentru membra de sindicat C. E. începând cu data de (...) și până la (...), utilizând coeficientul de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 lei, în conformitate cu prevederile L. 3. coroborate cu prevederile L. 2. de aprobare cu modificări a O.G. 15/2008 și să le plătească drepturile salariale neacordate pentru această perioadă reprezentând diferența dintre drepturile salariale cuvenite conform dispoziției anterioare și cele efectiv încasate, actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății. Obligă pe pârâții C. Local S. și P. C. S. să aloce unității de învățământ pârâte sumele necesare plății drepturilor salariale menționate. Obligă pârâta Ș. de A. și M. V. de S. să calculeze drepturile salariale pentru membra de sindicat C. E. începând cu data de (...) și până la (...), utilizând coeficientul de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 lei, în conformitate cu prevederile L. 3. coroborate cu prevederile L. 2. de aprobare cu modificări a O.G. 15/2008 și să le plătească drepturile salariale neacordate pentru această perioadă, reprezentând diferența dintre drepturile salariale cuvenite conform dispoziției anterioare și cele efectiv încasate, actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății. Obligă pe pârâții C. Local V. de S. și P. orașului V. de S. să aloce unității de învățământ pârâte sumele necesare plății drepturilor salariale menționate. Obligă pârâta Ș. de A. și M. S., să calculeze drepturile salariale pentru membra de sindicat D. I. începând cu data de (...) și până la (...), utilizând coeficientul de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 lei, în conformitate cu prevederile L. 3. coroborate cu prevederile L. 2. de aprobare cu modificări a O.G. 15/2008 și să le plătească drepturile salariale neacordate pentru această perioadă, reprezentând diferența dintre drepturile salariale cuvenite conform dispoziției anterioare și cele efectiv încasate, actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății. Obligă pe pârâții C. Local S. și P. comunei S. să aloce unității de învățământ pârâte sumele necesare plății drepturilor salariale menționate. Obligă pârâta Ș. de A. și M. D. să calculeze drepturile salariale pentru membra de sindicat D. I. începând cu data de (...) și până la (...), utilizând coeficientul de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 lei, în conformitate cu prevederile L. 3. coroborate cu prevederile L. 2. de aprobare cu modificări a O.G. 15/2008 și să le plătească drepturile salariale neacordate pentru această perioadă, reprezentând diferența dintre drepturile salariale cuvenite conform dispoziției anterioare și cele efectiv încasate, actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății. Obligă pe pârâții C. Local D. și P. orașului D. să aloce unității de învățământ pârâte sumele necesare plății drepturilor salariale menționate. Respinge recursul declarat de P. orașului V. de S. împotriva aceleiași sentințe. Menține dispoziția de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice . Irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din (...). PREȘED.TE JUDECĂTORI S. D. L. D. D. G. G. C. M. Red.S.D./S.M.D. 2 ex./(...) Jud.fond. C. V
| ← Decizia nr. 3831/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 87/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
