Decizia nr. 3212/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3212/R/2012
Ședința din 25 iunie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : D. G.
JUDECĂTOR : L. D.
JUDECĂTOR : S. D.
GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta A. N. DE C. ȘI P. I. împotriva sentinței civile nr. 3602 din 05 aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe reclamanta intimată N. M. O., având ca obiect contestație decizie de sancționare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta pârâtei recurente A. N. de C. și P. I., consilier juridic G. A. și reprezentanta reclamantei intimate N. M. O., avocat G. I. A., lipsă fiind reclamanta intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantei intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta pârâtei recurente depune la dosar delegație.
Reprezentanta reclamantei intimate depune la dosar împuternicire avocațială.
Atât reprezentanta pârâtei recurente cât și reprezentanta reclamantei intimate arată că nu mai au alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta pârâtei recurente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței civile recurate, în sensul respingerii acțiunii reclamantei pentru motivele expuse în scris prin memoriul de recurs depus la dosar.
Reprezentanta reclamantei intimate solicită respingerea recursului și menținerea în totalitate a sentinței recurate, ca fiind temeinică și legală, întrucât prin sentință se învederează toate motive invocate și contestate. Nu solicită obligarea pârâtei recurente la plata cheltuielilor de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.3602 din (...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.(...), a fost admisă acțiunea formulată de către reclamanta N. M.-O. în contradictoriu cu pârâta A. N. DE C. ȘI P. I. A.,.
S-a dispus anularea O. privind sancționarea disciplinară cu avertisment scris, nr. 823/(...) emis de pârâtă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin ordinul nr.823/(...) privind sancționarea disciplinară cu avertisment scris a reclamantei, registrator șef în cadrul O. C., în baza art.264 alin.1 lit. a din C. muncii, art.141 lit. h, art.142 lit. a din Regulamentul intern al A.N.C.P.I., art.9 alin.5 din HG nr.1210/2004, s-a dispus sancționarea reclamantei cu avertisment scris pentru neîndeplinirea atribuțiilor sale de coordonare și control administrativ a activității Serviciului de publicitate imobiliară al instituției (f.5, 6).
În ceea ce privește denumirea actului de sancționare a pârâtei, instanța a constatat că potrivit art. 3 alin. 8 din Legea nr. 7/1996, în exercitarea atribuțiilor sale directorul general al A. emite ordine cu caracter normativ sau individual. Deși în cuprinsul C.ui muncii (art. 268 forma în vigoare la data comiterii faptei imputate respectiv art. 252 forma actuală) actul sancționator este denumit „. de sancționare"; iar nu ordin, instanța constată că prin denumirea de „. nu se produce reclamantei nicio vătămare, esențiale pentru validitatea actului de sancționare fiind cuprinderea în acesta a tuturor elementelor prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, respectarea dispozițiilor privind cercetarea disciplinară prealabilă și, totodată, comunicarea actului sancționator către salariat în termenul prevăzut de lege.
În cuprinsul actului sancționator s-a reținut că prin săvârșirea faptei constând în „. a atribuțiilor sale de coordonare și control administrativ a activității Serviciului de publicitate imobiliară al instituției"; s-a încălcat art.21 alin.2 lit. b din Regulamentul de organizare și funcționare al Oficiilor de cadastru și publicitate imobiliară.
În cuprinsul ordinului nr. 823/(...) s-a menționat, totodată, că motivele pentru care au fost înlăturate apărările salariatei sunt legate de faptul că reclamanta a indisponibilizat în perioada 27-(...) contul unei angajate din subordine în aplicația informatică e-Terra doar in baza programării concediului de odihnă iar nu și a unei cereri de concediu de odihnă aprobate conform Regulamentului intern al O. C. coroborat cu procedura PO-622-05 conform căreia cererile se înregistrează cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de data la care se solicită concediul de odihnă.
Pârâta nu a convocat-o pe reclamantă la cercetarea disciplinară prealabilă, apreciind că sunt incidente prevederile art. 267 alin. 1 C. muncii (actualul art. 251 alin. 1) conform căruia nicio măsură, cu excepția avertismentului scris, nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
Unul din motivele de nulitate a ordinului nr. 823/(...) este acela al neefectuării cercetării disciplinare prealabile. A., în luna decembrie 2010 când se apreciază că s- ar fi comis abaterea disciplinară imputată reclamantei, erau în vigoare prevederile art. 75 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pentru anii
2007-2010 conform cărora „sub sancțiunea nulității absolute, nicio sancțiune nu poate fi dispusa mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile."; Aceste dispoziții aveau valoare obligatorie, potrivit art. 236 din C. muncii forma în vigoare în luna decembrie 2010 și completau prevederile C.ui muncii. Nerespectând aceste prevederi și lipsind-o pe reclamantă de garanțiile cercetării disciplinare prealabile obligatorii, ordinul de sancționare este lovit de nulitate.
Ordinul nr. 823/(...) a fost comunicat reclamantei la data de (...) (f.7).
În ceea ce privește respectarea dispozițiilor art. 268 alin.3 din C. muncii, forma în vigoare în luna decembrie 2010 (respectiv art. 252 alin.3 din C. muncii, forma în vigoare), s-a constatat că decizia de sancționare disciplinară trebuie comunicată salariatului în termen de 5 zile calendaristice de la data emiterii. Aceste prevederi au fost încălcate iar nerespectarea lor atrage, de asemenea, nulitatea deciziei de sancționare. A., conform dovezii de comunicare de la fila 7, reclamanta a semnat pentru primirea ordinului de sancționare disciplinară nr. 823/(...) în data de 14 iulie
2011, așadar după împlinirea termenului de 5 zile pentru comunicarea deciziei de sancționare emisă în data de (...).
Este lipsit de relevanță juridică în sensul respectării termenului de 5 zile borderoul depus de către pârâtă, în copie, la fila 20 din dosar, întrucât acesta nu face dovada primirii comunicării de către destinatar și nici a expedierii prin poștă a comunicării, făcând exclusiv dovada depunerii unor înscrisuri la biroul pârâtei însărcinat cu administrarea corespondenței.
Un alt motiv de nulitate a ordinului nr.823/(...) este lipsa unei descrieri a faptei care constituie abatere disciplinară, condiție prevăzută de art.268 alin.2 lit. a din C. muncii forma în vigoare la data comiterii pretinsei abateri disciplinare (art. 252 alin.2 lit. a din C. muncii, forma în vigoare), sub sancțiunea nulității absolute a deciziei de sancționare. A., descrierea abaterii disciplinare ca fiind reprezentată de „. atribuțiilor sale de coordonare și control administrativ a activității Serviciului de publicitate imobiliară în cadrul instituției"; nu constituie o reală descriere a faptei ci o generalizare care nu contribuie la aplicarea dispozițiilor legale în conformitate cu scopul pentru care au fost edictate. A., nefiind indicată acțiunea sau inacțiunea comisă de către angajat, data, locul comiterii acestei acțiuni sau inacțiuni, forma vinovăției, rezultatul periculos produs în sfera raporturilor de muncă sau a patrimoniului angajatorului, sancționarea devine abuzivă, salariatul nu își poate formula nicio apărare pertinentă iar instanța nu poate verifica elementele abaterii disciplinare, data comiterii pretinsei abateri, modalitatea de individualizare a sancțiunii față de consecințele periculoase produse prin abaterea disciplinară imputată salariatului și față de comportamentul general al acestuia la locul de muncă. Nu se poate considera o descriere a faptei menționarea la rubrica destinată motivelor pentru care au fost înlăturate apărările salariatei a împrejurării că reclamanta a indisponibilizat în perioada 27-(...) contul unei angajate din subordine în aplicația informatică e-Terra doar în baza programării concediului de odihnă iar nu și a unei cereri de concediu de odihnă aprobate. Această mențiune este caracterizată de către pârâtă ca fiind un motiv pentru care sunt înlăturate apărările salariatei și nu este însoțită de referiri la forma de vinovăție a reclamantei, la rezultatul periculos produs în sfera raporturilor de muncă sau a patrimoniului angajatorului.
Un alt motiv de nulitate a O. nr.823/(...) rezultă din încălcarea art.268 alin.2 lit. b din C. muncii (actualul art.252 alin.2 lit. b din C. muncii), având în vedere că prevederile indicate în ordinul de sancționare ca fiind încălcate de către reclamantă nu pot constitui un temei legal al aplicării sancțiunii astfel că lipsește temeiul legal al sancționării reclamantei deoarece art.21 alin.2 lit. b din Regulamentul de organizare și funcționare al Oficiilor de cadastru și publicitate imobiliară stabilește o obligație generală a conducătorului serviciului, comună oricărui post de conducere, aceea de coordonare și control a activității. Totodată, art.21 lit. h din Regulamentul intern al A.N.C.P.I. vizează generic nerespectarea regulamentului intern. Abaterea imputată reclamantei nu este prevăzută de dispozițiile invocate de către pârâtă în cuprinsul ordinului nr.823/(...).
În ceea ce privește momentul de la care curge termenul prevăzut de art. 268 alin.1 din C. muncii (art.252 alin.1 forma în vigoare), instanța a constatat că decizia de sancționare a fost emisă în data de (...) iar sesizarea emitentului ordinului de sancționare a avut loc la data de (...) (f.27) moment în care a fost sesizată Comisia de disciplină a O. de către directorul O. C.. A., a fost respectat termenul de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare. În privința termenului de 6 luni de la data săvârșiri abaterii, s-a constatat că acesta nu poate fi determinat decât indirect, prin raportare la mențiunile privind motivele înlăturării apărărilor salariatei, iar nu direct prin raportare la descrierea faptei, descriere care lipsește din ordinul de sancționare. Ca urmare a acestei raportări indirecte, se poate prezuma că termenul de 6 luni este respectat întrucât se fac referiri la perioada 27-(...). Însă această prezumție nu satisface exigențele legii,angajatorul fiind obligat să individualizeze în mod clar momentul de la care curg termenele prevăzute de dispozițiile legale menționate, pentru a permite angajatului să își formuleze apărările.
Având în vedere motivele de nulitate a ordinului nr.823/(...), menționate anterior, în baza art. 263, art. 268 din C. muncii (art. 247 și art. 252 forma în vigoare), instanța a admis acțiunea formulată de către reclamanta N. M.-O. în contradictoriu cu pârâta A. N. DE C. ȘI P. I. și a dispus anularea O. privind sancționarea disciplinară cu avertisment scris, nr. 823/(...) emis de pârâtă.
Împotriva acestei hotărâri, pârâta A. N. de C. și P. I. (abreviată în continuare A.) a declarat recurs prin care a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiuniipentru motivele prevăzute de:
-art.304 pct.9 C.pr.civ., privind lipsa caracterului obligatoriu al cercetării prealabile în cazul aplicării sancțiunii avertismentului, conform art.267 alin.1 lit. a C. muncii, de la care art.75 alin.1 din Contractul Colectiv de M. U. la N. N. pentru anul 2007 - 2010, reținut de prima instanță nu poate deroga.
-art.304 pct.8 și 9 C.pr.civ. privind respectarea termenului de 5 zile reglementat de art.268 alin.3 C. muncii în care trebuia comunicată decizia de sancționare a reclamantei.
-art.304 pct.8 C.pr.civ. în sensul că eronat s-a reținut nedescrierea faptei, în raport de prezentarea elementelor de fapt prin art.3 al ordinului de sancționare.
-art.304 pct.8 C.pr.civ. în sensul că eronat s-a reținut neindicarea temeiului legal al sancționării reclamantei, deoarece art.21 alin.2 lit. b din Regulamentul de O. și funcționare al OPCI asigură în mod îndestulător respectarea cerinței edictată de art.268 alin.2 lit. b C. muncii.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de A. constată următoarele:
Prin hotărârea recurată s-a reținut incidența mai multor cauze de nulitate absolută a deciziei de sancționare a reclamantei: neefectuarea cercetării prealabile obligatorii și în cazul aplicării sancțiunii avertismentului scris; necomunicarea deciziei de sancționare în termen de 5 zile de la data emiterii; nedescrierea faptei care nu rezultă în concret „. atribuțiilor de coordonare și control administrativ a activității Serviciului de P. imobiliară în cadrul instituției; neindicarea dispozițiilor încălcate de reclamantă nefiind suficientă indicarea art.21 alin.2 lit. b din
Regulamentul de organizare și funcționare al Oficiilor de cadastru și publicitate imobiliară, conceput în termeni generali.
În acest context, Curtea de A. constată că în măsura în care reține că este incident fie și numai un singur motiv de nulitate absolută din cele prezentate anterior, se confirmă soluția primei instanțe, fiind superfluă examinarea celorlalte cauze de nulitate considerate ca atare de prima instanță și criticate prin recurs de către pârâtă.
Prin urmare, Curtea de A. va analiza în ordine motivele de nulitate absolută reținut de prima instanță și criticat de pârâtă.
În acest sens, Curtea de apel observă că pretinsul conflict invocat de pârâtă între dispozițiile art.75 alin.1 din CCM unic la nivel național pe anii 2007 - 2010, incident prin săvârșirea faptei în perioada sa de aplicare, și dispozițiile art.251 din C. muncii (fost art. 267 alin.1 în numerotarea formei anterioare) este doar aparent, deoarece art.236 alin.4 din C. muncii recunoaște forța obligatorie a contractelor colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale, în același sens fiind și art.7 alin.2 din Legea nr.130/1996.
De asemenea, art.238 alin.3 C. muncii și art.8 alin.4 din Legea nr.130/1996 recunosc caracterul minimal al prevederilor legale referitoare la drepturile salariaților, ceea ce coroborat cu interdicția negocierii unor clauze prin care să se renunțe la drepturile legale ale salariaților, conform art.38 C. muncii, semnificăposibilitatea stabilirii prin contractul colectiv de muncă a unui regim mai favorabil pentru salariat decât cel legal.
A., art.75 alin.1 din CCM a reglementat obligativitatea efectuării cercetării prealabile în toate cazurile, așadar și pentru sancțiunea avertismentului, ceea ce dă expresiei posibilității legale de negociere prin contractul colectiv de muncă, enunțată anterior.
În consecință, instituirea prin contractul colectiv de muncă a unui regim mai avantajos pentru salariat decât cel stabilit pe cale legală nu reprezintă un conflict de norme și nici o abrogare, ci reprezintă o posibilitate recunoscută de legiuitor prin C. muncii.
Având în vedere și că nu a fost contestată în speță neefectuarea cercetării prealabile, Curtea de A. împărtășește concluzia primei instanțe privind nulitatea deciziei de sancționare sub acest aspect și consideră, conform considerentelor expuse în partea introductivă a motivării, că este superfluă analiza celorlalte critici, care, chiar dacă ar fi reale, nu pot înlătura incidența nulității reținută anterior.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de A. în temeiul art.312 alin.1
C.pr.civ., va respinge ca nefondat recursul pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta A. N. DE C. ȘI P. I. împotriva sentinței civile nr. 3602 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. G. L. D. S. D.
C. M.
GREFIER
Red.S.D./S.M..
2 ex./(...) Jud.fond. I. P.
| ← Decizia nr. 2178/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 4118/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
