Decizia nr. 4118/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR.4118/r/2012
Ședința publică din data de 2 octombrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: G.-L. T. JUDECĂTOR: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamanta N. N. V. împotriva sentinței civile nr. 3773 din 9 aprilie 2012 pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) privind și pe pârâta intimată S. C. SA C. N., având ca obiect acțiune în constatare.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților s-au consemnat în încheierea
ședinței publice din data de 25 septembrie 2012, când s-a amânat pronunțarea, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 3773 din 9 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) a fost respinsă acțiunea formulată de către reclamanta N. N. V., în contradictoriu cu pârâta S. C. S., având ca obiect un conflict de drepturi.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Din carnetul de muncă ale reclamantei a rezultat că aceasta a fost angajata societății pârâte în perioada (...)-(...) în meseriile de muncitor necalificat si mezelar.
Potrivit prevederilor punctului 4 din ordinul nr.50/1990 în vigoare până la data de (...) încadrarea în grupa a II-a de muncă s-a făcut în situația în care, cu toate măsurile luate de unitate pentru normalizarea condițiilor de muncă, nivelul noxelor existente la activitățile, meseriile și funcțiile prevăzute în această grupă a depășit nivelul maxim admis, prevăzut în normele republicate de protecție a muncii.
După cum se poate observa reclamanta a avut meseria de muncitor necalificat si mezelar, care în lipsa altei dovezi decât înscrierea în carnetul de muncă apare a fi fost desfășurată în condiții normale de muncă.
Punctul 5 din același ordin arată că existența condițiilor deosebite la locurile de muncă cu noxe, trebuiau să rezulte din determinările de noxe efectuate de către organele M.ui Sănătății sau de la laboratoarele de specialitate proprii ale unității, determinări care trebuiau confirmate de către inspectorii de stat teritoriali pentru protecția muncii care la data efectuării analizei constataucă s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condițiilor și că toate instalațiile de protecție a muncii funcționau normal.
Potrivit prevederilor punctului 6 din același act normativ, nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa a II-a de muncă s-a făcut de către conducerea unităților împreună cu sindicatele din aceste unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care respectivele persoane și- au desfășurat activitatea.
În speța noastră, reclamanta a fost încadrata în condiții normale de muncă așa cum rezultă din carnetul de muncă al acesteia cu o retribuție corespunzătoare acestor condiții.
Inexistența condițiilor deosebite la locul de muncă al reclamantei, lipsa încadrării meseriei în grupa a II-a și lipsa nominalizării reclamantei că activitatea desfășurată s-a încadrat în această grupă duc la concluzia că cererea reclamantei ar fi nefondată și obligarea pârâtei să elibereze o adeverință din care să rezulte activitatea în grupa a II-a de muncă ar fi contrară prevederilor Ord.590/2008.
Pentru a fi valabilă o asemenea adeverință, fostul angajator, adică pârâta trebuie să înscrie în aceasta actul administrativ în baza căruia au fost nominalizate persoanele pentru a fi încadrate în grupa a II-a de muncă, funcția sau meseria acesteia și temeiul de drept în baza căruia s-a făcut respectiva încadrare.
Lipsa dovezii existenței condițiilor concrete în care și-a desfășurat activitatea reclamanta, condiții determinate de existența noxelor rezultate din măsurători ale organelor de specialitate și confirmate de persoanele abilitate anterior arătate și obligarea pârâtei să emită o adeverință contrar prevederilor legale stabilite în Ordinul 590/2008 privind procedura de întocmire și eliberare a adeverințelor prin care se atestă activitatea desfășurată în grupa a II-a de muncă, în baza cărora să se facă modificările în carnetele de muncă au dus la respingerea cererii reclamantei ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta N. N. V. prin care asolicitat casarea sentinței recurate și , în consecință ,admiterea acțiunii formulate de reclamanta recurenta.
În cazul în care se impune a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare cu administrarea probatoriilor solicitate la instanța de fond.
În motivarea recursului a arătat că, în fapt, recurenta a fost angajată ca muncitor necalificat în tunele și apoi ca mezelar de la data de 29 septembrie
1979, la întreprinderea I. C. C. întreprindere care s-a transformat în SC C. SA .În toata perioada,respectiv-29 septembrie1979- până în 12 martie 1998 a lucrat la secția de prelucrare a cărnii intr-un mediu toxic,de natura sa-mi afecteze sănătatea. Se știa că nivelul noxelor la locul de munca depășea nivelul maxim prevăzut de normele de protecția muncii. A fost suprasolicitata fizic si psihic datorită programului de lucru și toată aceasta activitate a fost desfășurata 100% în aceleași condiții. Cu toate acestea,societatea nu i-a recunoscut dreptul de a fi încadrată în gr.II-a de munca si nici n-a menționat aceasta grupa în Cartea de munca. A. situație au avut-o majoritatea colegelor de muncă care au apelat la instanțele de judecata pentru a-și câștiga acest drept.
Face precizarea că activitatea desfășurata de către recurentă se încadrează în art.4 din scrisoarea 5527/22/mai/91 a Ministrului muncii care completează ordinul 50/90 al M.ui muncii, ordin emis în aplicarea Decretului Lege 68/90 ( J- feb 1990) prin care s-au precizat locurile de munca, activitățile și categoriile de personal ce se încadrează în gr.1 si II de munca în vederea pensionării. Mai face precizarea că pentru perioada lucrata în perioada 29 septembrie 1979- 12 martie
1998 încadrarea în grrupa I si II nu este condiționată nici de existenta buletinelor de determinare a noxelor, deși după aceasta perioada unitatea a întocmit buletinede determinare a noxelor si s-a constatat ca nivelul maxim prevăzut de normele de protecție a muncii este cu mult depășit. Deși s-a adresat pârâtei sa-i elibereze o adeverință din care să rezulte că se încadrează în gr.II de munca, pârâta i-a eliberat o adeverință cu perioada în care a lucrat la această societate și i s-a comunicat că nu a fost nominalizată pentru gr.II de muncă.
Instanța de fond,deși a reținut aspectele de mai sus, a considerat, fără nici un temei legal,că nu sunt dovezi din care să rezulte condițiile de munca care să justifice încadrarea activității depuse în grupa a 2-a de munca. A solicitat administrarea unor probe dar au fost respinse pe motiv că pârâta prin întimpinare și prin consilierul prezent la judecata a fost de acord cu admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. Daca se dădea curs preved.art.l07,110,123 și
125 din Anexa 2 I a Ordinul Ministrului Muncii si Ocrotirii Sociale nr.50/90 si a completărilor acestuia se observa ca activitatea de mezelar desfășurată de către recurentă se încadrează în condițiile grupei 2-a de munca.
Consideră că deși a desfășurat aceeași activitate cu persoanele menționate în Decizia 3981 din 8/07/92 față de recurentă și alte colege în aceeași situație s- a creat o discriminare și nu în ultimul rând a fost frustrată de niște drepturi .
Pârâta SC. C. SA prin întâmpinare (f.6-7) a arătat că nu se opun recursului formulat de reclamantă.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Instanța de fond a respins cererea reclamantei reținând în esență că aceasta a avut meseria de muncitor necalificat si mezelar,activitate care în lipsa
altei dovezi decât înscrierea în carnetul de muncă apare a fi fost desfășurată încondiții normale de muncă. De asemenea s-a reținut ca aspect relevant în dezlegarea pricinii „ lipsa dovezii exist enței condițiilor co ncrete în care și-a desfășurat activitatea reclamanta, condiții determinate de existența noxelor rezultate din măsurători ale organelor de specialitate și confirmate de persoanele abilitate.";
Toate aceste argumente au așadar ca și suport lipsa oricăror dovezi privind desfășurarea activității reclamantei în condițiile grupei a II-a de muncă.
Concluziile instanței de fond vin însă în contextul în care în ședința publică din data de 09 aprilie 2012 reclamanta a solicitat admiterea unui probatoriu ce includea audierea unor persoane care au lucrat în aceleași condiții ca și ea și cărora li s-a recunoscut grupa de muncă, precum și efectuarea unei expertize tehnice de specialitate.
Or, în condițiile în care instanța de fond a apreciat că nu se impune încuviințarea cererilor în probațiune, respingerea cererii reclamantei ca nefondată fără a se avea în vederea un minim probatoriu care să contureze concert starea de fapt și condițiile în care reclamanta și-a desfășurat activitatea apare ca nelegală.
Mai mult, se constată că reclamanta indică în cuprinsul tabelului, de asemenea, necontestat de pârâtă, colegii săi de muncă, grupați pe perioadele în care reclamanta a exercitat meserii diferite, cărora li s-a recunoscut grupa de muncă, situație ce se impunea de asemenea a fi verificată de către instanța de fond.
În ceea ce privește concluzia instanței de fond referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 5 din Ordinul 50/1990 întrucât nu au fost efectuate determinări de noxe de către organele M.ui Sănătății, se reține că art. 14 alin. (1) din ordinul
50/1990 prevede în mod expres că pentru perioada (...) - (...) încadrarea în grupele de muncă nu este condiționată de buletinele de determinare a noxelor, iar pentru perioada ulterioară datei de (...) aceasta determinare poate fi realizatăeventual prin efectuarea unei expertize judiciare, care să determine condițiile concrete de muncă ale reclamantei, probă de altfel solicitată de aceasta.
În consecință, față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, față prevederile art. 312 alin. 1 și 5 raportat la art. 304 pct. 9 C.proc.civ, Curtea va admite recursul și, constatând că hotărârea instanței de fond a fost dată în lipsa oricărui probatoriu necesar conturării stării de fapt, fapt ce echivalează cu neanalizarea practic a fondului litigiului, Curtea va admite recursul declarat de reclamanta N. N. V. împotriva sentinței civile nr. 3773 din 9 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) pe care o va casa și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, aceasta urmând a ține seama de considerentele prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admis recursul declarat de reclamanta N. N. V. împotriva sentinței civile nr.
3773 din 9 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 2 octombrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
G.-L. T. I. T. D. C. G.
GREFIER, N. N.
Red./dact. D.C.G./V.R./
2Ex./
Jud. fond B. A. C.
| ← Decizia nr. 3212/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 3617/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
