Decizia nr. 4105/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 4105/R/2012
Ședința publică din data de 2 octombrie 2012
I. constituită din:
PREȘEDINTE: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. JUDECĂTOR: G.-L. T. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul U. I. și de intervenienții Z. I. și T. I. împotriva sentinței civile nr. 5946 din 31 mai 2012 pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe intimații pârâți C.
LOCAL AL U. A. T. A M. C. N. și P. U. A. T. A M. C. N., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul U. I. și intervenientul Z. I., lipsind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimaților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care recurenții prezenți arată că nu au cereri de formulat în probațiune.
Reclamantul U. I. arată că va face o altă acțiune în instanță pentru că pârâții refuză să le plătească drepturile salariale.
Întrebat de președintele completului de judecată dacă au pus în executare hotărârea reclamantul arată că aceasta nu poate fi pusă în executare pentru că pârâții le calculează drepturile după bunul lor plac.
Raportat la dosarele cu nr. (...) și (...)* instanța pune în discuția părților prezente excepția autorității de lucru judecat, întrebându-i pe aceștia dacă apreciază că în aceste dosare au fost judecate și dezlegate unele din cererile ce fac obiectul prezentului dosar.
Reclamantul U. I. arată că înțelege excepția invocată solicitând respingerea ei întrucât dosarele amintite nu soluționează cererile părților și de altfel acesta este și motivul pentru care a deschis prezentul dosar.
Intervenientul Z. I. arată că există autoritate de lucru judecat în sensul că a primit o parte din drepturile solicitate. S-a formulat de către pârâți o cerere de lămurire și cu toate că aceștia au cerut lămurirea, nu înțeleg să pună hotărârea în aplicare.
Nefiind formulate alte cereri în probațiune, Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată, declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamantul și intervenientul solicită admiterea recursului așa cum acesta a fost formulat și pentru motivele arătate în scris.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 5946/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr.
(...), s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul U. I. și cererile deintervenție formulate de intervenienții Z. I. și T. I., în contradictoriu cu pârâta P.
C.-N.
A fost obligată pârâta să elibereze reclamantului și intervenienților în nume propriu o adeverință cu veniturile salariale, adaosurile și sporurile acordate în perioada (...) - (...), care să cuprindă și temeiul legal în baza căruia au fost acordate și sumele reținute și virate cu titlu de contribuție CAS în perioada (...) - (...) și o adeverință cu veniturile salariale brute și sumele reținute cu titlu de contribuție CAS în perioada (...) - (...), potrivit contractelor individuale de muncă nr. 1721/(...), nr. 1722/(...) și nr. 1723/(...), conform funcției de inspector studii medii, treapta a III- a, personal contractual.
Au fost respinse celelalte petite.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Din derularea litigiilor anterioare a reclamantului și intervenienților în nume propriu cu pârâta instanța a reținut, astfel cum rezultă din motivele cererii de chemare în judecată, că pretențiile acestora s-au născut în faza executării silite a procesului civil, în dosarul nr. (...) al T. C., reclamanții fiind nemulțumiți de modalitatea în care intimata a pus în executare S. civilă nr. 7. a T. C., acestora întocmindu-le contractele individuale de muncă nr. 1721, nr. 1722 și nr.
1..
Prin S. civilă nr. 7., pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul civil nr. (...), a fost admisa acțiunea formulată de reclamantul Z. I., precum și cererile de intervenție în interes propriu formulate de intervenienții U. I. și T. I., în contradictoriu cu pârâta P. M. C.-N., aceasta fiind obligată să încheie cu reclamantul și intervenienții în interes propriu contracte individuale de muncă pentru perioada (...)-(...).
Prin S. civilă nr. 6., pronunțată la data de 12 D. 2011 în dosarul nr. (...)*, instanța a obligat pârâta să încheie cu reclamanții contracte individuale de muncă pentru perioada (...)-(...), cu luarea în considerare a următoarelor elemente esențiale: 1. Felul muncii: inspector studii medii, treapta a III-a, personal contractual; 2. Durata muncii: 8 ore/zi, 40 ore/săptămână; 3. Concediul de odihnă: 25 de zile lucrătoare, în raport de durata muncii; 4. Salariul lunar brut la data de (...): 2.600.000 lei (ROL). Salariul de bază se stabilește în conformitate cu actele normative în vigoare în perioada (...)-(...). Salariatul are dreptul la calcularea sporurilor și indemnizațiilor prevăzute de contractul colectiv de muncă la nivel național și contractele colective de muncă valabil încheiate și a obligat pârâta să plătească fiecăruia dintre reclamanți despăgubiri reprezentând diferența dintre veniturile din muncă achitate acestora în perioada (...)-(...) și veniturile datorate conform clauzelor mai sus explicitate din contractele individuale de muncă, pentru aceeași perioadă.
I. a reținut că potrivit prevederilor art. 40 alin. 1 lit. h din Codul muncii actual, care reiterează prevederile anterioare ale Codului muncii, angajatorul are obligația principală de a elibera, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului.
Cum reclamantului și intervenienților în nume propriu, prin S. civilă nr. 7. și S. civilă nr. 6., li s-au modificat de instanță elementele esențiale ale contractelor de muncă, angajatorul este obligat să respecte aceste dispoziții și să elibereze solicitanților adeverințele corespunzătoare noilor contracte.
Mai mult chiar, prin prevederile art. 4 al OUG nr. 4/2005 - privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem alasigurărilor sociale de stat, în vigoare la data derulării raporturilor de muncă, se arată că determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor H.G. nr. (...) privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000.
Stagiul complet de cotizare realizat sub imperiul oricărui act normativ abrogat și pentru care s-a plătit CAS este recunoscut și de actuala reglementare privind sistemul unitar de pensii publice. Astfel, chiar dacă procedura de recalculare a pensiilor prevăzută de dispozițiile O. nr.4/2005 și H. au fost abrogate, recalcularea în sine, privită ca un procedeu tehnic de modificare a drepturilor cu titlu de pensie, a cuantumului acesteia, iar nu ca un drept de sine stătător, a fost preluată și de actuala lege a pensiilor.
Conform prevederilor art.107 alin.3 din Legea nr.263/2010, dacă ulterior stabilirii drepturilor cu titlu de pensie se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, asigurătorul operează din oficiu,sau la solicitarea asiguratului, modificările ce se impun, printr-o decizie de revizuire, sumele rezultate în urma revizuirii urmând a se acorda în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor.
Orice solicitare cu privire la modificarea stagiului complet de cotizare, după data de (...), data intrării în vigoare a noii legi a pensiilor, urmează să se facă în baza dispozițiilor art.116 din Legea nr. 263/2010.
Sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual. Sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare prevăzute la alin. (2) se dovedesc prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii, eliberate de angajatori, care poarta întreaga răspundere cu privire la valabilitatea și corectitudinea acestora.
Potrivit alin. (4) din OUG nr. 4/2005, instituțiile care eliberează, la solicitarea în scris a cetățenilor, documentele necesare pentru constituirea dosarelor de recalculare a pensiilor nu vor încasa taxe pentru acest serviciu, documentele respective fiindu-le transmise și prin poștă, în termenul legal, dacă aceștia o solicită.
În situația persoanelor în a căror carnete de muncă nu există înregistrări ale tuturor veniturilor obținute de către salariat, și care nu au putut fi valorificate din cauza unor vicii de fond sau formă, înlăturarea acestora se poate face doar în baza adeverințelor întocmite și eliberate conform prevederilor art.126 din H.G. nr.
257/2011.
I. a respins cererea privind acordarea daunelor morale de 25.000 lei, reținând că nu sunt îndeplinite condițiile menționate de art. 1357 coroborat cu prevederile art. 1381 și următoarele din Codul civil, care prevăd existența sau întrunirea cumulativă a elementelor constitutive: prejudiciu, faptă ilicită, raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, precum și culpa (vinovăția) autorului faptei prejudiciabile.
Acordarea unor despăgubiri morale se poate face numai dacă se dovedește existența unui prejudiciu cauzat printr-o faptă ilicită a celui chemat în judecată în acest scop. Având în vedere scopul reparator moral, acordarea acestor daune trebuie să se întemeieze pe legătura de cauzalitate dovedită între vătămarea pretinsă de către acela care le solicită și fapta care a fost de natură a produce pretinsa vătămare.
Reclamantul și intervenienții trebuiau să fi făcut dovada concretă a prejudiciului moral suferit pe planul aprecierii sociale, a conduitei sau a aprecierii lor profesionale, fără a ține seama de aprecierile personale cu privire la propria lor persoană. Mai mult, aceste daune morale se pot cere în cazul răspunderii civile delictuale și numai pe cale de excepție în cazul răspunderii civile contractuale, și pentru acordare este necesar un probatoriu adecvat din care să rezulte existența prejudiciului moral, întinderea sa și gravitatea măsurii abuzive sau cel puțin acestea să poată fi prezumate, probatoriu pe care reclamantul și intervenienții nu l-au făcut. Cererea a fost respinsă și ca urmare a reparației morale efectuate de către instanțe, care au corectat situația creată de pârât și a obligat pe acesta la despăgubirile corespunzătoare.
Referitor la cererea reclamantului și intervenienților privind obligarea paratului la plata de ". moratorii de 5 lei/zi până la îndeplinirea obligației și plata de daune moratorii de 1. de la data de (...) și până la data plății efective a drepturilor instanța a reținut că doctrina și jurisprudența au definit daunele cominatorii drept „acea măsură de constrângere indirectă, folosită de instanța de judecată, față de debitorul care refuza să execute o obligație de a face sau de a nu face care implică faptul său personal. Daunele interese moratorii sunt acele despăgubiri stabilite pentru întârzierea executării obligațiilor asumate.
Aceasta măsura constă în condamnarea debitorului la plata către creditor a unei anumite sume de bani pentru fiecare zi, săptămână sau luna de întârziere, până la executarea obligației în natura ei specifica";. Raportat la starea de fapt mai sus descrisă, rezultată ca urmare a existenței unor sentințe definitive și irevocabile ale instanțelor judecătorești cu privire la elementele esențiale ale contractelor individuale de muncă ale reclamantului și intervenienților, pârâtul poate fi obligat la emiterea adeverințelor sub forma solicitată de către aceștia prin executarea silită, astfel că măsura obligării acestuia la plata de daune cominatorii și moratorii apare ca fiind excesivă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantul U. I. șiintervenienții Z. I. și T. I., solicitând casarea sentinței atacate și trimiterea cauzeispre rejudecare unei alte instanțe pentru a fi cercetat fondul cauzei.
În motivarea recursului recurenții au arătat că instanța de fond a respins în mod subiectiv și superficial cererile privind obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii pentru prejudiciul cauzat prin neeliberarea adeverințelor solicitate, plata de daune interese pentru întârzierea executării obligațiilor asumate privind încheierea contractelor individuale da muncă și plata drepturilor salariale cuvenite pentru munca în funcția de inspector, respectiv plata de daune morale pentru lipsire în mod deliberat de drepturile cuvenite prin discriminare.
Recurenții au invocat faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere formulate, și anume cu privire la obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale cuvenite pentru funcția de inspector prevăzute de contractele individuale de muncă încheiate, drepturi care până în prezent nu le- au fost achitate.
Din dispozitivul sentinței civile nr. 5946/(...) rezultă că instanța nu reține și petitul din cererea de chemare în judecată și din cererile de intervenție în nume propriu privind stabilirea, acordarea și plata drepturilor salariale reținute, neplătite pentru munca de inspector.
Referitor la capătul de cerere din cererea introductivă și din cererile de intervenție privind eliberarea adeverințelor recurenții susțin că nu rezultă în mod clar și neechivoc faptul că trebuie să le fie eliberate adeverințe pentru munca prestată în funcția de remizier încasator casier, adeverință care se poate elibera, fiind plătit parțial un spor la salariu, motiv pentru care consideră că au dreptul la obligarea la plata unor daune cominatorii.
Referitor la plata daunelor morale recurenții au arătat că înțeleg să facă dovada celor precizate în sentință la pag. 2 alin. 1 cu ordonanța din data de (...) dată în dosar nr. 5603/P/2008 al P.ui de pe lângă J. C.
Au mai precizat recurenții că au recuzat judecătorul cauzei, însă nu au primit nici un răspuns, probabil pentru faptul că au solicitat înaintarea cererii la instanța superioară.
În recurs recurenții au anexat la dosar înscrisuri, respectiv ordonanța din data de (...) dată de P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr.
5603/P/2008, adresa nr. 242885/4511/(...), Hotărârea C.ui Local al mun. C.-N. nr. 443/2003 și adresa nr. 17509/102/(...) emisă de P. mun. C.-N.
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate Curtea de A.reține următoarele:
Motivul de recurs prin care se invocă de către recurenți faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra capătului de cerere din acțiunea reclamantului, respectiv din cererile de intervenție, prin care au solicitat obligarea pârâtei la stabilirea, acordarea și plata către aceștia a drepturilor salariale conform anexei nr. 1 la contractele individuale de muncă nr. 1721, nr. 1722 și nr. 1723 din data de (...), contractelor colective de muncă, cu respectarea sentinței civile nr. 7., pentru munca prestată în perioada (...)-(...), în funcția de inspector de recuperare a creanțelor fiscale, este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Prin cererea introductivă de instanță, respectiv prin cererile de intervenție în interes propriu, reclamantul U. I. și intervenienții Z. I. și T. I., au formulat într- adevăr un asemenea capăt de cerere, însă, ulterior soluționării recursului promovat de P. municipiului C.-N. împotriva sentinței civile nr. 6279/(...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...)* (prin decizia din data de 9 mai
2012 a Curții de A. C.), prin cererea depusă la data de 21 mai 2012 (fila 227 dosarfond) reclamantul și intervenienții au precizat că „stabilirea, acordarea și plata drepturilor salariale precizate la punctul 1 din cererea de chemare în judecată și la pct. 2 din cererile de intervenție se va face conform sentinței civile nr.
6279/(...), sentință devenită la (...) definitivă, executorie și irevocabilă";.
Curtea reține că prin această precizare recurenții au învederat instanței faptul că cererile respective au fost soluționate în cadrul dosarului nr. (...)*, fiind evidentă astfel poziția procesuală a acestora de a nu mai continua judecata în cauza de față cu privire la cererile respective, chiar dacă nu s-au exprimat în mod expres că renunță la judecata acestor cereri în dosarul de față.
În consecință, Curtea apreciază că în mod corect instanța de fond nu s-a mai pronunțat asupra capetelor de cerere respective.
De altfel, în condițiile în care instanța de fond ar fi procedat la examinarea cererilor în discuție, nu ar fi putut decât să constate că referitor la acele cereri operează autoritatea de lucru judecat, în raport de sentința civilă nr. 6279/(...) a
T. C.
Este lesne de observat că prin sentința civilă nr. 6279/(...) a T. C. s-a tranșat irevocabil asupra solicitărilor recurenților de obligare a pârâtei la stabilirea, acordarea și plata drepturilor salariale, fiind stabilit „felul muncii"; - inspector studii medii treapta a III a, cuantumul salariului lunar cuvenit acestora, precum și dreptul acestora la calcularea sporurilor si indemnizațiilor prevăzute de contractul colectiv de muncă la nivel național și contractele colective de muncă valabil încheiate.
Totodată, s-au stabilit diferențele de drepturi salariale la care sunt îndreptățiți recurenții, respectiv diferența dintre veniturile din muncă achitate acestora în perioada (...)-(...) și veniturile datorate conform clauzelor din contractele individuale de muncă, astfel cum au fost explicitate prin sentința respectivă, pentru aceeași perioadă.
Potrivit susținerilor recurenților pârâta nu le-a achitat până în prezent drepturile salariale cuvenite, însă această situație nu îi îndreptățește să formuleze o nouă cerere de chemare în judecată pentru obligarea pârâtei la plată, recurenții având posibilitatea de a solicita executarea silită a sentinței civile nr.
6279/(...) pronunțată de Tribunalul Cluj.
În ce privește motivul de recurs prin care recurenții invocă faptul că dispozițiile instanței nu ar fi clare cu privire la adeverințele care urmează a fi eliberate de către pârâtă, Curtea constată că instanța de fond a dispus în mod clar eliberarea unei adeverințe cu veniturile salariale, adaosurile și sporurile acordate în perioada (...) - (...), care să cuprindă și temeiul legal în baza căruia au fost acordate și o adeverință cu veniturile salariale brute și sumele reținute cu titlu de contribuție CAS în perioada (...) - (...), potrivit contractelor individuale de muncă nr. 1721/(...), nr. 1722/(...) și nr. 1723/(...), conform funcției de inspector studii medii, treapta a III- a, personal contractual.
Recurenții fac referire prin acest motiv de recurs la venituri obținute pentru munca prestată în funcția de „. încasator casier";, însă din considerentele sentinței civile nr. 6279/(...) Curtea reține că instanța a statuat cu putere de lucru judecat în sensul că reclamantul și intervenienții au desfășurat activități specifice funcției de inspector fiscal, funcție ce s-a dispus a fi înscrisă de către pârâtă în contractele individuale de muncă.
În consecință, în măsura în care prin criticile formulate prin acest motiv de recurs recurenții tind a obține o statuare în sensul că sunt îndreptățiți și la alte drepturi salariale sau diferențe decât cele stabilite prin sentința civilă nr.
6279/(...), o asemenea critică apare ca fiind nefondată, având în vedere că atât drepturile salariale (inclusiv sporurile), cât și diferențele salariale cuvenite recurenților au fost stabilite cu putere de lucru judecat prin sentința menționată.
În mod corect a respins instanța de fond cererile reclamantului și intervenienților de obligare a pârâtei la plata de daune cominatorii până la îndeplinirea obligației de a elibera adeverințele solicitate, prin raportare la dispozițiile legale care reglementează executarea silită a unor asemenea obligații.
În acest sens Curtea reține că art. 5803 alin. 1 din codul de procedură civilă prevede că "Daca obligația de a face nu poate fi îndeplinită prin alta persoana decât debitorul, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi civile. I. sesizata de creditor poate obliga pe debitor, prin încheiere irevocabila, data cu citarea părților, sa plătească, in favoarea statului, o amenda civila de la 200.000 lei la 500.000 lei, stabilita pe zi de întârziere pana la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu.";, iar la alineatul 5 al aceluiași articol legiuitorul a prevăzut că "Pentru neexecutarea obligațiilor prevăzute in prezentul articol nu se pot acorda daune cominatorii."; Referitor la cererea de obligare a pârâtei la plata de daune interese Curtea reține, astfel cum a reținut și instanța de fond, că recurenții au posibilitatea de a solicita executarea silită a sentinței civile nr. 6279/(...), în măsura în care consideră că nu le-au fost achitate diferențele cuvenite, iar în cadrul executării silite, potrivit dispozițiilor art. 3712 alin. 3 din Codul de procedură civilă, organul de executare va proceda la actualizare în funcție de rata inflației, calculată de la data când hotărârea judecătorească a devenit executorie și până la data plății efective a sumei. De altfel, deși își exprimă nemulțumirea referitor la respingerea acestei cereri, recurenții nu formulează critici detaliate cu privire la considerentele pentru care instanța a respins acest capăt de cerere. Curtea constată ca fiind nefondate și criticile recurenților privind modul de soluționare a cererii de obligare a pârâtei la plata de daune morale. Sub acest aspect se reține că reclamantul și intervenienții au solicitat prin precizarea de acțiune depusă la data de 21 mai 2012 obligarea pârâtei la plata de daune morale datorită „discriminării față de colegi care efectuau aceeași muncă, fiind plătiți pentru munca de inspectori, pentru funcția de inspectori."; Prin motivele de recurs recurenții fac referire sub acest aspect la O. din data de (...) a P.ui de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca dată în dosarul nr. 5603/P/2008 (depusă la filele 5-7 dosar recurs). Curtea constată că prin această O. s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților M. I. și R. V. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 246 cod penal. Totodată, s-a dispus aplicarea față de învinuitul M. I. a sancțiunii administrative a amenzii în sumă de 500 lei pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 246 cod penal, reținându-se sub acest aspect că prin omisiunea învinuitului M. I., în calitate de șef al serviciului resurse umane, de a lua o decizie care să clarifice raporturile de muncă pe care cele trei părți vătămate (U. I., Z. I. și T. I.) le aveau cu primăria, acesta nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu. Având în vedere situația de fapt descrisă în ordonanța menționată, Curtea reține că soluția pronunțată în cauza penală respectivă nu este de natură a confirma o faptă de discriminare a recurenților în raport cu alți salariați ai pârâtei, astfel cum este definită prin prevederile art. 2 din OG nr. 137/2000. Raportat la situația invocată prin precizarea de acțiune privind salarizarea diferită a recurenților prin comparație cu alți colegi ai acestora care au efectuat aceeași muncă, Curtea reține că prejudiciul astfel suferit de reclamant și intervenienți a fost reparat prin sentința civilă nr. 7., astfel cum a fost lămurită prin sentința civilă nr. 6279/(...). În ce privește ultimul motiv de recurs Curtea constată că prin încheierea civilă nr. 1. din data de 7 decembrie 2011 (fila 187 dosar fond) a fost soluționată cererea de recuzare formulată de reclamantul U. I. la data de 6 decembrie 2011, în sensul respingerii acestei cereri, iar prin încheierea nr. 1. pronunțată la data de (...) a fost respinsă cererea de recuzare formulată de intervenientul T. I. la data de (...). La data de (...) reclamantul U. I. a depus la dosar un înscris (fila 194) în care a menționat că înțelege să completeze motivele cu privire la recuzarea judecătorului învestit cu judecarea cauzei, solicitând înaintarea cererii respective împreună cu cea inițială instanței superioare în vederea soluționării. În condițiile în care potrivit dispozițiilor art. 30 Cod procedură civilă competența de soluționare a cererii de recuzare revine instanței respective, în alcătuirea căreia nu poate să intre cel recuzat, iar la data depunerii „completării"; din data de (...) cererea de recuzare fusese soluționată, criticile recurentului privitor la faptul că cererea sa nu ar fi fost soluționată sunt total nefondate. Având în vedere toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 cod proc. civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul U. I. și intervenienții Z. I. și T. I.. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul U. I. și intervenienții Z. I. și T. I. împotriva sentinței civile nr. 5946 din (...) a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI I. T. D. C. G. G.-L. T. N. N. GREFIER Red.GLT/dact.MS 2 ex. Jud.fond: E.B.
| ← Decizia nr. 4624/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 2622/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
