Decizia nr. 479/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 479/R/2012
Ședința din 06 februarie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : S. D. JUDECĂTOR : L. D. JUDECĂTOR : D. G. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul M. E., C., T. ȘI S. împotriva sentinței civile nr. 4943 din 07 noiembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe reclamanta B. R. și pe pârâta B. C. U. -L. B., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantei intimate B. R., avocat G. P. și reprezentantul pârâtei intimate B. C.
U. - L. B., avocat L. N. M., lipsă fiind reclamanta intimată și reprezentantul pârâtului recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantei intimate și pârâtei intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin motivele de recurs pârâtul recurent a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 (2) C.pr.civ.
Atât reprezentanta reclamantei intimate cât și reprezentantul pârâtei intimate arată că nu mai au alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantei recurente solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate, apreciind că Legea nr.
63/2011 invocată prin motivele de recurs nu a fost invocată la fondul cauzei și că acest act normativ nu poate fi incident în prezenta cauză, întrucât nu exista la data de (...), acest motiv de drept nu a fost cuprins în motivarea T.ui C. și nu retroactivează.
Reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea recursului ca nefondat.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
În urma deliberării, reține că la data de (...), prin sentința civilă nr. 4., pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. E., C., T. ȘI S.
S-a admis acțiunea formulată de reclamanta B. R. în contradictoriu cu pârâții B. C. U. „. B. C.-N. și M. E., C., T. și S.
A fost anulat actul adițional nr. 1/2011 la contractul individual de muncă al reclamantei.
A fost obligată pârâta de rd.l la reîncadrarea reclamantei începând cu data de (...) conform dispozițiilor L. nr. 285/2010, respectiv majorarea salariului cu
15% față de cuantumul brut al salariului din luna octombrie 2010.
A fost obligată pârâta de rd.l să plătească reclamantei diferențele de drepturi salariale neacordate rezultate din neaplicarea dispozițiilor art. 1, alin. 1 și 5 din Legea nr. 285/2010 pe perioada cuprinsă între (...) și până la reîncadrarea conform legii, actualizată în raport de rata inflației.
A fost obligată pârâta de rd.l să efectueze mențiunile corespunzătoare în evidențele salariale ale reclamantei.
A fost obligat pârâtul de rd.2 să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale solicitate.Fără cheltuieli de judecată.
S-a reținut că reclamanta este angajata pârâtei B. C. U. ";. B. din C.-N., pe postul de bibliotecar cu studii superioare iar prin actul adițional nr. 1/2011 la contractul său individual de muncă (f.6), s-a stabilit reîncadrarea sa conform L. nr. 284/2010, a L. nr. 285/2010, a Ordinului nr. 42/2011 și a adresei MECTS nr. 169/2011, începând cu data de (...), stabilindu-se un salariu brut de 1983 lei, inferior salariului din luna octombrie 2010 în cuantum de 3033 lei(f26).
Or, potrivit dispozițiilor art. 1 al. 1 din Legea nr. 285/2010, „Începând cu
1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fostacordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%."; Așadar, potrivit acestor dispoziții legale, începând cu data de (...) salariul brut din luna octombrie 2010 trebuia majorat cu 15%, neputând fi inferior acestuia.
În mod nelegal angajatorul, calculând salariul cuvenit începând cu data de (...), nu s-a raportat la salariul din luna octombrie 2010, ci l-a diminuat, scăzând compensațiile tranzitorii care intrau în componența acestuia.
Potrivit dispozițiilor art. 1 al. 5 din Legea nr. 285/2010, în baza de calcul trebuie incluse și compensațiile tranzitorii acordate potrivit OUG nr. 1., fiind prevăzut că „în salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit L.-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a G. nr. 1. privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale G. necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege";.
În consecință, instanța a constatat că pârâta B. C. U. „. B. din C.-N. a calculat salariul cuvenit reclamantei de la data de (...) cu încălcarea art. 1 din Legea nr. 285/2010, astfel că se impune, potrivit art. 40 din Codul muncii, a proceda la reîncadrarea reclamantei și la despăgubirea acesteia pentru paguba produsă prin neplata în întregime a drepturilor sale salariale prevăzute de lege, sume actualizate cu rata inflației, urmând a proceda la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în evidențele salariale.
Ținând seama de dispozițiile art. 38 din Codul muncii potrivit cărora
„Salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. O. tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate."; R. ca actul adițional nr. 1/2011 la contractul individual de muncă al reclamantei, fiind încheiat cu încălcarea art. 1 din Legea nr. 285/2010, este lovit de nulitate absolută.
Pentru considerentele mai sus expuse instanța a admis acțiunea si a obligat pârâta B. C. U. „. B. C.-N. sa procedeze la reîncadrarea reclamantei începând cu data de (...) conform dispozițiilor L. nr. 285/2010, in sensul majorării salariului de baza al acesteia cu 15% in raport de salariul de baza al reclamantei aferent lunii octombrie 2010.
De asemenea, instanța a obligat pârâta B. C. U. „. B. C.-N. să plătească reclamantei diferențele de drepturi salariale rezultate din aplicarea necorespunzatoare a dispozițiilor art. 1, alin. 1 și 5 din Legea nr.
285/2010,aferente perioadei (...) și până la reîncadrarea conform legii, actualizate în raport de rata inflației si sa efectueze mențiunile corespunzătoare in carnetul de munca al reclamantei.
În temeiul art. 18 lit. a din Legea nr. 334/2002, pârâtul M. E., C., T. SI
S. a fost obligat la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale recunoscute prin hotărârea de fata.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul M. E., C., T. și S.,solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.
Învederează reclamantul că în mod eronat instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a M. E., C., T. și S., în condițiile în care acesta nu are și nu poate avea calitatea de angajator. C. principiului specialității capacității de folosință nu poate încheia contracte individuale de muncă cu personalul care lucrează în cadrul bibliotecilor centrale universitare, nu are competența de a recalcula salarii și implicit nici de a le plăti. Această calitate o are numai conducătorul bibliotecii.
Făcând trimitere la dispozițiile art. 17, 18, 19, art. 44-46 din Legea nr.
334/2002, precum și la prevederile art. 20 alin. 4 din Legea nr. 500/2002, recurentul concluzionează că în speța dedusă judecății, calitatea de ordonator de credite îi aparține directorului Bibliotecii Centrale Universitare "L. B." C.-N. și nu ministrului.
Totodată, potrivit art. 68 din Legea nr. 334/2002 "Bibliotecile de drept public dispun de autonomie administrativă și profesională în raport cu autoritatea finanțatoare.
Prin urmare, M. E., C., T. și S. nu are calitate procesuală în cauză, întrucât gestionarea fondurilor alocate de la bugetul de stat se realizează conform autonomiei administrative, iar M. E., C., T. și S. a asigurat plata tuturor drepturilor bănești, biblioteca centrală universitară având sarcina să repartizeze, să gestioneze sumele alocate din bugetul de stat cu această destinație.
În privința fondului cauzei, învederează recurentul că prima instanță a ignorat dispozițiile L. nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, lege care a fost declarat constituțională în urma controlului de constituționalitate efectuat de Curtea Constituțională, potrivit deciziei nr. 575/2011. Or, începând cu data intrării în vigoare a acestei legi - 13 mai 2011, stabilirea și plata salariilor personalului didactic din învățământ se face raport la modul de calcul prevăzut de către aceasta.
Intimatul reclamant nu a depus la dosarul cauzei întâmpinare pentru a-și exprima poziția procesuală.
Recursul este nefondat.
Activitatea bibliotecilor centrale universitare este reglementată de prevederile L. învățământului nr. 84/1995 cu modificările și completările ulterioare, art.137 stipulând că în sistemul de învățământ funcționează, ca parte integrantă, o rețea de biblioteci specializate: biblioteci centrale universitare și biblioteci pedagogice, ca instituții cu personalitate juridică.
Potrivit L. bibliotecilor nr. 334/2002, art. 17, 18, 19 bibliotecile universitare sunt biblioteci de drept public sau de drept privat, care au ca utilizatori principali studenții, cadrele didactice și cercetătorii din instituțiile de învățământ superior. Din această categorie fac parte și bibliotecile centrale universitare, care sunt biblioteci de drept public, de importanță națională, cu personalitate juridică.
Bibliotecile centrale universitare sunt parte integrantă a sistemului național de învățământ și participă la procesul de instruire, formare și educație, precum și la activitatea de cercetare din instituțiile de învățământ superior; acestea pot avea și departamente proprii de cercetare științifică.
Personalul bibliotecilor se compune din: personal de specialitate; personal administrativ; personal de întreținere (conform art. 44 al. 1 din Legea nr.334/2002).
Potrivit art. 45 al.1 și 46 din același act normativ "Angajarea personalului de specialitate din bibliotecile finanțate din fonduri publice, cu personalitate juridică, se realizează prin concurs organizat de conducerea bibliotecii, potrivit legii", iar" angajarea personalului administrativ și de întreținere stabilit prin organigrama bibliotecii se realizează conformitate cu prevederile legale.
De asemenea, în conformitate cu art. 18 al. 1 lit. a din Legea nr.
334/2002 "din categoria bibliotecilor universitare fac parte bibliotecile centrale universitare, care sunt biblioteci de drept public, de importanță națională, cu personalitate juridică, subordonate M.ui E. și C., f in anț ate de c ătre aces ta .
Pornind de la dispozițiile legale evocate, Curtea notează că excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către recurent nu poate fi primită.
Este adevărat că recurentul nu poate fi obligat „la plata"; drepturilor salariale pretinse, ca urmare a faptului că între acesta și reclamantă nu subzistă raporturi de muncă, nefiind încheiat un contract individual de muncă, o astfel de obligație subzistând exclusiv în sarcina angajatorului
Însă, recurentul face o confuzie în privința calității în care a fost chemat în judecată, considerând în mod eronat că aceasta este aceea de angajator. D. cum reiese din petitul acțiunii acesta a fost chemat în judecată ca pârât în virtutea calității lui de ordonator de credite, în vederea „alocării, asigurării"; de fonduri și, nicidecum, de angajator.
Or, potrivit art. 20 alin. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice: "conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz."
Prin urmare, directorul pârâtei B. C. U., care are personalitate juridica, este ordonator secundar de credite si se afla in subordonarea M.ui E., C., T. și S., care este ordonatorul principal de credite.
De altfel, în acest sens și-a exprimat poziția procesuală însăși recurentulprin memoriu de recurs prin care a subliniat punctual că „gestionarea fondurilor alocate de la bugetul de stat se realizează conform autonomiei administrative, iar MECTS a asigurat plata tuturor drepturilor bănești, biblioteca centrală universitară având sarcina să repartizeze, să gestioneze sumele alocate din bugetul de stat cu această destinație";. Or, prin această aserțiune, recurentul îșirecunoaște calitatea de ordonator principal de credite și implicit calitatea procesuală pasivă în cauză.
Curtea apreciază ca fiind nefondate și criticile formulate de către recurent din perspectiva dispozițiilor L. nr. 63/2011. În acest sens, notează că potrivit principiului tempus regit actum , la analizarea legalității unui act juridic instanța de judecată este ținută să se raporteze la normele legale în vigoare la data la care acesta a fost emis și a produs efecte. Or, actul adițional contestat în cauză a fost emis în baza L. nr. 284/2010 și a L. nr. 285/2010, anterior intrării în vigoare a L. nr. 63/2011.
Este adevărat că prima instanță a admis acțiunea și a dispus obligarea pârâtei B. C. U. să plătească reclamantei diferențele de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea dispozițiilor art. 1, alin. 1 și 5 din Legea nr. 285/2010 pe perioada cuprinsă între (...) și până la reîncadrarea conform legii, actualizată în raport de rata inflației, însă această dispoziție a instanței nu trebuie interpretată ca având caracter perpetuu, ci aceasta este limitată în timp până la intervenția unor noi modificări legislative.
Pentru toate considerentele expuse, Curtea găsește recursul nefondat, astfel că va dispune în baza art. 312 al. 1 C.pr.civ., respingerea acestuia potrivit dispozitivului prezentei decizii.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul M. E., C., T. ȘI S. împotriva sentinței civile numărul 4943 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
S. D. L. D. D. G. C. M.
Red.DG/dact.MS
2 ex./(...) Jud.fond: M.F.B.
| ← Decizia nr. 545/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 94/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
