Decizia nr. 4975/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. (...)

D. CIVILĂ NR. 4975/R/2012

Ședința publică din data de 28 noiembrie 2012

Instanța constituită din:

PREȘED.TE: I.-R. M.

JUDECĂTORI: S.-C. B.

S. D.

GREFIER: G. C.

S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul S. L. D. Î. P. C. și de pârâții recurenți C. LOCAL AL M. C.-N., P. M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 9860 din 27 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe pârâții intimați Ș. CU C. I-V. „. A. C.-N., având ca obiect conflict de drepturi.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate părților și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin cererile de recurs s- a solicitat judecarea în lipsă.

Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.

C U R T E A

Deliberând, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.9860 din (...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.(...), a fost admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada (...) - (...) invocată din oficiu de către instanță.

A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul S. L. AL Î. P. C. în numele membrilor de sindicat indicați în tabelul anexat cererii în contradictoriu cu pârâții Ș. CU C. I. „. A., C. LOCAL AL M. C.-N. și P. M. C.-N. și în consecință a fost obligată pârâta Ș. CU C. I. „. A., în calitate de angajator, la calcularea și la plata către membrii de sindicat F. E., G. S. A. și C. O. C. a diferențelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 2., reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr. 2. pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, începând cu (...) și până la (...), sume actualizate în funcție de coeficientul de inflație, până la data efectivă a plății.

Au fost obligați pârâții C. LOCAL AL M. C.-N. și P. M. C.-N. la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale obiect al prezentei cauze.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul au promovat prezenta acțiune în numele membrilor de sindicat ce au avut calitate de cadre didactice în perioada indicată în acțiune, fapt care rezultă din adeverințele eliberate de către pârâta de rândul 1.

Încadrarea profesorilor, personalului auxiliar i nedidactic, s-a făcut conform O. nr.15/2008, respectiv O. nr.10/2008, iar aceștia nu au beneficiat drepturile salariale conform Legii nr.2..

Referitor la acțiunea reclamanților, anterior Curtea Constituțională a R. prin

D. nr. 93/(...) a constatat că L. 2. privind aprobarea OG 15/2008 este constituțională însă Guvernul României a emis OUG 136/2008 care limitează efectele creșterilor salariale dispuse prin L. 2. și prin OUG 1. ceea ce face inaplicabilă respectiva lege.

Împotriva acestor două ordonanțe a fost invocată excepția de neconstituționalitate privind prevederile art. 1,2 și 4 din OUG 136/2008 și prevederile art. I pct.2 și 3 din OUG nr. 1..

Prin D. nr. 843/(...) și D. nr.989/(...) Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate si a constatat că disp. art. I pct. 2 și 3 din OUG nr. 1. pentru modificarea si completarea O.G. nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ și art.2 și art.3 din O.U.G. nr.1/2009 sunt neconstituționale.

Curtea Constituțională a folosit aceleași argumente care au stat la baza constatării neconstituționalității O.U.G. nr. 136/2008 si a statuat că adoptarea ordonanțelor de urgență numai in scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învățământ adoptată de P. încalcă prevederile art. 1 alin.4, art. 61 alin. 1 și art.115 alin.4 din legea fundamentală si este contrară dispozițiilor art. 115 alin.6 coroborate cu cele ale art. 41 si art. 47 alin.7 din Constituția Românei.

Trebuie remarcat că atât prin dispozițiile art.2 și art.3 din O.U.G.nr.1/2009 cât și prin dispozițiile art.2 și art.3 din O.U.G.nr.31/2009 și art.2 din O.U.G. nr.41/2009 se aduc modificări ale unor prevederi introduse prin art. I pct.2 și 3 din O.U.G. nr.1. ce au fost declarate neconstituționale.

Apoi conform Deciziei nr.3/(...) a Î.C.C.J. privind recursul în interesul legii asupra efectelor Deciziilor Curții Constituționale nr.12., nr.842/(...) și nr.989/(...), prevederile O.G.nr.15/2008, așa cum au fost aprobate și modificate prin L. nr.2., constituie temei legal pentru plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice stabilite de către acest act normativ și drepturile salariale efectiv încasate.

Se cunoaște că elementele principale ale contractului individual de muncă sunt prestarea muncii și salarizarea acesteia de către angajator. Fiind un contract cu titlu oneros plata salariului constituie un element al său.

Salariul reprezintă remunerația în bani a muncii prestate în baza contractului individual de muncă, echivalentul muncii prestate de către angajat. Prin corelația dintre prestarea muncii de către salariat si salarizarea muncii de către angajator se respectă principiul echivalenței prestațiilor în contractele sinalagmatice - do ut des - respectiv poți pretinde numai în măsura în care dai.

Salariul constituie obiect dar si cauza contractului individual de muncă. Este obiect deoarece el constituie contraprestația pentru munca efectuată de către salariat, este cauză pentru că în vederea obținerii lui persoana fizică s-a încadrat în muncă.

Obligația principală a angajatorului este cea de plata salariului, orice reținere din salariu putând fi operată doar în cazurile si în condițiile prevăzute de lege. R. din salariu, cu titlu de daune, se pot face doar în cazul în care datoria este scadentă, lichidă și exigibilă, constatată printr-o hotărâre judecătorească, definitivă și irevocabilă.

Toți angajatorii, indiferent de forma de proprietate sunt obligați să depună la bancă, odată cu documentele pentru plata salariilor si documentația pentru plata contribuției datorate bugetului asigurărilor sociale de stat. In cazul neachitării,

Casele teritoriale de pensii vor putea aplica măsuri de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite conform prevederilor legale privind executarea creanțelor bugetare.

În cazul lichidării administrative sau falimentului angajatorului, sumele datorate bugetului de stat se recuperează conform proceduri legale în această materie.

Potrivit dispozițiilor art.156 și art.163 din versiunea nemodificată a Codului

Muncii, în vigoare la data nașterii drepturilor salariale solicitate, salariile se plătesc înaintea oricărei obligații bănești ale angajatorului iar plata acestora se dovedește prin semnarea statelor de plată,precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.

Conform prevederilor art.169 alin.1 din Codul Muncii angajatorul este obligat,în temeiul principiilor răspunderii civile contractuale,să-l despăgubească pe salariat în situația în care a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul. Pe de altă parte neplata de către angajator la scadența a drepturilor salariale cuvenite dă naștere,în plus față de achitarea salariului restant și obligației de plată a daunelor-interese sub forma dobânzii legale aferente sumei solicitate.

Față de cele ce preced, având în vedere că reclamanții nu și-au primit toate drepturile salariale stabilite și recunoscute prin actele normative anterior arătate ca și faptul că prevederile O.G. nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce urmau a se acorda în cursul anilor 2008 si 2009 personalului din învățământ au fost în vigoare până în data de (...), în condițiile în care aceste prevederi au fost aprobate prin L. 2., tribunalul a admis cererea reclamanților în conformitate cu prevederile art.208 si urm. din L. nr. 62/2011, coroborate cu prevederile art.268 lit. c și art.269 din Codul Muncii și i-a obligat pe pârâți să calculeze, să aloce și să plătească sumele necesare drepturilor solicitate și cuvenite pentru reclamanți.

Cu privire la cerea de chemare în garanție a chematului în garanție Ministerul Finanțelor Publice instanța a respins-o întrucât prin D. nr.10/(...) a Înaltei Curți de C. și Justiție, obligatorie pentru instanță, s-a arătat, în aplicarea prevederilor art.60 Cod de procedură civilă, art.19 din L. nr.500/2002 și art.1-4 din O.G.nr.22/2002, că cererile de chemare în garanție, formulate de către instituțiile publice în calitate de angajatori sau ordonatori de credite referitoare la drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar sau la ajutorul financiar prevăzut de L. nr.315/2006, nu îndeplinesc cerințele prevăzute de aceste texte legale.

Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs pârâții C. Local al M. C.-N., P. M.

C.-N. și reclamantul S. L. din Î. P. C..

1. Prin recursul formulat de, pârâtul C. Local al M. C.-N., s-a solicitatmodificarea sentinței recurate, respectiv respingerea acțiunii pentru lipsa calității procesuale pasive.

În motivarea recursului, recurentul învederează că nu are calitate procesuală pasivă în cauza dedusă judecății, în contextul în care acesta este o autoritate deliberativă ce nu poate răspunde din punct de vedere patrimonial.

Mai subliniază că acordarea sumelor solicitate nu se poate realiza în lipsa fondurilor.

Alocarea sumelor necesare plății drepturilor salariale se poate realiza doar condiționat de împrejurarea ca sumele care se cuvin personalului din unitățile de învățământ sa fi fost calculate in mod corect si sa fi fost virate in contul bugetului local, având in vedere ca sumele provin de la bugetul de stat, recurentul făcând doar deschiderea de credite către instituțiile de învățământ, în funcție de necesarul financiar al fiecăreia, în conformitate cu dispozițiile art. 39 alin 6 din L. 273/2006.

În cazul prezentului litigiu, nu s-a făcut dovada ca partenerii sociali au urmat etapele mai sus expuse.

De asemenea, potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2010, sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugata, sunt destinate finanțării cheltuielilor de personal, burselor si obiectelor de inventar ale instituțiilor sau ale unităților de învățământ preuniversitar de stat.

Bugetul pe anul 2012 a fost aprobat prin HCL nr. 5., însă nu a fost asigurată sursa de finanțare de către bugetul de stat pentru a fi onorate pretențiile reclamanților.

2. Prin recursul declarat de pârâtul P. M. C.-N. s-a solicitat modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii civile formulate de reclamant, față de P. M. C.-N. pentru lipsa calității procesuale pasive.

Consideră că soluția pronunțata de către instanța de fond este nelegala, hotărârea fiind pronunțata cu încălcarea prevederilor legale incidente in materie, motiv de recurs prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ.

Potrivit dispozițiilor art. 63, alin.4, lit. a) din L. 215/2001 in exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. 1 lit. c) (atribuții privind bugetul local), primarul exercita funcția de ordonator principal de credite al bugetului local. In considerarea normelor amintite anterior, ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu si pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, in raport cu sarcinile acestora in condițiile legii. Așadar, pentru ca instituția primarului sa poată repartiza fonduri pentru cheltuielile de personal, este necesar ca sumele care se cuvin personalului din unitățile de învățământ sa fi fost ca1culate in mod corect, sa fi fost prevăzute in bugetul de stat, din acesta, sumele destinate cheltuielilor de personal sa fi fost repartizate si virate in contul bugetului local.

În acest sens, arată ca art. 50 alin. 2 lit. a din L. nr. 273/2006, Direcția Generala a Finanțelor P.e asigura repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, în termen de 20 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în M. O. al R., P. 1. Repartizarea acestor sume pe comune, orașe, municipii se face prin D. directorului Direcției Generale a

Finanțelor P.e Județene după consultarea consiliului județean si a primarului, cu asistenta tehnica de specialitate a inspectoratului școlar sau a direcției de munca si solidaritate sociala, după caz, in funcție de numărul de beneficiari ai serviciilor respective.

În conformitate cu dispozițiile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, unitățile de învățământ au calitatea de angajator al personalului didactic, având astfel obligația de a calcula si achita drepturile salariale ale acestora.

Pe de alta parte, învederează ca bugetul pe anul 2012 a fost aprobat prin

HCL nr. 5., insa nu a fost asigurata sursa de finanțare de către bugetul de stat pentru a fi onorate pretențiile reclamanților. De asemenea, potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2010, sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugata, sunt destinate finanțării cheltuielilor de personal, burselor si obiectelor de inventar ale instituțiilor sau ale unităților de învățământ preuniversitar de stat.

Recurentul face trimiteri și L. nr. 1/2011.

3. Prin recursul declarat de S. L. din Î. P. C., s-a solicitat modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii introductive pentru membrii de sindicat pentru perioada (...)-(...).

În motivare reclamantul a arătat că instanța a admis acțiunea cu privire la membrii de sindicat pentru perioada (...)-(...) admițând prescripția dreptului la acțiune pentru perioada (...)-(...).

Instanța a admis excepția prin raportare la faptul că acțiunea a fost înregistrată în data de (...).

Recurenta apreciază ca fiind greșită poziția instanței, deoarece termenul de 3 ani, prevăzut de art.283 alin.1 lit. c Codul muncii, se raportează de la data nașterii dreptului la acțiune.

În sistemul bugetar plata drepturilor salariale se face în perioada 5-15 a lunii curente pentru luna precedentă conform O. M. finanțelor nr. 86 din 2005, modificată prin O. M. finanțelor nr. 1319/2006.

Raportat la prezenta speță drepturile salariale aferente lunii martie 2009 se achită în perioada 5-15 aprilie 2009.

Apreciază că momentul nașterii dreptului la acțiune este atunci când creanța este certă, lichidă și exigibilă, cu alte cuvinte din momentul prejudicierii salariului, respectiv din momentul în care urmau a fi acordate anumite drepturi salariale.

D. acest motiv apreciază că prin raportare la data introducerii acțiunii (...), nu sunt prescrise drepturile salariale aferente perioadei 1 martie - 12 aprilie 2009.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curteade A. reține următoarele:

Constatând că motivele invocate de către cei doi pârâți în susținerea recursurilor sunt similare, Curtea va proceda la analizarea concomitentă a acestora.

Criticile formulate de pârâți nu vizează fondul pretențiilor deduse judecății, aceștia înțelegând să critice hotărârea tribunalului doar prin invocarea excepției lipsei calității procesuale pasive proprii.

Prin raportare la normele legale incidente, Curtea apreciază că excepția nu poate fi primită.

În conformitate cu dispozițiile art.16 din HG nr.2192/2004 pentru aprobarea N. metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat „. privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a cărora rază acesta își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat";.

Conform dispozițiilor art.167 alin. din L. nr.84/1995 statuează că finanțarea de bază (care include și cheltuielile de personal) a unităților de învățământ de stat este asigurată prin bugetul local al unității administrativ-teritoriale pe a cărui rază își desfășoară activitatea, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale. Conform art. 5 alin. (1) lit. b) din L. nr.

273/2006 privind finanțele publice locale „veniturile bugetare locale se constituie din: sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat";.

De asemenea, art. 13 alin.1 din OUG nr.32/2001 stabilește că „Începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigura din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror raza acestea își desfășoară activitatea.";

Potrivit art. 5 alin. 1 lit. b din L. nr. 273/2006 privind finanțele publice locale „veniturile bugetare locale se constituie din: sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat";.

Drept urmare, sursa din care se plătesc drepturile salariale rămâne tot bugetul local al unității administrativ-teritoriale de care aparține unitatea de învățământ, fiind fără relevanță din ce venituri se constituie sumele necesare pentru această plată.

În cauza dedusă judecății, calitatea procesuală pasivă a recurentului pârât

C. Local al M. C. N., rezidă din dispozițiile art. 36 alin. 4 lit. a din L. nr. 215/2001, care stabilesc că acesta este cel care aprobă, la propunerea primarului, bugetullocal și potrivit art. 36 alin. 6 pct. 1 asigură și cadrul necesar privind furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația.

Totodată, potrivit art. 16 din HG nr. 2192/2004 de aprobare a N. metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat „. unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii";.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 13 din OUG nr. 32/2001, aprobată prin L. nr. 3., începând cu anul 2001, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea.

Așadar, criticile aduse de acest pârât sunt nefondate, având în vedere că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat obligarea acestuia doar la asigurarea către unitatea școlară a sumelor necesare plății drepturilor pretinse, iar nu la plata acestor sume direct către reclamanți. Or, din ansamblul dispozițiilor legale incidente în materie rezultă faptul că pârâtul recurent are pe segmentul lui de activitate atribuții specifice în ceea ce privește alocarea sumelor, reprezentând drepturi salariale.

P. municipiului C.-N. este de ordonator principal de credite al bugetuluiorașului, conform art. 63 alin. (4) lit. a) din L. 215/2001 și, în mod evident, în calitate de reprezentant al unității administrativ teritoriale, respectiv M. C.-N., art.

62 alin. (1) din L. administrației publice locale prevăzând expres că „primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție";, cele două atribuții neputând fi disociate.

În consecință, Curtea observă că pârâții nu au fost chemați în judecată în calitate de angajatori, ci în calitate de ordonatori de credite (finanțatori), doar aceasta din urmă putând justifica legitimarea procesuală.

Simpla neprevedere în buget a fondurilor necesare achitării drepturilor salariale nu poate determina sistarea plății acestor drepturi, ordonatorii de credite având obligația de a respecta dispozițiile legale care reglementează drepturile salariaților la elaborarea bugetelor instituțiilor pe care le finanțează.

Faptul că pârâții nu are calitatea de angajator a reclamanților nu prezintă nicio relevanță, întrucât, așa cum s-a subliniat anterior, aceștia au fost chemați în judecată în calitate de ordonatori de credite ai angajatorului reclamanților, cei dinurmă solicitând obligarea la alocarea fondurilor necesare plății drepturilorsalariale.

De asemenea, cum reclamanții au solicitat plata diferențelor salariale în baza Legii nr. 2., nu este incidentă în cauză L. nr. 1/2011 care este în vigoare începând cu data de (...) (30 de zile de la publicarea în M. O. din (...)), raporturile dintre părți fiind guvernate de L. învățământului nr. 84/1995.

Pentru toate aceste considerente, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 și art. 304 pct. 9 C.proc.civ., va respinge ca nefondate recursurile pârâților

C. Local al M. C.-N. și P. M. C.-N.

Referitor la recursul promovat de S. L. al Î. P. C. se apreciază că întrucâtdrepturile salariale aferente perioadei (...) - (...) se achită în perioada 5-15 aprilie

2009, termenul de prescripție de 3 ani prevăzut de art. 268 alin. 1 lit. c din Codul muncii începe să curgă de la data la care trebuiau plătite drepturile salariale aferente lunii martie 2009.

În consecință, constatând că acțiunea a fost înregistrată în data de (...),

Curtea apreciază că instanța de fond a soluționat în mod greșit excepțiaprescripției dreptului la acțiune pentru perioada (...)-(...), motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă fiind întemeiat.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. 1 și 3 Cod procedură civilă, Curtea de A. va admite recursul declarat de S. L. AL Î. P. C. în sensul celor ce urmează.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Admite recursul declarat de S. L. AL Î. P. C. împotriva sentinței civile nr.

9860 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că obligă pârâta Ș. cu clasele I-VII I. Agârbiceanu să plătească reclamanților diferențele de drepturi salariale rezultate din neaplicarea Legii 2. și pentru perioada (...)-(...).

Obligă pârâții P. și C. Local al municipiului C.-N. să aloce fondurile necesare plății drepturilor de mai sus.

Menține restul dispozițiilor din sentința atacată.

Respinge ca nefondate recursurile formulate de pârâții P. M. C.-N. și C. Local al municipiului C.-N. împotriva aceleiași sentințe.

D. este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din (...).

PREȘED.TE JUDECĂTORI

I.-R. M. S. C. B. S. D.

GREFIER C. M.

Red.S.D./S.M.D.

2 ex./(...) Jud.fond. E. B.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia nr. 4975/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă