Decizia nr. 743/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 743/R/2012

Ședința februarie 2012

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE : D. G. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : L. D. GREFIER : C. M.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul P. C. L. împotriva sentinței civile nr. 7. din 13 aprilie 2011, pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul intimat I. P. și pe pârâtul intimat C. L. - PRIN P., având ca obiect contestație act - dispoziție de imputare.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că această cauză a fost repusă pe rol la solicitarea pârâtului recurent.

De asemenea, se constată că la data de 17 februarie 2012, prin serviciul de registratură al instanței, pârâtul recurent a depus la dosar motivele de recurs prin care solicită și judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu art. 242 alin. ultim C.

Curtea, din oficiu, în temeiul art. 306 alin. 1 C. invocă excepția nulității recursului prin prisma depunerii tardive a motivelor de recurs, potrivit dispozițiilor art. 301 C. și art. 215 din Legea nr. 62/2011, având în vedere că sentința atacată i-a fost comunicată pârâtului recurent P. comunei L. la data de

20 aprilie 2011, conform dovezii de primire și a procesului verbal de predare, aflat la fila 40 din dosarul tribunalului, iar motivele de recurs au fost depuse la data de 17 februarie 2012 și reține cauza în pronunțare asupra excepției nulității.

C U R T E A

În urma deliberării, reține că prin acțiunea civilă înregistrată la aceastăinstanță sub nr. de mai sus reclamantul I. P. a solicitat în contradictoriu cu intimații P. comunei L. și C. L., prin primar în principal constatarea nulității absolute a dispoziției de imputare nr. 517/(...) emisă de P. comunei L., iar însubsidiar anularea dispoziției de imputare nr. 517/(...) ca nelegală și netemeinică, cu plata cheltuielilor de judecată.

La data de (...), prin sentința civilă nr. 7., pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosar nr. (...), s-a admis ca fiind întemeiată acțiunea civilă formulată de reclamantul I. P. în contradictoriu cu pârâții P. comunei L., C. L., prin primar, și în consecință, a fost constatată nulitatea absolută a dispoziției nr.

517/(...) numai în privința reclamantului I. P.

Au fost obligați pârâții P. comunei L., C. L., prin primar să plătească în solidar reclamantului suma de 350 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

S-a reținut că activitatea reclamantului se desfășoară în cadrul aparatului de specialitate al P. comunei L., reclamantul făcând parte din personalul contractual, așa cum rezultă din adresa nr. 1149/(...) depusă la dosar.

Prin decizia nr. 31/2010 a C. de C. a județului B.-N. s-a constatat că funcționarilor publici și personalului contractual din aparatul de specialitate al

P. comunei L. li s-au acordat nelegal anumite sume de bani.

Urmare acestui act, P. comunei L. a emis dispoziția nr. 517 din (...) prin care a dispus imputarea sumelor acordate nelegal persoanelor prevăzute în anexa 1, parte integrantă a dispoziției.

În același timp, s-a stabilit că pentru recuperarea sumelor se va „emite"; angajament de plată pentru fiecare beneficiar al sumelor nelegal acordate.

Odată cu dispoziția emisă, reclamantului i s-a comunicat și un tabel intitulat „centralizator rețineri sume acordate nelegal funcționarilor publici și personalului contractul pe anul 2., în cuprinsul căruia sunt materializate toate drepturile salariale de care a beneficiat reclamantul pe timp de 1 an calendaristic.

Dispoziția a fost comunicată reclamantului sub semnătură, aceasta împreună cu anexele fiind primită de reclamant la data de (...), conform dovezii de comunicare nr. 3959/(...) depusă la dosar (f. 32).

Raportat la momentul comunicării actului atacat și la cel al promovării prezentei acțiuni, s-a constatat că acțiunea s-a promovat în termenul legal de 30 de zile.

În privința personalului contractual o asemenea dispoziție, prin care se decide imputarea unor sume stabilite de organele C. de C. a județului B.-N. ca fiind nelegal acordate este lovită de nulitate absolută, deoarece potrivit dispozițiilor art. 164 alin. 1 din Codul muncii, nicio reținere din salariu nu poate fi operată în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege, iar conform art. 164 alin. 2 din Codul muncii, reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.

Așadar, după intrarea în vigoare a Codului muncii (martie 2003) răspunderea salariaților pentru pagube materiale produse angajatorului poate fi stabilită numai prin promovarea unei acțiuni în răspundere patrimonială, conform art. 270 și următoarele din Codul muncii, iar nu prin emiterea unei dispoziții de imputare.

Instituția deciziei de imputare ca temei al reținerilor salariale a rămas reglementată în privința funcționarilor publici, conform art. 85 alin. 1 din Legea nr. 188/1999, republicată, situație în care este aplicabilă desigur norma specială și nu cea generală din Codul muncii.

Dispoziția atacată este un act unilateral al P. comunei L., un act de imputare, în conținutul său angajatorul exprimându-și manifest voința de a imputa personalului contractual anumite sume de bani, stabilite prin actul de control al organelor teritoriale ale C. de C. și materializate în privința reclamantului în actul intitulat „centralizator rețineri sume acordate nelegal funcționarilor publici și personalului contractul pe anul 2., neavând relevanță împrejurarea că a fost sau nu pusă în executare de către angajator.

Prevederile art. 164 Codul muncii au caracter prohibitiv, astfel că în ceea ce privește personalul contractual, din care face parte și reclamantul, reținerile salariale cu titlu de daune sunt posibile numai dacă sunt constatate prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.

Angajamentul de plată constituie un act lăsat la libera apreciere a angajatului, astfel că printr-o dispoziție angajatorul nu poate institui în sarcina angajatului o obligație de asumare a unui asemenea angajament.

Ca atare, în ipoteza în care salariatul acceptă caracterul nelegal al sumelor de care a beneficiat și este de acord să le restituie de bunăvoie, prin reținere din salariu, nimic nu îl împiedică să-și asume un angajament benevol de plată. În caz contrar, o asemenea obligație nu poate fi stabilită în sarcina sa, ci angajatorul se va adresa instanței de judecată pentru a obține o hotărâre judecătorească de obligare a salariatului la plata sumelor plătite nelegal de angajator.

Având în vedere că în prezent răspunderea materială a salariatului poate fi stabilită numai prin promovarea unei acțiuni în răspundere patrimonială și nu pe calea emiterii unei dispoziții de imputare, în baza art. 164 C. muncii, s-a constatat nulitatea absolută parțială a dispoziției atacate, respectiv numai în privința reclamantului, dat fiind faptul că dispoziția este generică, ea privind toți funcționarii publici și întregul personal contractual din aparatul de specialitate al P. comunei L. care au beneficiat de anumite sume de bani, apreciate de organele C. de C. ca fiind nelegal acordate.

Existența acestui motiv de nulitate face ca analiza celorlalte aspecte de nelegalitate și netemeinicie invocate să nu se mai impună.

În baza art. 274 C.proc.civ., pârâții au fost obligați în solidar să plătească reclamantului suma de 350 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul P. comunei L., solicitândadmiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii plângerii formulate de petentul I. P.

În motivarea recursului, pârâtul a expus cele reținute de către T. prin sentința atacată, concluzionând că „instanța de fond a constatat nulitatea absolută a dispoziției nr. 517/2010 și a admis ca fiind întemeiată contestația formulată cu încălcarea prevederilor art. 271 al. 1, 2 art. 273 și art. 275 din codul Muncii ";, fără să indice în concret care sunt motivele de nelegalitate pe care acesta se sprijină, respectiv fără a le dezvolta.

Ulterior, la data de (...), acesta a depus motivele de recurs.

Prin întâmpinarea formulată, reclamantul intimat I. P. a solicitat, în principal, constatarea nulității recursului, iar în subsidiar, respingerearecursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.

Recursul este nul.

La termenul de judecată din data de (...) Curtea, din oficiu, a invocat excepția nulității recursului prin prisma depunerii tardive a motivelor de recurs.

Potrivit art. 303 alin. 1 C., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, în timp ce, conform alin. 2 al aceluiași articol, termenul pentru depunerea motivelor de recurs se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.

În conformitate cu prevederile art. 306 alin. 1 C., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, prevăzut de art. 303 C., cu excepția cazurilor prevăzute în alin. 2 al art. 306 C., respectiv atunci când motivele de recurs formulate peste termenul legal conțin motive de ordine publică.

Conform prevederilor art. 215 din Legea nr. 62/2011, termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii.

În speță, sentința recurată i-a fost comunicată pârâtului recurent la data de 20 aprilie 2011, conform dovezii de comunicare (f. 40 dosar fond), iar motivele de recurs au fost depuse la data de (...), cu depășirea termenului legal de motivare a prezentului recurs.

Așa fiind, în temeiul prevederilor menționate, Curtea va constata nulitatea prezentului recurs.

Ca parte căzută în pretenții, în baza art. 274 Cod de procedură civilă, recurentul va fi obligat să plătească intimatului I. P. cheltuieli de judecată în recurs în cuantum de 150 lei, reprezentând onorariu avocațial, potrivit chitanței depuse la dosar(f. 10).

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului declarat de pârâtul P. C. L. împotriva sentinței civile numărul 797 din (...) a T.ui B. N., pronunțată în dosar numărul (...), pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din (...).

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

D. G. S. D. L. D. C. M.

Red.DG/dact.MS

2 ex./(...)

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia nr. 743/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă