Decizia civilă nr. 1056/2013. Calcul salariu. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 1056/R/2013
Ședința publică din data de 6 martie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. -R. M. JUDECĂTORI: C. M.
S. -C. B.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții C. LOCAL Z. și P.
M. Z. împotriva sentinței civile nr. 5388 din 29 octombrie 2012, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr._, privind și pe reclamanta intimată LS DIN ÎNVĂȚĂMÂNT S. și pe pârâta intimată G. "ION
C. "; Z., având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantei intimate, av. Ielciu Otilia, lipsă fiind reprezentanții celorlalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 5 martie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar din partea reclamantei intimate întâmpinare.
Reprezentanta reclamantei intimate depune la dosarul cauzei delegația de substituire avocațială, nota de cheltuieli, factura și ordinul de plată privind onorariul avocațial, arătând că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantei intimate solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond, pentru motivele arătate în întâmpinarea formulată. Referitor la capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata drepturilor salariale chiar dacă nu există un raport direct între părți, precizează că au înțeles să solicite acest lucru având în vedere necesitatea asigurării finanțării, alocarea făcându-se prin bugetele locale și pentru punerea în executare a hotărârii. Solicită cheltuieli de judecată în sumă de 136,40 lei.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 5388 din 29 octombrie 2012 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului S.
s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a
P. UI M. Z. și a C. UI LOCAL Z. .
S-a admis acțiunea formulată de reclamanta LS DIN ÎNVĂȚĂMÂNT S. în numele membrilor de sindicat: IOV D., TAKACS A., SORAN I., TOMA FLOR., O. V., MOLNAR R., CURTA L., BĂNUȚ V.
, P. M., PETREAN G. M., MAJOR KATALIN, M. MINDRICA, MILAȘ (M. )
C., P. R., NEGRU E., CUC LAVINIA, FEKETE TIMEA, LUPSE G., STRIMBU I., U. C., BRIND. N V., LAZĂR I., ZOICAS M. și DUR.
OCTAVIA în contradictoriu cu pârâții G. ION C. Z., C. LOCAL Z. ,
P. M. Z. - INSTITUȚIA P. UI.
Parații au fost obligați la aplicarea coeficientului de multiplicare de 1 în cuantum de 400 lei ca baza de calcul a drepturilor salariale ale reclamanților, și pârâtele au fost obligate să plătească reclamanților drepturile salariale neacordate reprezentând diferența dintre drepturile salariale calculate cu coeficientul de multiplicare 1 în cuantum de 400 de lei și cele efectiv încasate, pentru perioada_ -_, actualizate în funcție de coeficientul de inflație defalcat pe fiecare lună, calculat de la data scadentei și până la data plătii efective.
Pârâții au fost obligați la plata către reclamant a sumei de 136,40 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților P. M. Z. și C. Local Z.
, că finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, respectiv finanțarea de bază ce interesează în speță, se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetului local, primarul are calitatea de ordonator principal de credite, instanța apreciază că legitimitatea procesuală pasivă a pârâtului P. orașului Z. este conferită de art. 21 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, art. 4 din OUG 22/2002 coroborate cu art. 167 din Legea nr. 84/1995, iar potrivit art. 167 din Legea 84/95 C. local este finanțatorul unităților de învățământ ca atare excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții P. municipiului Z. și C. local Z. se respinge ca neîntemeiată.
Instanța a reținut că potrivit art. 41 alin. 1 Cod procedură civilă "orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată", iar art. 42 Cod procedură civilă se dispune că "persoanele care nu au exercițiul drepturilor lor nu pot sta în judecată decât dacă sunt reprezentate... ".Potrivit art. 36 alin. 4 din Legea nr. 215/2001 C. local aprobă la propunerea primarului bugetul local, virările de credite, iar potrivit art. 167 alin. 2 și 4 din Legea 84/1995 finanțarea complementară se asigură din bugetele locale. Așadar excepția lipsei capacității procesuale pasive a P. ui municipiului Z. și C. ui local Z. s-a respins ca neîntemeiată
Asupra fondului cauzei, instanța a reținut că membrii de sindicat reprezentați sunt angajați ai paratei de rândul 1 și nu au beneficiat, începând cu_ de drepturile salariale în conformitate cu Legea nr. 330/2009 coroborată cu Legea nr. 221/2008 de aprobare cu modificări a Ordonanței de Guvern nr. 15/2008, respectiv înmulțirea cu coeficientul de multiplicare 1,000 la valoarea de 400,00 lei.
Prin dispozițiile OG nr. 15/2008, privind creșterile salariale ale personalului din învățământ pe anul 2008, art. 1 alin. 1 lit. b și c, se stabilea valoarea coeficientului de multiplicare 1,000, astfel încât, în anumite intervale de timp, se asigura o creștere a drepturilor salariale ale personalului didactic auxiliar pentru anul 2008 cu 16% mai mult față de nivelul din 31 decembrie 2007.
Acest act normativ a fost aprobat cu modificări prin Legea nr. 221/2008, principala modificare constând în majorarea coeficientului de multiplicare 1,000 la 400,00 lei pentru perioada 1 octombrie -_, aceasta reprezentând valoarea de referință pentru creșterile salariale ulterioare.
Această valoare a fost diminuată prin ordonanțe de urgență succesive care au fost ulterior declarate neconstituționale prin decizii ale Curții Constituționale. Prin Decizia nr. 3/2011 privind recursul în interesul legii publicată în
Monitorul Oficial nr. 350 din_, înalta Curte de C. și Justiție a stabilit că dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată și modificată prin Legea nr. 221/2008, constituie temei legal pentru diferența dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit acestui act normativ și drepturile salariale efectiv încasate, cu începere de la 1 octombrie 2008 și până la data de 31 decembrie 2009 ca efect al deciziilor Curții Constituționale prin care au fost declarate neconstituționale ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 136/2008, nr. 151/2008 și nr. 1/2009.
În ce privește aplicarea dispozițiilor Legii 221/2008 și în anul 2010, instanța reține următoarele:
Art. 7 alin. 2 din Legea 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice menționa că "realizarea trecerii de la actualul sistem de salarizare la noul sistem de salarizare se efectuează în mod etapizat, astfel încât în perioada de implementare a prezenței legi nici o persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficiază potrivit actualelor reglementări", iar art. 12 alin. 3 din același act normativ precizează că "în anul 2010, salariile, soldele și indemnizațiile lunare de încadrare se stabilesc potrivit art. 30 alin. 5 fără a fi utilizați coeficienții de ierarhizare prevăzuți în anexele la prezența lege. "
Art. 30 alin. 5 din Legea 330/2009 prevedea că "în anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:noul salariu de bază, solda funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezența lege; sporurile prevăzute în anexele la prezența lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcției de bază sau, după caz, indemnizației lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009. "
Însă, ținând seama de faptul că prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 intraseră în vigoare la 1 ianuarie 2010, dar nici acest act normativ și nici Legea nr. 329/2009 nu conțineau vreo reglementare expresă cu privire la modul de încadrare a personalului din aceste instituții și la modul de salarizare a acestuia după expirarea contractelor colective de muncă, s-a adoptat O.U.G. nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, publicată în M.O. nr. 62 din 27 ianuarie 2010.
Potrivit art. 5 al. 1 din O.U.G. nr. 1/2010, începând cu luna ianuarie 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își păstra salariul, solda sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare brut/brută avute la această dată, fără a fi afectate de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 prevăzute la art. 10 din Legea nr. 329/2009. Pentru personalul didactic din învățământ art. 5 al. 6 din O.U.G. nr. 1/2010 prevedea că reîncadrarea la data de 1 ianuarie 2010 se face luând în calcul salariile de bază la data de 31 decembrie 2009, stabilite în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioadă mai - decembrie 2009, aprobată prin Legea nr. 300/2009.
Însă, cum prin Decizia nr. 3 din 4 aprilie 2011 înalta Curte de C. și Justiție a admis recursul în interesul legii care viza aplicarea dispozițiilor Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, stabilind că acestea se aplică pe toată perioada cuprinsă între 1 octombrie 2008 și 31 decembrie 2009, instanța a apreciat că reîncadrarea personalului didactic
din învățământ la data de 1 ianuarie 2010 nu se poate realiza altfel decât pe coeficienții și salariul avut în plată la 31 decembrie 2009, stabilit în conformitate cu Legea nr. 221/2008, și nu cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2009.
O altă interpretare a prevederilor art. 5 al. 6 din O.U.G. 1/2010 ar conduce la nesocotirea deciziei susmenționate, dar și a considerentelor de principiu rezultate din deciziile Curții Constituționale pronunțate în materia salarizării cadrelor didactice .
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâții C. LOCAL Z. și P.
M. Z.
, solicitând modificarea în parte a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamanților față de acești pârâți și a-i exonera de plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului pârâții au arătat că în mod greșit au fost obligați (alături de ceilalți pârâți) să calculeze și să plătească reclamanților diferențele de drepturi salariale neacordate.
Obligația de a asigura fondurile necesare acestor plăți revine M. ui Finanțelor P. e, deoarece cheltuielile cu salariile se asigură de la bugetul de stat, din cote defalcate din TVA. Potrivit legii, calculul și plata acestor sume este de competența unităților de învățământ, iar sumele necesare plătii acestor drepturi se asigură de la bugetul de stat. Aceste sume nu fac decât să tranziteze bugetul local. Că sumele privind cheltuielile cu salariile sunt asigurate exclusiv de la bugetul de stat rezultă din art.48 alin. 1 și 4 din Legea nr.128/1997. privind Statutul personalului didactic. Aceeași concluzie se desprinde și din prevederile extreme de clare ale H.G. nr.1618/2009 privind finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat.
Mai mult, prin Legea nr.11/2010 privind legea bugetului de stat pe anul 2010, se stipulează: "art.5 pct.(5) Finanțarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale În bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora, pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, exclusiv învățământul special și centrele de resurse și asistență educațională, se face pe baza standardelor de cost pe elev/preșcolar, aprobate prin hotărâre a Guvernului";.
Prin legea bugetului de stat pe 2010, Guvernul a interzis autorităților publice locale să aloce sume din bugetul local pentru plata cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale În bani. stabilite prin lege, și contribuțiile aferente acestora. ale instituțiilor sau ale unităților de învățământ preuniversitar de stat.
Mai mult, conform H.G nr.2192 din 30 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, art.16 prevede că "Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii";.
Privitor la plata în solidar către reclamanți a cheltuielilor de judecată în sumă de 136,40 lei reprezentând cheltuieli de judecată arată instanței faptul că,
C. ui local al municipiului Z. și P. M. Z. sunt lipsiți de culpă procesuală.
Intimata LS DIN Î. S., în numele membrilor de sindicat, a formulat întâmpinare
solicitând respingerea recursului declarat ca nefondat.
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs și prin prisma apărărilor din întâmpinare, Curtea reține următoarele:
Curtea constată că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat obligarea pârâților C. Local al municipiului Z. și P. M. Z., alături de ceilalți pârâți, la plata în favoarea membrilor de sindicat a creșterilor salariale prevăzute de Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea OG nr. 15/2008.
În raport de pretențiile concrete formulate de reclamanți, Curtea reține că cererea de obligare a pârâților C. Local al municipiului Z. și P. M.
Z. la plata unor sume pretinse cu titlu de drepturi salariale este lipsită de temei legal.
O asemenea cerere este legată indisolubil de existența unor raporturi juridice de muncă din care ar izvorî obligația angajatorului de a achita drepturile salariale angajatului corespunzător muncii prestate conform contractului individual de muncă.
Or, în absența oricărui raport juridic de muncă între părți (reclamanți și pârâții recurenți), pârâții C. Local al municipiului Z. și P. M. Z. nu pot fi obligați la plata unor drepturi salariale către persoane care nu sunt angajații săi.
Într-adevăr, finanțarea de bază, care include și cheltuielile de personal a unităților de învățământ de stat, este asigurată prin bugetul local al unității administrativ-teritoriale pe a cărui rază își desfășoară activitatea, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale, însă drepturile salariale trebuie plătite membrilor de sindicat tot de către unitatea de învățământ.
În consecință, Curtea constată că pârâții recurenți nu au calitatea de angajator, ci cea de ordonator de credite (finanțator), doar aceasta din urmă putând justifica legitimarea procesuală a recurenților în cadrul unui eventual litigiu al cărui obiect l-ar reprezenta obligarea acestora la alocarea către angajator (unitate de învățământ) a fondurilor necesare achitării drepturilor salariale datorate de acesta.
Drept urmare, Curtea consideră că, în speță, raportat la pretenția concretă dedusă judecății, era incidentă cu prioritate, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. Local al municipiului Z. și P. M. Z. invocată prin întâmpinarea depusă la fondul cauzei, care în mod greșit a fost soluționată de instanța de fond în sensul respingerii sale.
Ținând seama de aceste considerente, Curtea în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ. urmează admită recursul declarat pârâții C. Local al municipiului Z. și P. M. Z., în cauză fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ și să respingă acțiunea formulată în contradictoriu cu acești pârâți, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Va înlătură dispoziția de obligare a pârâților C. LOCAL AL M. Z. și P. M. Z. la plata cheltuielilor de judecată la fondul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de pârâții C. LOCAL AL M. Z. și P.
M. Z. împotriva sentinței civile nr. 5388 din_ pronunțată în dosarul nr._ a Tribunalului S., pe care o modifică în parte în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților C. LOCAL
AL M. Z. și P. | M. | Z. și în consecință respinge acțiunea |
formulată de reclamantul L. | S. | DIN Î. S. în contradictoriu cu |
acești pârâți, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Înlătură dispoziția de obligare a pârâților C. LOCAL AL M. Z. și
P. M. Z. la plata cheltuielilor de judecată la fondul cauzei. Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 6 martie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I. -R. M. C. M. S. -C. B.
GREFIER
G. C.
Red. S.C.B.
Dact. V.R./2ex. _
Jud.fond: C. N. C.
