Decizia civilă nr. 2054/2013. Calcul salariu. Litigiu de muncă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ NR. 2054/R/2013

Ședința publică din data de 24 aprilie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: C. M. JUDECĂTORI: S. -C. B.

I. -R. M.

GREFIER: G. C.

S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul S.

L.

AL Î.

P.

C. EAN și de pârâții C. LOCAL AL M. C. -N.

și P.

M.

C. -N. împotriva sentinței civile nr. 3337 din 25 februarie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._, privind și pe pârâtul intimat L. CU P. S.

C. -N., având ca obiect calcul drepturi salariale.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantului recurent, av. G. Patricia, lipsă fiind reprezentanții celorlalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate părților și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care,

Reprezentanta reclamantului recurent arată că nu are alte cereri de formulat.

Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentanta reclamantului recurent solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii introductive, arătând în motivare că în mod greșit instanța de fond a admis prescripția dreptului la acțiune pentru perioada_ -_, raportat la faptul că acțiunea a fost înregistrată în data de_ . În sistemul bugetar plata drepturilor salariale se face în perioada 5-15 a lunii curente pentru luna precedentă, conform OMF nr. 86/2005, modificată prin OMF nr. 1319/2006. Raportat la cauza în speță, prima zi în care se putea promova acțiunea pentru drepturile salariale aferente lunii iunie 2009 era data de 16 iulie 2009, iar termenul de prescripție de 3 ani începe să curgă de la data la care trebuia să se facă plata drepturilor salariale pentru fiecare lună în parte. astfel, prin raportare la data introducerii acțiunii_, nu sunt prescrise drepturile salariale aferente perioadei 1 iunie - 11 iulie 2009. Nu solicită cheltuieli de judecată.

Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.

C U R T E A,

Asupra recursurilor civile de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul Cluj sub nr. 9244/117/_, S.

L. AL Î. PREUNIVERSIATAR C. EAN i-a chemat în judecată pe pârâții: L. CU P. S. C. -N., C. LOCAL AL M. C. -N. și P. MUNICIPIUL MUNICPIULUI C. -N., solicitând instanței să îl oblige pe pârâtul L. CU P. S. C. -N., în calitate de angajator, la calcularea și la plata către membrul de sindicat M. I. E. a diferențelor de drepturi salariale neacordate,

rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/2008, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, începând cu data de_ până la_, sume actualizate în funcție de coeficientul de inflație, până la data rămânerii irevocabile a sentinței cât și pentru viitor.

S-a mai solicitat prin acțiune și obligarea pârâților: C. LOCAL AL M.

C. -N. și P. MUNICIPIUL MUNICPIULUI C. -N. la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale ce au făcut obiectul cauzei.

În motivarea acțiunii, s-a arătat în esență că membrii de sindicat în numele cărora a fost formulată acțiunea sunt îndreptățiți să primească drepturile salariale solicitate în temeiul O.G. nr. 15/2008 aprobată prin cu modificări prin Legea nr.221/2008, ținând cont de deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de C. și Justiție referitoare la modificările aduse acestor acte normative.

Pârâții P. M. C. -N. și C. local al M. C. -N. au depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care au invocat excepția prescripției dreptului la acțiune și excepția lipsei calității sale procesuale pasive în cauză, iar pe fondul cauzei, au solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

În dovedire, părțile au depus la dosar înscrisuri.

Prin sentința civilă nr.

3337 din 25 februarie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj,

s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâții:

C. LOCAL AL M. C. -N. și P. M. C. -N., s-a admis în parte excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada_ -_ invocată de pârâți, respingându-se ca prescris dreptul la acțiune pentru această perioadă, s-a admis în parte acțiunea formulată de către reclamantul S.

L. AL Î. P. C. EAN, în numele membrei de sindicat M. I. E., în contradictoriu cu pârâții: L. CU P. S. C. -N., C. LOCAL AL M.

C. -N. și P. M. C. -N. și, în consecință:

A fost obligat pârâtul L. CU P. S. C. -N., în calitate de angajator, la calcularea și la plata către reclamanta M. I. E. a diferențelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/2008, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, începând cu_ și până la_, sume actualizate în funcție de coeficientul de inflație, până la data efectivă a plății.

Au fost obligați pârâții: C. LOCAL AL M. C. -N. și P. M.

C. -N. la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale obiect al prezentei cauze.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prima instanță a constatat ca fiind întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a P. ui M. C. -N. și a C. ui local al M. C. -

N., întrucât din textele de lege invocate de către pârâți, rezultă tocmai că acestora le revine obligația de a vira sumele necesare plății drepturilor salariale ale reclamantei. Raportat la speța de față este irelevant dacă pârâților li s-au alocat de la bugetul de stat sumele necesare acestei plăți, întrucât acest lucru nu îi este imputabil sindicatului sau membrilor de sindicat în numele cărora a fost formulată acțiunea și nu afectează calitatea procesuală pasivă a pârâților.

Instanța a reținut ca fiind prescris dreptul la acțiune al părților referitor la perioada:_ -_, întrucât pentru această perioadă s-a împlinit termenul de prescripție de 3 ani.

Pe fond, instanța a reținut următoarele:

Din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că membrii de sindicat în numele cărora a fost formulată acțiunea au fost angajați al unităților de învățământ pârâte în perioadele pentru care solicită plata drepturilor salariale restante.

În această calitate, reclamanții sunt îndreptățiți să beneficieze de creșterile salariale prevăzute de OG nr. 15/2008 modificată de Legea nr. 221/2008.

Î. Curte s-a pronunțat in acest sens prin Decizia privind recursul in interesul legii nr. 3/2011, concluzionând că, efect al deciziilor Curții Constituționale

prin care au fost declarate neconstituționale Ordonanțele de Urgență ale Guvernului nr. 136/2008, nr. 151/2008 și nr. 1/2009, dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată și modificată prin Legea nr. 221/2008, constituie temei legal pentru diferența dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit acestui act normativ și drepturile salariale efectiv încasate, cu începere de la 1 octombrie 2008 și până la data de 31 decembrie 2009. Or, această decizie este obligatorie pentru instanțe, potrivit art. 330 ind. 7 alin. 4 din Codul de procedură civilă.

S-a mai reținut că unitățile de învățământ pârâte nu au susținut că reclamanților li s-a plătit această diferență, deși sarcina probei le-ar fi revenit acesteia conform art. 272 din Codul muncii.

În calitate de ordonatori de credite, pârâții: C. LOCAL AL M. C. -N. și P. M. C. -N. au fost obligați să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale obiect al prezentei cauze.

Având în vedere că membrii de sindicat în numele cărora a fost formulată acțiunea nu și-au primit toate drepturile salariale stabilite și recunoscute prin actele normative indicate anterior, tribunalul a constat ca fiind fondată acțiunea, în conformitate cu prevederile art. 283 și următoarele din Codul muncii coroborate cu prevederile art. 155, art. 157 alin. 2 și art. 169 alin.1 din Codul muncii.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs atât S. L. AL Î. P.

C. EAN, în numele membrei de sindicat M. I. E., cât și pârâții: P. M. C.

-N. și C. LOCAL AL M. C. -N.

, considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică.

Recurentul S. L. AL Î. P. C. EAN critică sentința primei instanțe pentru următoarele motive:

În mod greșit prima instanță a admis excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 01.06-_ .

Se susține în acest sens că, în sistemul bugetar plata drepturilor salariale se face în perioada 5-15 a lunii curente pentru luna precedentă conform Ordinului Ministrului Finanțelor nr.86 din 2005, modificat prin Ordinul Ministrului finanțelor nr. 1319/2006.

Raportat la prezenta speță, se consideră că drepturile salariale aferente lunii iunie 2009 se achită în perioada 5-15 iulie 2009, astfel că prima zi în care se putea promova acțiunea pentru drepturile salariale aferente lunii iunie 2009 este data de 16 iulie 2009.

În consecință, recurentul arată că momentul nașterii dreptului la acțiune este atunci când creanța este certă, lichidă și exigibilă, astfel încât termenul de prescripție de 3 ani începea să curgă de la data la care trebuia să se facă plata drepturilor salariale pentru fiecare lună în parte.

Recurenții: P. M. C. -N. și C. LOCAL AL M. C. -N.

critică sentința primei instanțe pentru următoarele motive:

Soluția pronunțata de către instanța de fond este nelegala, hotărârea fiind pronunțata cu încălcarea prevederilor legale incidente in materie, motiv de recurs prevăzut de disp. art. 304 pct. 9 Cod.proc.civilă.

Potrivit petitelor cuprinse in cererea de chemare in judecată, recurenții consideră că nu au în cauză calitate procesuală pasivă, având in vedere că, in

conformitate cu dispozițiile Legii nr. 128/1997, unitățile de învățământ au calitatea de angajator al personalului didactic, având astfel obligația de a calcula si achita drepturile salariale ale acestora.

Potrivit dispozițiilor art. 63 alin.4, lit. b din Legea 215/2001, P.

întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului local. Astfel, P. municipiul poate aloca fondurile necesare plății drepturilor salariale.

Prin urmare, rezulta ca in vederea acordării diferențelor drepturilor salariale, solicitate prin cererea introductiva, era necesar ca partenerii sociali sa procedeze la identificarea surselor de finanțare înainte de adoptarea legii bugetului de stat, negocierea, in vederea includerii respectivelor drepturi in actele normative care le reglementează si achitarea acestora exclusiv din veniturile proprii realizate de unitatea de învățământ.

De asemenea, se mai arată că, pentru ca instituțiile pârâte să poate aloca sumele necesare plății drepturilor salariale, era necesar ca sumele care se cuvin personalului din unitățile de învățământ sa fi fost calculate in mod corect si sa fi fost virate in contul bugetului local, având in vedere ca sumele provin de la bugetul de stat, instituția pârâtă făcând doar deschiderea de credite către instituțiile de învățământ, in funcție de necesarul financiar al fiecăreia, in conformitate cu dispozițiile art. 39 alin 6 din Legea 273/2006.

De asemenea, se arată că Legea nr.1/2011 stabilește, la art.1, că finanțarea de baza asigura desfășurarea in condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale.

Totodată, potrivit alin. 2, finanțarea de baza se asigura din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugata si alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, pentru următoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile si alte drepturi salariale in bani, stabilite prin lege, precum si contribuțiile aferente acestora [ ... ]. In acest sens, alin. 5 prevede: Finanțarea de baza aprobata anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, orașe, municipii si sectoare ale municipiului București, de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, cu asistenta tehnica de specialitate a inspectoratelor școlare județene, respectiv a Inspectoratului școlar al M. București; De asemenea, alin. 6 Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, alocate pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat ca finanțare de baza, nu pot fi executate silit pentru recuperarea creanțelor stabilite prin titluri executorii in sarcina autorităților administrației publice locale. Așadar, se observă ca, unitățile de învățământ preuniversitar sunt finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror raza își desfășoară activitatea, de la bugetul local si din alte surse, urmând ca finanțarea de baza sa se asigure prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si din alte venituri ale bugetelor locale.

Totodată, se mai arată că bugetul pe anul 2012 a fost aprobat prin H.C.L. nr. 57/2012, însa nu a fost asigurata sursa de finanțare de către bugetul de stat pentru a fi onorate pretențiile reclamanților.

De asemenea, se susține că, potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2012, Legea nr.293/_ sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugata, sunt destinate finanțării cheltuielilor de personal, burselor si obiectelor de inventar ale instituțiilor sau ale unităților de învățământ preuniversitar de stat. Repartizarea acestor sume pe comune, orașe, municipii se face prin decizia directorului Direcției Generale a Finanțelor P. e Județene după consultarea consiliului județean, a primarului si cu asistenta tehnica de specialitate a Inspectoratului Școlar sau a Direcției de Munca

si Solidaritate Sociala, după caz, in funcție de numărul de beneficiari ai serviciilor respective.

Raportat la aceste considerente, se arată ca art. 50 alin. 2 lit. a din Legea nr. 273/2006, Direcția Generala a Finanțelor P. e asigura repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, in termen de 20 de zile de la data publicării legii bugetului de stat În Monitorul Oficial al României, Partea 1.

În consecință, se arată că, pentru ca instituțiile pârâte sa poată aloca fonduri pentru cheltuielile solicitate este imperios necesar ca sumele care se cuvin personalului din unitățile de învățământ să fi fost calculate in mod corect, să fi fost prevăzute in bugetul de stat, iar pe de alta parte, din bugetul de stat sumele destinate cheltuielilor de personal sa fi fost repartizate si virate in contul bugetului local, instituția pârâtă făcând doar deschiderea de credite către instituțiile de învățământ, in funcție de necesarul financiar al fiecăreia, in conformitate cu dispozițiile art. 39 alin. 6 din Legea nr. 273/2006.

Analizând recursul formulate de S. L. AL Î. P. C. EAN, în numele membrei de sindicat, se reține că acesta este fondat

pentru următoarele considerente:

Astfel, art.268 alin.1 din Codul muncii prevede că cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate:

c)în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator.

Conform disp.art.171 alin.1 din Codul muncii, dreptul la acțiune privind drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.

Având în vedere dispozițiile art.1 din Ordinul Ministrului Finanțelor nr.86 din 2005, potrivit cărora, începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2005, ordonatorii principali de credite și instituțiile publice și serviciile publice din subordinea acestora achită salariile într-o singură tranșă lunară, în perioada 5-15 a lunii curente pentru luna precedentă, se reține că, în speță, drepturile salariale cuvenite reclamantei pentru luna iunie 2009 erau datorate de fapt acesteia în luna următoare, motiv pentru care în mod greșit prima instanță a constatat ca fiind prescris dreptul acesteia la acțiune pentru perioada 01.06-_ .

Analizând recursurile formulate de pârâții: C. LOCAL M. C. -N. și

  1. M. C. -N.,

    prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, se reține că acestea sunt nefondate

    pentru următoarele considerente:

    În mod corect prima instanță a soluționat și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților-recurenți în cauză, având în vedere faptul că, potrivit disp.art.36 alin.2 lit. d) din Legea nr.215/2001 privind administrația locală, consiliul local are ca atribuție aprobarea bugetului local și repartizarea fondurilor necesare unităților școlare, iar primarul, conform disp.art.63 alin.4 lit. a) din aceeași lege, exercită funcția de ordonator principal de credite.

    Conform disp.art.16 din H.G. nr.2192/2004, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.

    În acest sens, potrivit disp.art.33 din H.G. nr.2192/2004, în procesul de fundamentare a deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate învățământului,

    în subordinea M. ui Educației și Cercetării și a consiliilor locale funcționează organisme consultative de specialitate cu atribuții în acest domeniu.

    Conform lit. c) a aceluiași articol, la nivelul fiecărei localități funcționează o comisie locală de finanțare a învățământului preuniversitar constituită prin hotărâre a consiliului local, având următoarea componență:

    1. un viceprimar - președinte;

2.șeful compartimentului de finanțare și administrare a învățământului din cadrul consiliului local;

  1. unul-doi contabili ai unităților de învățământ din localitate;

  2. unul-doi directori ai unităților de învățământ;

  3. reprezentanții organizațiilor sindicale desemnați de sindicatele județene.

În ceea ce privește disp.art.63 din Legea nr.215/2001, se reține că recurenții nu au probat în cauză că ar fi solicitat, în cadrul fundamentării fondurilor necesare unităților de învățământ, alocarea în buget a sumelor necesare plății drepturilor solicitate de către reclamantă prin acțiune.

Cât privește disp.art.104 din Legea nr.1/2011 și ale H.C.L. nr.57/2012, precum și cele ale Legii nr.293/_ nu se poate reține că acestea ar putea fi aplicabile în cauză, întrucât nu erau adoptate la data la care drepturile solicitate prin acțiune erau scadente.

Se mai reține că în mod corect prima instanță a constatat că reclamanții sunt îndreptățiți, în perioada 31 august 2009 -31 decembrie 2009, la plata diferențelor salariale cuvenite, potrivit dispozițiilor Legii nr. 221/2008, drepturi de care aceasta a fost lipsită în mod nejustificat.

Prin decizia nr.3/2011, obligatorie pentru instanțe, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că, având în vedere efectul deciziilor Curții Constituționale prin care au fost declarate neconstituționale Ordonanțele de Urgență ale Guvernului nr. 136/2008, nr. 151/2008 și nr. 1/2009, dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată și modificată prin Legea nr. 221/2008, constituie temei legal pentru diferența dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit acestui act normativ și drepturile salariale efectiv încasate, cu începere de la 31 octombrie 2008 și până la data de 31 decembrie 2009.

Având în vedere aceste dispoziții legale, se reține că recurenților le reveneau atribuții legale însemnate în ceea ce privește fundamentarea fondurilor necesare și asigurarea finanțării unităților de învățământ, necesare plății tuturor drepturilor bănești cuvenite personalului din învățământ, cu respectarea legilor și a prevederilor contractuale în vigoare la data scadenței acestora.

În consecință, nu se poate reține că, deși Statul a prevăzut imperativ prin lege plata acestui drepturi din fonduri bugetare, ulterior, în cursul aplicării acestor prevederi legale, acordarea efectivă a acestor drepturi bănești, a rămas doar o problemă pe care trebuie să și-o pună și să o rezolve unitățile școlare, întrucât dispozițiile legale pe care își întemeiază acțiunea reclamanta nu prevăd acordarea drepturilor din venituri proprii, cu atât mai mult cu cât marea majoritate a școlilor nici nu realizează asemenea venituri.

Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.2 Cod. proc. civilă, urmează să se admită recursul formulat de S. L. AL Î. PREUNIVERSIATAR C. EAN, în numele membrilor săi de sindicat, să se modifice în parte sentința primei instanțe, în sensul de a se respinge excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada_ -_ și, în consecință, a fi obligat pârâtul L. CU P. S. C. -N. să plătească reclamantei M. I. E. diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea O.G. nr. 15/2008 și pentru perioada_ -_, menținându-se restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.

Pentru considerentele expuse anterior, se vor respinge ca nefondate recursurile formulate de C. LOCAL M. C. -N. și P. M. C. -N.

.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de S.

L.

AL Î. P.

C. EAN

împotriva sentinței civile nr. 3337 din _

a Tribunalului C.

pronunțată în

dosarul nr._, pe care o modifică în parte în sensul că respinge excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada_ -_ și, în consecință, obligă pârâtul L. CU P. S. C. -N. să plătească reclamantei M. I. E. diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea O.G. nr. 15/2008 și pentru perioada_ -_ .

Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții P. M. C. -N. și C. LOCAL AL M. C. -N. .

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE

JUDECĂTORI

C.

M.

S. -C.

B.

I. -R.

M.

GREFIER

G. C.

Red.C.M.;

Tehnored.:C.M.;

2 ex./_ ;

Jud.fond: Tribunalului C.: B. G. Z.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 2054/2013. Calcul salariu. Litigiu de muncă