Decizia civilă nr. 2271/2013. Calcul salariu. Litigiu de muncă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ NR. 2271/R/2013

Ședința publică din data de 8 mai 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: S. -C. B. JUDECĂTORI: I. -R. M.

C. M.

GREFIER: G. C.

S-au luat în examinare recursurile declarate de chematul în garanție M.

E., C., T. ȘI S. și de către pârâtul C. J. S. împotriva sentinței civile nr. 5836 din 26 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr._, privind și pe reclamanta intimată LS D. ÎNVĂȚĂMÂNT S. în numele membrilor de sindicat J. D. V., C. P. I.

, L. N. A., D. D., P. G., NEAGĂ G., NEAGĂ F. D., NEAGĂ

C. și pe pârâtul intimat C. C. ȘIMLEU S. și chematul în garanție intimat MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect calcul drepturi salariale.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul pârâtului recurent C. J. S., consilier juridic Gavriș V., lipsă fiind reprezentanții celorlalte părți.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la data de 26 aprilie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar din partea chematului în garanție intimat Ministerul Finanțelor Publice întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului și judecarea în lipsă.

De asemenea, se constată că la data de 7 mai 2013, prin fax, s-a depus la dosar întâmpinare și din partea reclamantei intimate prin care solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate și judecarea în lipsă.

Reprezentantul pârâtului recurent arată că nu are alte cereri de formulat.

Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul pârâtului recurent solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând pe fond, admiterea acțiunii pentru motivele expuse pe larg în memoriul de recurs, arătând în esență că în mod nejustificat instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, aplicând greșit dispoziții legale care nu au legătură cu fondul cauzei. Potrivit dispozițiilor art. 167 alin. 18 din Legea nr. 84/1995 finanțarea unităților, printre care și C.

C. Ș. S., se realizează de la bugetul de stat prin bugetul M. E.

, iar potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 7 din Legea nr. 11/2010 se interzice alocarea unor sume din bugetele locale pentru finanțarea cheltuielilor de personal, respectiv a salariilor și contribuțiilor aferente acestora, ori, reclamanta tocmai aceste drepturi de natură salarială le revendică. De asemenea, mai arată că în mod greșit s-a respins cererea de chemare în garanție a M. F. P., întrucât acesta are calitate procesuală în cauză fiind administratorul bugetului general al statului. Cu privire la recursul M. E. Naționale solicită respingerea lui, motivat pe faptul că raporturile juridice care stau la baza

relațiilor dintre părți sunt raporturi de drept financiar public și nu raporturi de muncă, cum greșit s-a afirmat. Calitatea de ordonator de credite îi este conferită

M. E. Naționale de prevederile art. 167 alin. 18 din Legea nr. 84/1995. Nu solicită cheltuieli de judecată.

Cauza fiind în stare de judecată, rămâne în pronunțare.

C U R T E A

Asupra recursului civil de față:

Prin cererea înregistrată sub nr._, LS D. ÎNVĂȚĂMÂNT S.

, în numele membrilor săi: J. D. V., C. P. I., L. N. A., D. D.

, P. G., NEAGĂ G., NEAGĂ F. D., NEAGĂ C., au solicitat, în

contradictoriu cu pârâții: C. C. ȘIMLEU-S. și C. J. S., ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea paraților la aplicarea coeficientului de multiplicare de 1 în cuantum de 400 lei ca baza de calcul a drepturilor salariale ale reclamanților, la plata către reclamanți a drepturilor salariale neacordate reprezentând diferența dintre drepturile salariale calculate cu coeficientul de multiplicare 1 în cuantum de 400 de lei și cele efectiv încasate, pentru perioada_ -_, actualizate în funcție de coeficientul de inflație defalcat pe fiecare lună, calculate de la data scadentei și până la data plății efective, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că la 30 ianuarie 2008, Guvernul României a aprobat OG nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 82/_ .

Potrivit art. 1 alin (1) lit. (c) din OG nr. 15/2008, "pentru funcțiile didactice prevăzute în anexele nr. 1.2, 2 și 3 valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 va fi: - 1 octombrie - 31 decembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,00: 291,678 lei, respectiv o creștere cu încă 6%.

Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 pentru această perioadă poate deveni 299.933 lei. în condițiile realizării principalilor indicatori economici pe care este construit bugetul de stat pe anul 2008, respectiv produsul intern brut, ținta de inflație, precum și nivelul productivității muncii".

O.G. 15/2008 a fost aprobată cu modificări prin Legea 221/2008, principala modificare constând în majorarea coeficientului de multiplicare 1,000 pentru personalul didactic și didactic auxiliar, la 400,00 lei pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2008 și care reprezintă valoarea de referință pentru creșterile salariale ulterioare. Legea a fost declarată constituțională de Curtea Constituțională a României, prin Decizia 1093/_ .

Ulterior intrării în vigoare a legii, a fost emisă O.U.G. nr. 136/2008 prin care se stabilea valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 la 299,933 lei, ordonanță declarată neconstituțională prin Decizia nr. 1221/2008 a Curții Constituționale.

Anterior pronunțării Deciziei nr. 1221/2008, Guvernul României a adoptat

O.U.G. 151/_ conform căreia, pe toată durata anului 2009 valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 trebuia să fie de 299,933 lei,

Și aceste prevederi ale O.U.G. 151/_ au fost declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 842/2009. Prin O.U.G. 1/_ s-a modificat din nou O.G. 15/2008 aprobată prin Legea 221/2008, însă și prevederile acesteia au fost declarate neconstituționale prin Decizia nr. 989/_ .

Încercările de blocare a dispozițiilor cuprinse în Legea 221/2008 au continuat prin emiterea O.U.G. 31/2009 și O.U.G. 41/2009, prin care se modificau prevederile art. 1(1) din O.G. 15/2008, însă art. 1(1) a fost introdus în O.G. 15/2008 prin art. I pct. 3 din O.U.G. 151/2008 ce a fost declarat neconstituțional prin Decizia Curții Constituționale nr. 842/2009 și Decizia nr. 989/_ .

Prevederile O.U.G. 31/2009 și O.U.G. 41/2009, ca norme modificatoare ce prelungeau perioada de aplicare a unor dispoziții neconstituționale din actul modificat nu puteau produce efecte după declararea neconstituționalității actului modificat.

În măsura în care toate dispozițiile care blocau aplicarea prevederilor Legii 221/2008 și-au încetat efectele, se consideră că, în luna decembrie 2009, dispozițiile Legii 221/2008 privind majorarea coeficientului de multiplicare 1,000 la valoarea de referință de 400,00 lei erau în vigoare, iar pârâții aveau obligația imperativă de a proceda la calcularea salariilor utilizând această valoare a coeficientului de multiplicare 1,000.

Potrivit Legii-cadru 330/2009, salarizarea membrilor de sindicat reprezentați de reclamant trebuia să se mențină și ulterior datei de_, la nivelul stabilit conform dispozițiilor legale în vigoare în luna decembrie 2009, aceasta însemnând respectarea dispozițiilor art. 7 alin. 2, art. 12 alin. 3, art. 30 alin. 5 din Legea 330/2009.

Cu referire la data de 13 mai 2011, până la care se solicită acordarea drepturilor bănești, reclamantul a susținut că la data de_ a fost publicată în Monitorul Oficial Legea 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, care a intrat în vigoare la data de_ .

În drept, s-au invocat prevederile art. 3 alin. 1 Ut. c, art. 7 alin. 2, art. 12 alin. 3 și art. 30 alin. 5 din Legea 330/2009, Legea 221/2008, O.G. 15/2008, art. 28 din Legea 62/2011, art. 283 alin. 1 Ut. c Codul muncii.

C. J. S. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând prin întâmpinare că nu are calitatea de angajator.

Prin sentința civilă nr.5836 din 26 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._

s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a

  1. ui J. S., excepție invocată de acest pârât.

    S-a admis acțiunea formulată de LS D. ÎNVĂȚĂMÂNT S. - în numele membrilor de sindicat: J. D. V., C. P. I., L. N. A., D.

  2. , P. G., NEAGĂ G., NEAGĂ F. D., NEAGĂ C., în contradictoriu cu pârâții: PALATUL C. ȘIMLEU-S., C. J. S., și în consecință, pârâții au fost obligați la aplicarea coeficientului de multiplicare de 1 în cuantum de 400 lei ca baza de calcul a drepturilor salariale ale reclamanților și la plata către reclamanți a drepturilor salariale neacordate reprezentând diferența dintre drepturile salariale calculate cu coeficientul de multiplicare 1 în cuantum de 400 de lei și cele efectiv încasate, pentru perioada_ -_, actualizate în funcție de coeficientul de inflație defalcat pe fiecare lună, calculate de la data scadentei și până la data plății efective.

S-a admis cererea de chemare în garanție a M. E., C., T. și S., cerere formulată de paratul C. J. S., și în consecință, chematul în garanție a fost obligat să asigure fondurile necesare plății acestor drepturi.

S-a respins ca nefondată cererea de chemare în garanție a M. F.

P., cerere formulată de paratul C. J. S. .

Pârâții au fost obligați la plata către reclamant a sumei de 136,40 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C.

J. S., s-a reținut că finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, respectiv finanțarea de bază ce interesează în speță, se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetului local, primarul având calitatea de ordonator principal de credite.

Așadar, excepția lipsei capacității procesuale pasive a C. J. S. s-a respins ca neîntemeiată.

Asupra fondului cauzei, instanța a reținut că membrii de sindicat reprezentați sunt angajați ai primei pârâte și nu au beneficiat, începând cu_ de drepturile salariale în conformitate cu Legea nr. 330/2009 coroborată cu Legea nr. 221/2008 de aprobare cu modificări a Ordonanței de Guvern nr. 15/2008, respectiv înmulțirea cu coeficientul de multiplicare 1,000 la valoarea de 400,00 lei.

Prin dispozițiile OG nr. 15/2008, privind creșterile salariale ale personalului din învățământ pe anul 2008, art. 1 alin. 1 lit. b și c, se stabilea valoarea coeficientului de multiplicare 1,000, astfel încât, în anumite intervale de timp, se asigura o creștere a drepturilor salariale ale personalului didactic auxiliar pentru anul 2008 cu 16% mai mult față de nivelul din 31 decembrie 2007.

Acest act normativ a fost aprobat cu modificări de către Parlamentul României prin Legea nr. 221/2008, principala modificare constând în majorarea coeficientului de multiplicare 1,000 la 400,00 lei pentru perioada 1 octombrie -_, aceasta reprezentând valoarea de referință pentru creșterile salariale ulterioare.

Această valoare a fost diminuată prin ordonanțe de urgență succesive care au fost ulterior declarate neconstituționale prin decizii ale Curții Constituționale. Curtea Constituțională a stabilit că adoptarea ordonanțelor de urgență numai în scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învățământ adoptate de Parlament încalcă articolul 1 alin. 4, art. 61 alin. 1 și art. 115 alin. 4 din Constituție. (Decizia nr. 1221/12 noiembrie 2008, Decizia nr. 842/2 iunie 2009, Decizia nr. 989/30 iunie 2009).

Prin Decizia nr. 3/2011 privind recursul în interesul legii publicată în Monitorul Oficial nr. 350 din_, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată și modificată prin Legea nr. 221/2008, constituie temei legal pentru diferența dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit acestui act normativ și drepturile salariale efectiv încasate, cu începere de la 1 octombrie 2008 și până la data de 31 decembrie 2009 ca efect al deciziilor Curții Constituționale prin care au fost declarate neconstituționale ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 136/2008, nr. 151/2008 și nr. 1/2009.

Potrivit art. 330/7 alin. 4 din Codul de procedură civilă, dezlegarea dată de înalta Curte de C. și Justiție, printr-o decizie în interesul legii, problemelor de drept judecate a fost obligatorie pentru instanțe de la data publicării în Monitorul Oficial.

În ce privește aplicarea dispozițiilor Legii 221/2008 și în anul 2010, instanța a reținut următoarele:

Art. 7 alin. 2 din Legea 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice menționa că "realizarea trecerii de la actualul sistem de salarizare la noul sistem de salarizare se efectuează în mod etapizat, astfel încât în perioada de implementare a prezenței legi nici o persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficiază potrivit actualelor reglementări", iar art. 12 alin. 3 din același act normativ precizează că

"în anul 2010, salariile, soldele și indemnizațiile lunare de încadrare se stabilesc potrivit art. 30 alin. 5 fără a fi utilizați coeficienții de ierarhizare prevăzuți în anexele la prezența lege. "

Art. 30 alin. 5 din Legea 330/2009 prevedea că "în anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:noul salariu de bază, solda funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezența lege; sporurile prevăzute în anexele la prezența lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcției de bază sau, după caz, indemnizației lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009. "

Însă, ținând seama de faptul că prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice intraseră în vigoare la 1 ianuarie 2010, dar nici acest act normativ și nici Legea nr. 329/2009 nu conțineau vreo reglementare expresă cu privire la modul de încadrare a personalului din aceste instituții și la modul de salarizare a acestuia după expirarea contractelor colective de muncă, Guvernul României a adoptat O.U.G. nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, publicată în M.O. nr. 62 din 27 ianuarie 2010.

Potrivit art. 5 alin.1 din O.U.G. nr. 1/2010, începând cu luna ianuarie 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își păstra salariul, solda sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare brut/brută avute la această dată, fără a fi afectate de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 prevăzute la art. 10 din Legea nr. 329/2009. Pentru personalul didactic din învățământ art. 5 al. 6 din O.U.G. nr. 1/2010 prevedea că reîncadrarea la data de 1 ianuarie 2010 se face luând în calcul salariile de bază la data de 31 decembrie 2009, stabilite în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioadă mai - decembrie 2009, aprobată prin Legea nr. 300/2009.

Însă, prin Decizia nr. 3 din 4 aprilie 2011 înalta Curte de C. și Justiție a admis recursul în interesul legii care viza aplicarea dispozițiilor Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, stabilind că acestea se aplică pe toată perioada cuprinsă între 1 octombrie 2008 și 31 decembrie 2009, astfel încât prima instanță a apreciat că reîncadrarea personalului didactic din învățământ la data de 1 ianuarie 2010 nu se poate realiza altfel decât pe coeficienții și salariul avut în plată la 31 decembrie 2009, stabilit în conformitate cu Legea nr. 221/2008, și nu cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2009.

S-a mai reținut că o altă interpretare a prevederilor art. 5 al. 6 din O.U.G. 1/2010 ar conduce la nesocotirea deciziei susmenționate, dar și a considerentelor

de principiu rezultate din deciziile Curții Constituționale pronunțate în materia salarizării cadrelor didactice .

Acest aspect a fost reținut și de Curtea Constituțională în Deciziile nr. 877 din 28 iunie 2011 și 1376/18 octombrie 2011.

În baza art. 274 Cod Procedura Civilă, instanța a obligat pârâții la plata sumei de 136,40, reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe civile au formulat recurs atât pârâtul C. J.

S., cât și chematul în garanție M. E., C., T. ȘI S., considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică.

Recurentul-pârât C. J. S. critică sentința primei instanțe pentru următoarele motive:

În mod greșit prima instanță a respins excepția lipsei calității sale procesuale pasive în cauză.

Astfel, se arată că, potrivit dispozițiilor art.167 alin (18) din Legea nr.84/1995, finanțarea unităților, printre care se situează și C. copiilor Ș. l

S., se realizează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerul Educației și Cercetării, iar dispozițiile art.5 alin (7) din Legea nr. 11/2010 - Legea bugetului de stat pe 2010, interzic alocarea unor sume din bugetele loca le pentru finanțarea cheltuielilor de personal, respectiv a salariilor și contribuțiilor aferente acestora.

Se mai invocă faptul că, potrivit dispozițiilor art.104 și 110 alin. (3) din Legea nr.1/2011, a Anexei 4 lit. c din Legea nr.293/2011 și respectiv a Ordinului

M. E., C., T. și S. nr.5555/2011 - Anexa nr.,,3" potrivit cărora, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor, pe anul 2012, se alocă fonduri din bugetul C. ui J. S., pentru toate unitățile din învățământul preuniversitar de stat, din care face parte și C. copiilor Ș. l S., doar pentru acordarea de produse lactate și de panificație și nicidecum pentru plata drepturilor de natură salarială.

Recurenta mai susține că prima instanță, la analiza în fond a cauzei se contrazice în mod evident, în partea finală a sentinței recurate precizând, pe de o parte, că, pentru personalul didactic din învățământ, reîncadrarea la data de 1 ianuarie 2010, se face potrivit art.5 alin. (6) din Ordonanța de Urgentă a Guvernului nr.1/2010, luând în calcul salariile de bază la data de 31 decembrie 2009, stabilite conform OUG nr.41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai - decembrie 2009, aprobată prin Legea 300/2009, iar pe de alt parte, susține că reîncadrarea personalului din învățământ la data de 1 ianuarie 2010 se realizează luându-se în considerare salariile și coeficienții aferenți acestuia existenți în plată la_ stabiliți în conformitate cu Legea nr.221/2008.

Se mai invocă faptul că instanța de fond a respins în mod nejustificat cererea de chemare în garanție a M. F. P. .

Recurentul M. E., C., T. ȘI S. critică sentința recurată pentru următoarele motive:

În mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a M. E., C., T. și S., având în vedere faptul că între M. E., C., T. și S. și cadrele didactice nu există niciun fel de raporturi juridice de muncă și nu este ordonator de credite pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat.

Intimată LS D. ÎNVĂȚĂMÂNT S., în numele membrilor de sindicat, a formulat întâmpinare

prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursurile declarate de pârâtul C. J. S. și de către chematul în garanție M. E., C., T. ȘI S., se reține că acestea sunt fondate, pentru următoarele considerente:

Obligația de a calcula și plăti salariul revine angajatorului, care este, necontestat, unitatea școlară reprezentată prin director.

Aceste drepturi se asigură din surse bugetare, conform dispozițiilor art.17 alin.3 din H.G. nr.2192/2004, potrivit cărora finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale unităților de învățământ special se asigură din bugetul consiliului județean, respectiv al sectoarelor municipiului B., și din bugetul de stat.

Conform art.167 alin.19 din Legea nr.84/1995, finantarea cheltuielilor curente si de capital ale unitatilor de invatamant special se asigura din bugetul consiliului județean, respectiv al sectoarelor municipiului B., si din bugetul de stat.

De asemenea, potrivit disp.art.33 din H.G. nr.2192/2004, în procesul de fundamentare a deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate învățământului, în subordinea M. E. și C. și a consiliilor locale funcționează organisme consultative de specialitate cu atribuții în acest domeniu.

Conform lit.b) a aceluiași articol, la nivelul fiecărui județ și al municipiului

  1. se constituie, prin hotărâre a C. ui, comisia județeană, respectiv a municipiului B., pentru finanțarea învățământului preuniversitar, având următoarea componență:

    1. un vicepreședinte al consiliului județean, respectiv un viceprimar al municipiului B. - președintele comisiei;

    2. inspectorul școlar general - vicepreședinte;

    3. președintele consiliului școlar județean - vicepreședinte;

    4. directorul economic al consiliului județean, respectiv al C. ui G. al Municipiului B. ;

    5. șeful compartimentului de finanțare și administrare a învățământului din cadrul consiliului județean, respectiv al C. ui G. al Municipiului B. ;

    6. trei reprezentanți ai consiliilor municipale, orășenești și comunale;

    7. contabilul-șef al inspectoratului școlar;

    8. doi directori de unități de învățământ preuniversitar de stat;

    9. doi contabili-șefi ai unor unități de învățământ preuniversitar de stat;

    10. câte un reprezentant al sindicatelor județene, desemnat de federațiile sindicale reprezentative din învățământ.

Pentru activitatea curentă, comisia dispune de un aparat tehnic format din personal de specialitate organizat în cadrul consiliului județean, respectiv al C. ui G. al Municipiului B., sub formă de compartiment (birou, serviciu) de finanțare și administrare a învățământului preuniversitar de stat. Numărul de posturi și structura aparatului tehnic se stabilesc de către fiecare consiliu județean, respectiv C. G. al Municipiului B., în cadrul volumului total de posturi aprobat.

Comisia județeană pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat analizează datele prezentate de consiliile locale privind nivelul costurilor pe elev/preșcolar previzionate pentru finanțarea proporțională.

Pe baza datelor primite de la consiliile locale și a costurilor medii anuale standard comunicate de Ministerul Educației și Cercetării și cu consultarea consiliului școlar județean, comisia județeană propune în mod obiectiv și fundamentat costul anual pe elev/preșcolar, pe medii - rural, urban -, localități, tipuri și forme de învățământ. La stabilirea acestor costuri se ține seama și de condițiile specifice în care își desfășoară activitatea unitățile de învățământ din

diferite localități. Nivelul acestor costuri astfel stabilite se comunică fiecărui consiliul local.

Având în vedere aceste dispoziții legale, se reține că recurentului C. ui

J. S. îi reveneau atribuții legale însemnate în ceea ce privește fundamentarea fondurilor necesare și asigurarea finanțării unităților de învățământ, necesare plății tuturor drepturilor bănești cuvenite personalului din învățământ, cu respectarea legilor și a prevederilor contractuale în vigoare la data scadenței.

Se constată însă că, în speță, acesta a fost însă în mod greșit chemat în judecată de către reclamanți pentru a fi obligat chiar la calculul și plata drepturilor bănești, îndatoriri ce reveneau doar angajatorilor.

Având în vedere principiul disponibilității părților în procesul civil, modul cum reclamanții au înțeles să stabilească în cauză cadrul procesual, se reține că în mod greșit prima instanță a soluționat excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâtul-recurent în cauză.

Având în vedere că, pentru considerentele anterior expuse, acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul C. ui J. S. se impune a fi respinsă ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă în cauză, apare ca fiind de prisos analizarea motivelor de recurs invocate de către recurent ce țin de fondul cauzei.

De asemenea, având în vedere soluția anterior menționată privind acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul-recurent, se impune a fi respinsă și cererea de chemare în garanție a M. E., C., T. și S., formulată de către C. ui J. S. .

În consecință, în temeiul disp.art.312 alin.2 Cod.proc.civilă, se vor admite recursurile declarate de: C. J. S. și de către chematul în garanție M.

E., C., T. ȘI S.

și se va modifica în parte sentința pronunțată de către prima instanță, în sensul de a se admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. J. S. și, în consecință, a se respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu acesta.

Pentru considerentele anterior menționate, se va respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul C. J. S. în contradictoriu cu chematul în garanție M. E., C., T. ȘI S. .

Se vor menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN N. LEGII D E C I D E:

Admite recursurile declarate de pârâtul C. J. S. și chematul în garanție M. E., C., T. ȘI S. împotriva sentinței civile nr. 5836 din_ a Tribunalului S., pronunțată în dosarul nr._, pe care o modifică în parte, astfel:

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul C.

J. S. și, în consecință respinge acțiunea formulată de reclamanta LS

D. ÎNVĂȚĂMÂNT S. în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul C. J.

S. în contradictoriu cu chematul în garanție M. E., C., T. ȘI S. .

Menține restul dispozițiilor sentinței atacate. Irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 8 mai 2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

S. -C. B. I. -R. M. C. M.

G. C.

GREFIER

Red. C.M.;

Tehnored.:C.M./V.R.;

2ex./_ .

Jud.fond:Tribunalul Sălaj: P. R. a M. lena

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 2271/2013. Calcul salariu. Litigiu de muncă