Decizia civilă nr. 3227/2013. Obligație de a face. Litigiu de muncă
Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 3227/R/2013
Ședința publică de la 25 Iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I. T.
JUDECĂTOR: N. M. JUDECĂTOR: S. D. GREFIER: A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții O. N. M., P.
M., B. N., M. R. E., N. L. A., S. I. M., împotriva sentinței civile nr. 1370 din 28 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe pârâții intimați S. C. DE U. PENTRU
C. C. N., M. S. și C. J. C., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamanților recurenți, avocat M. L., lipsă fiind pârâții intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat pârâților intimați și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 17 iunie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, pârâtul intimat S. C. de
U. pentru C. C. -N. a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu cheltuieli de judecată, din care un exemplar se înmânează reprezentantei reclamantelor recurente.
La data de 19 iunie 2013, pârâtul intimat C. J. C. a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate, din care un exemplar se înmânează reprezentantei reclamantelor recurente.
La data de 21 iunie 2013, pârâtul intimat Ministerul Sănătății s-a înregistrat la dosar, transmisă prin fax, întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Reprezentanta reclamantelor recurente arată că nu solicită amânarea cauzei pentru studierea întâmpinărilor care i-au fost comunicate la acest termen de judecată.
La întrebarea instanței, cu privire la solicitarea de casare a hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Cluj, în ce măsură vizează sentința atacată, respectiv în ce privește soluția dată pe cele două excepții sau pe fondul cauzei, reprezentanta reclamantelor recurente arată că privește atât soluția dată pe cele două excepții, cât și pe fondul cauzei. Învederează instanței faptul că, în urma apariției Ordonanței nr. 35/2012 care reglementează în mod indubitabil menținerea gradului principal, acesta a fost acordat și s-au făcut mențiunile în cărțile de muncă, însă în continuare există discriminări salariale între reclamantele recurente și alte angajate care ocupă același post și care au vechime mai mică. Pentru lămurirea acestui aspect a solicitat la instanța
de fond proba cu interogatoriu, însă a fost respinsă. De asemenea mai arată că solicită acordarea diferențelor salariale de la intrarea în vigoare a Ordonanței nr. 35/2012 și până în prezent.
La întrebarea instanței, cu privire la susținerea că admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a C. ui J. C., reprezentanta reclamantelor recurente arată că temeiul legal pe care l-a avut în vedere este faptul că această instituție, respectiv C. J. C., este ordonator principal de credite. De asemenea învederează instanței faptul că la fila 4, paragraful 4 din dosar, este vorba de o eroare materială, întrucât managementul asistenței medicale a S. ui C. Municipal către C. J. C. și nu către C. Local al Municipiului C. -N., cum din eroare a fost consemnat.
Reprezentanta reclamantelor recurente arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond asupra recursului.
Reprezentanta reclamantelor recurente solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, cu cheltuieli de judecată, susținând pe larg motivele invocate în memoriul de recurs depus la dosar.
Consideră că admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Sănătății și C. J. C. este netemeinică, având în vedere că gestiunea sistemului de salarizare a personalului din unitățile sanitare publice este asigurată de ordonatorii principali de credite și de Ministerul Sănătății. În ce privește admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune apreciază că aceasta are un caracter nelegal, având în vedere că această acțiune nu este o contestație efectivă împotriva unei decizii a angajatorului în sensul dispozițiilor din Codul muncii și Legii dialogului social, solicitarea principală a reclamantelor fiind aceea de încadrare în funcția de asistent medical principal cu studii superioare și modificarea contractelor individuale de muncă cu titlu retroactiv.
Pe fond, reiterează argumentele invocate pe parcursul etapei procesuale a fondului cauzei, arată că reclamantele recurente sunt victimele unui abuz, având în vedere că prin noua încadrare au fost private în continuare atât de gradul solicitat, cât și de salarizarea aferentă.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1370 din_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._ a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a M. UI S. și C. UI J. C., în consecință a fost respinsă acțiunea formulată de reclamante în contradictoriu cu acești pârâți ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
A fost respinsă excepția rămânerii fără obiect a cererii de chemare în judecată invocată de pârâtul S. C. de U. pentru C. C. -N., ca neîntemeiată.
A fost admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtul S. C. de U. pentru C. C. -N. și, în consecință, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantele M. R. E., S. I. M. și
B. N. ca fiind prescrisă.
A fost respinsă acțiunea formulată de către reclamantele O. N. M., P.
M. și N. L. A. în contradictoriu cu S. C. de U. pentru C. C.
-N. ca neîntemeiată.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către pârâți.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța în fapt și în drept a reținut următoarele:
Reclamantele M. R. E., S. I. M., B. N., O. N. M. ,
P. M. și N. L. A. sunt angajate ale pârâtului S. C. de U. pentru C. C. -N., în funcția de asistent medical.
S-a arătat că aceste reclamante au dobândit, ca urmare a susținerii unui examen specific, gradul principal, fiind încadrate corespunzător acestui grad o perioadă de timp, până la momentul în care reclamantele au absolvit cursuri de învățământ superior, când angajatorul le-a reîncadrat pe acestea pe funcția de asistent medical cu studii superioare, fără însă a le menține în încadrare și gradul principal.
Având în vedere dispozițiile art.137 C.proc.civ. instanța a apreciat că prioritar este a se pronunța asupra excepțiilor de procedură sau de fond care fac de prisos analiza în fond a cauzei.
Astfel, în privința excepției lipsei calității procesuale pasive a M. ui
S. și C. ui J. C., instanța a reținut că, astfel cum se menționează unanim în doctrina și practica judiciară, una dintre condițiile pentru a fi parte în proces este aceea a calității procesuale, obligația justificării dreptului sau obligației de a participa, ca parte, în procesul civil revenind reclamantului care sesizează instanța de judecată.
Referindu-se la noțiunea de calitate procesuală pasivă s-a arătat că se înțelege identitatea între cel chemat în judecată în calitate de pârât și persoana obligată în raportul juridic dedus judecății.
În cauza instanța în raport de obiectul dedus judecății, respectiv constatarea nulității absolute a actelor adiționale la contractele individuale de muncă și obligarea pârâtei de rând I la încadrarea în funcția de asistent medical principal cu studii superioare (S) gradația 5 și la plata drepturilor salariale cuvenite acestei funcții începând cu data de_ pentru fiecare reclamantă, sume indexate și actualizate, precum și obligarea pârâtei de rândul I la plata a sumei 5000 lei cu titlu de daune morale către fiecare dintre reclamantă, a reținut că legitimare procesuală pasivă nu poate avea decât angajatorul.
În acest sens s-a reținut că așa cum reiese din actele adiționale depuse la dosar, calitatea de angajator în aceste convenții o are S. C. J. de U. pentru C. C. -N. .
În consecință, instanța a constatat că participarea în calitate de părți în prezenta cauză a M. ui S. și C. ui J. C. nu a fost justificată în cauză, astfel că se impune admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive în ceea ce-i privește pe acești pârâți și respingerea acțiunii formulate de reclamante în contradictoriu cu aceștia ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Referitor la excepția rămânerii fără obiect a cererii de chemare în judecată invocată de pârâtul S. C. de U. pentru C. C. -N., instanța a reținut că încadrarea ulterioară și doar pentru viitor a reclamantelor în funcțiile solicitate de către acestea, respectiv cu reținerea gradului principal în încadrare nu este de natură să conducă la rămânerea fără obiect a prezentei acțiuni, având în vedere împrejurarea că reclamantele contestă în cererea de chemare în
judecată încadrarea anterioară a acestora, începând cu data de_, angajatorul nedispunând în nici un mod asupra acestor pretenții ale reclamantelor prin noile reîncadrări efectuate în ceea ce le privește pe reclamante.
S-a apreciat de instanță că rămânerea fără obiect a cererii de chemare în judecată poate fi constatată numai în situația în care toate pretențiile deduse judecății au primit o soluționare favorabilă din partea celeilalte părți, aspect care nu se regăsește în cauză, astfel că se impune respingerea acestei excepții ca neîntemeiată.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată din oficiu, instanța a reținut că, din coroborarea art. 268 alin. 1 lit. a din Codul muncii și art. 211 lit. a din Legea dialogului social, rezultă că măsurile unilaterale ale angajatorului de modificare a contractului individual de muncă, pot fi contestate în termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat la cunoștință de măsura dispusă.
În cauza de față a fost constatat că, din analiza actelor adiționale a căror anulare se solicită depuse la dosar la f. 33, 60 și 80, că acestea au fost comunicate reclamantelor S. I. M., B. N. și M. R. E. la data de_, acestea semnând personal aceste înscrisuri.
Instanța, raportându-se la faptul că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată de reclamante la data de_, a constatat că în ceea ce privește reclamantele S. I. M., B. N. și M. R. E., cererea acestora a fost formulată peste termenul legal de prescripție de 45 de zile, impunându-se respingerea pretențiilor acestora ca fiind prescrise.
Referitor la celelalte trei reclamante, instanța reține că din înscrisurile depuse la dosar de către pârâtă, căreia îi revenea sarcina probațiunii, nu se poate stabili data la care actele adiționate la contractele individuale de muncă le-au fost comunicate acestora, astfel că se impune concluzia că, în ceea ce le privește pe acestea, cererea de chemare în judecată a fost formulată în termenul legal de prescripție, astfel că a apreciat analiza pe fond a cererilor acestora.
În acest sens, instanța a reținut că transformarea funcțiilor de care sunt nemulțumite reclamantele O. N. M., P. M. și N. L. A. s-a realizat în cursul anilor 2010 și 2011, când în vigoare erau prevederile Legii nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, respectiv Legea cadru nr. 284/2010, act normativ care a abrogat Legea nr. 330/2009.
Instanța a făcut referire la art. 8 alin. 8 din anexa I din acest act normativ, privitoare la reglementările specifice personalului încadrat pe bază de contract individual de muncă - personal contractual din administrația publică, absolventii învățământului superior de lungă și scurtaă durată, care la data trecerii pe funcția corespunzătoare studiilor absolvite erau încadrați pe funcții cu un nivel de studii inferior, specifice domeniului în care au absolvit studiile universitare, se încadrează la gradul profesional imediat superior gradului de debutant, păstrându-și gradația avută la data promovării, numai în măsura în care atribuțiile din fișa postului au fost modificate în mod corespunzător.
În același timp au fost observate și dispozițiile art. 4 alin. 2 litera L cap. II din Anexa nr. I la Legea cadru nr. 284/2010, potrivit căruia absolvenții învățământului superior de scurtă durată, care la data trecerii pe funcția corespunzătoare studiilor absolvite erau încadrați pe funcții cu un nivel de studii inferior, specifice domeniului în care au absolvit studiile universitare, se încadrează la gradul profesional imediat superior gradului de debutant, păstrându-și gradația avută la data promovării numai în măsura în care atribuțiile din fișa postului au fost modificate în mod corespunzător.
Instanța a invocat și prevederile anexei II din Ordinul M. ui S. nr. 1470/2005 și ale Ordinului M. ui S. nr. 467/2010, care se referă la gradele profesionale ale funcției de asistent medical cu studii postliceale sunt: asistent medical debutant, asistent medical și asistent medical principal,
legiuitorul prevăzând și trei grade profesionale pentru aceeași funcție, însă cu studii superioare și anume: asistent medical debutant, asistent medical și asistent medical principal.
Instanța a reținut că reclamantele au fost încadrate pe funcția de asistent medical cu studii superioare, cea imediat superioară celei de asistent medical debutant, reținându-se că noțiunea de grad profesional nu se confundă cu aceea de gradație, aspect pe care de altfel îl afirmă și reclamantele în cererea de chemare în judecată, recunoscând că gradația le-a fost corect stabilită.
Au fost prezentate și dispozițiile art. I pct. 20 din OUG nr. 35/2012 prin care s-a introdus în cuprinsul Legii nr. 95/2006, art. 196 ind. 1, care stipulează că asistenții medicali încadrați în unitățile sanitare publice în baza diplomei/certificatului de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată de specialitate care au dobândit gradul de principal și ulterior au absolvit studii superioare în profilul acestora se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal si a gradației avute la data promovării.
S-a apreciat că în raport de aceste dispoziții legale că anterior acestor modificări, nu era posibilă încadrarea reclamantelor în funcție corespunzătoare studiilor superioare absolvite concomitent cu menținerea gradului de principal, astfel cum susțin acestea, legiuitorul înțelegând să dea această posibilitatea abia o dată cu intrarea în vigoare a modificărilor aduse prin OUG nr. 35/2012, astfel că instanța a reținut că încadrarea pe funcții acordată acestora de către angajator a fost realizată, prin actele adiționale a căror anulare se cere, în conformitate cu dispozițiile legale, pretențiile reclamantelor fiind neîntemeiate.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantele
solicitând admiterea acestuia, cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Motivând recursul reclamantele au arătat că în mod greșit a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive față de Ministerul Sănătății și față de C.
J. C. având în vedere dispozițiile art. 6 din Legea nr. 284/2010 care prevede că Gestiunea sistemului de salarizare a personalului din unitățile sanitare publice, din rețeaua M. ui S. si a autorităților administrației publice locale se asigura de ordonatorii principali de credite si de M. S.
S-a apreciat că calitatea de parat a M. ui S. nu este data de calitatea de ordonator principal de credite, ci este necesara pentru a se asigura opozabilitatea sentinței ce se va pronunța in aceasta cauza fata de aceasta entitate, care ramane in continuare gestionar al sistemului de salarizare in virtutea acestei prevederi legale.
In acest context nu se impunea așadar admiterea acestei excepții, fata de
C. J. Oui, date fiind si susținerile M. ui S. cu privire la transferul managementului asistentei medicale a S. ui C. Municipal către
C. Local C. -N., ca urmare a intrării in vigoare a OUG nr. 48/2010 si a HG nr. 529/2010, urmând ca in eventualitatea admiterii prezentei acțiuni fondurile necesare solicitate de către ele sa fie alocate de către C. J. .
► In ceea ce privește admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune s-a arătat că si aceasta are un caracter nelegal, dat fiind faptul ca acțiunea nu este o contestație efectiva împotriva unei decizii a angajatorului in sensul dispozițiilor din Codul Muncii si Legii dialogului social, solicitarea principala a reclamantelor fiind încadrarea subsemnatelor in funcția de asistent medical principal cu studii superioare (S) gradația 5, obligând parata de rd 1 - S.
C. Municipal la modificarea contractelor individuale de munca cu titlu retroactiv, începând cu data de_ ,
S-a precizat că în temeiul art 7 din Decretul nr. 167/1958, dreptul la acțiune in ceea ce privește drepturile salariale aferente corectei incadrari curge
doar de la momentul la care instanța statuează irevocabil asupra acestei incadrari.
► In ceea ce privește fondul cauzei, s-au reiterat argumentele invocate pe parcursul etapei procesuale a fondului cauzei, apreciind că acestea au fost ignorate cu desăvârșire.
S-a apreciat că prin noua incadrare au fost privați in continuare atat de gradul solicitat, cat si de salarizarea aferenta.
S-a arătat că prin privarea reclamantelor de gradul principal pe care l-am dobândit ca urmare a unor examene organizate in temeiul unor acte normative, nu doar ca ni s-a adus un grav prejudiciu moral, fiind privați de aceasta specializare profesionala legal si definitiv dobândita, dar ni s-a produs si un important prejudiciu material prin reducerea semnificativa a salariului.
Reclamantele au arătat că au adresat nenumărate memorii instituțiilor pe care le-au apreciat ca fund abilitate in acest sens, si anume: angajatorului, Direcției de Sănătate P. a a Județului C., M. ui S., M. ui Muncii, Avocatului P. orului etc. Precizam ca vom depune in probatiune la dosarul cauzei aceste memorii.
S-a precizat că toate aceste instituții au emis răspunsuri la solicitările noastre similare, prevalandu-se de prevederile art 8 alin. 8 din anexa nr. 1 la Legea cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, judecătorul fondului achiesand de asemenea cu privire la acest temei legal
Referindu-se la textul normativ arătat a evidențiat că acesta prevede ca in anul 2010, absolvenții învățământului superior si de scurta durata, care la data trecerii pe funcția corespunzătoare studiilor absolvite erau incadrati pe funcții cu un nivel de studii inferior, specifice domeniului in care au absolvit studiile postuniversitare, se încadrează la gradul profesional imediat superior gradului de debutant, pastrandu-si gradația avuta la data promovării, numai in măsura in care atribuțiile din fisa postului au fost modificate corespunzător, prevederi sunt menținute in art 4 alin 2 de la lit I Cap II din Anexa nr 1 la Legea cadru nr 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, act normativ care abroga Legea nr. 330/2009.
Privarea reclamantelor atat de gradul profesional* cat si de sumele de bani aferente obținerii acestei recunoașteri profesionale rezulta dintr-o eronata interpretare a acestui act normativ, aspect cu privire la care ele au susținut in permanenta ca nu are aplicabilitate in ceea ce le privește.
S-a arătat că dovada de netăgăduit in acest sens o constituie adoptarea OUG nr 35/2012 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul sanitar care modifica, printre altele Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006.
Astfel, prin art. I pct. 20 din OUG nr. 35/2012 se prevede:
Dupa articolul 196 se introduce un nou articol, articolul 196 ind 1, cu următorul cuprins:
Art. 1961. - Asistenții medicali încadrați în unitățile sanitare publice în baza diplomei/certificatului de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată de specialitate care au dobândit gradul de principal si ulterior au absolvit studii superioare în profilul acestora se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării."
În aprecierea reclamantelor se statuează pentru viitor evident o stare de drept pe care noi am sustinut-o in permanenta si care se regăsește in cererea
noastră de chemare in judecata, astfel că de la data promovării studiilor superioare era necesar a ne fi menținut GR. L DE PRINCIPAL.
Problema încadrării solicitate de ele nu se mai pune de la data intrării in vigoare a OUG nr. 35/2012, si anume_, li se aplica fara discuții aceste prevederi legale, pana la aceasta data fiind incidente textele normative învederate prin cererea inițiala de chemare in judecata.
S-a subliniat că prevederile cuprinse in art 8 alin 8) din anexa nr. I la Legea cadru nr. 330/2009 nu au nici o aplicabilitate in ceea ce îi privește, in temeiul argumentației din aceeași cerere inițiala, aspect confirmat pe de-a-ntregul si prin aceasta modificare legislativa care nu face nici o referire la aceste prevederi.
În aprecierea reclamantelor noua reglementare legislativa vine sa inlature orice dubiu in legătura cu aceasta problema, a menținerii gradului dobândit, statuând fara echivoc, ceea ce ele au susținut in permanenta.
S-a criticat hotărârea în contextul celor arătate că prima instanță nu a oferit un temei legal pentru care nu se poate acorda gradul solicitat.
Ca o concluzie reclamantele au arătat că problema gradului s-a rezolvat actualmente pentru viitor, de la momentul intrării in vigoare a sus menționatului act normativ, si anume_ .
S-a învederat ca desi li s-a acordat gradul de care abuziv au fost private, sunt in continuare supuse unui tratament discriminatoriu, salarizarea lor fiind inferioara colegilor care au promovat studiile universitare anterior anului 2010, chiar daca unii din aceștia au o vechime redusa in munca, diferentele fiind substanțiale, de câteva sute de lei.
Referindu-se la intervalul_ -_ au precizat că în acest interval au fost private de acest grad, impunandu-se așadar a se preciza care erau diferentele sula riale generate de lipsa acestui grad in ceea ce ne privește in acest interval de timp, dar si problema slarizarii ulterioara datei de_ .
Prin întâmpinarea depusă de pârâtul S. C. de U. pentru C.
-N.
s-a solicitat respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii.
S-a arătat în întâmpinare că hotărârea atacată nu cuprinde motive contradictorii și nici motive străine de natura pricinii, instanța de fond a interpretat corect actul juridic dedus judecății, nu a schimbat înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, hotărârea a fost pronunțata cu temei legal cu respectarea și aplicarea corectă a legii.
De asemenea, s-a arătat că instanța de fond s-a pronunțat întemeiat și cu respectarea legii asupra admiterii excepției prescripției dreptului material la acțiune față de recurentele S. I. M., B. N. și M. R. E., respingând pretențiile acestora ca fiind prescrise.
În privința recurentelor O. N. M., P. M. și N. L. A. instanța a judecat cauza pe fond, constatând că legile de salarizare față de aceste angajate au fost aplicate corect, cu respectarea prevederilor art. 8, alin. 8 din anexa I din Legea nr. 330/2009, coroborate cu prevederile Legii 284/2010, O.M.S. 1470/2005, O.M.S. nr. 467/2010, O.U.G. nr. 35/2012, reținând că
încadrarea pe funcții acordată de către angajator a fost realizată, prin actele adiționale a căror anulare se cere, în conformitate cu dispozițiile legale, pretențiile reclamantelor fiind neîntemeiate, pentru aceste motive instanța de fond a respins acțiunea recurentelor formulată împotriva S. ui C. de U. pentru C. C.
-N., ca neîntemeiată, pentru care considerăm că sentința atacată nu prezintă nici un motiv de nelegalitate.
Pârâtul C. J. C. prin întâmpinarea
depusă a solicitat respingerea recursului apreciind hotărârea atacată ca legală și temeinică.
S-a arătat în întâmpinare că în mod corect prima instanță în raport de obiectul judecății, respectiv constatarea nulității absolute a actelor adiționale la contractele colective de muncă și reîncadrarea reclamantelor în funcția de asistent medical principal cu studii superioare gradația 5, legitimare procesuală pasivă nu poate avea decât angajatorul.
Prin întâmpinarea depusă de Ministerul Sănătății
s-a solicitat respingerea ca nefondat a recursului.
S-au arătat în motivare următoarele aspecte:
-în privința modului de soluționare a excepției lipsei de calitate procesuală pasivă a M. ui S. prima instanță a apreciat corect că autoritatea centrală nu are calitate procesuală pasivă față de obiectul cererii dedus judecății, neavând calitatea de angajator.
În acest sens au fost invocate următoarele dispoziții:
Art. 10 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, care prevede că:
"Contractul individual de muncă aste contractul în temeiul căruia o persoană
fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu."
- art. 159 din Codul Muncii care prevede că:
"Salariul reprezenta contraprestația muncii depusa de salariat in baza contractului individual da munca".
art. 160 din Codul Muncii care prevede că:
" Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri."
art. 188 din Legea nr. 95/2006 care prevede că:
"(1) Spitalele publice sunt Instituții publica finanțate Integrat din venituri proprii si funcționează pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele încasate pentru serviciile medicale, alte prestații efectuate pe bază de contract, precum și din aha surse, conform legii."
S-a concluzionat că în raport cu aceste dispoziții legale între recurentele reclamante și Ministerul Sănătății nu există nici un fel de raporturi de muncă și de altfel, nu există nici un act normativ în care legiuitorul să prevadă că ministerul, în calitate de terț, față de raporturile contractuale stabilite între recurentele reclamante și pârâtul angajator - în speță S. C. J. de U. pentru C. C. - N., să poată fi obligat la plata drepturilor salariale ale personalului acestuia.
A invocat intimatul și dispozițiile art. 1 din H.G. nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea M. ui S., cu modificările șî completările ulterioare, care prevede că:
"Ministerul Sănătății este organ de specialitate ai administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, cu sediul în municipiul B., str. C. an P. nr. 1 - a sectorul 1, și reprezintă autoritatea centrată în domeniul asistenței da sănătate publică.", precizând intimatul că atribuțiile principale ale M. ui S. au fost și sunt stabilite cu precădere în politica sanitară.
În susținerea celor deja arătate, intimatul mai arată că în conformitate cu punctul nr. 112 din Anexa 2 ~ Lista unităților sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenței medicale către autoritățile administrației publice locale și către Primăria Municipiului B. - H.G. nr. 529/2010 pentru aprobarea menținerii managementului asistenței medicale la autoritățile administrației publice locale care au desfășurat faze pilot, precum și a listei unităților sanitare publice cu paturi pentru care se menține managementul
asistenței medicale la autoritățile administrației publice locale și la Primăria mun.
B. și a Listei unităților sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenței medicale către autoritățile administrației publice locale și către Primăria mun. B., managementul asistenței medicale a S. ui C. de U. pentru C. C. -N. a fost transferat către C. J. C. .
S-a concluzionat că Ministerul Sănătății nu mal are nici măcar calitate de ordonator principal de credite pentru unitatea sanitară pârâtă în cauza de față, susținerea recurentelor reclamante referitoare la posibilitate obligării Instituției noastre în cauză fiind nefondată.
Cu privire la fondul cauzei intimatul a arătat că prima instanță a reținut, în mod temeinic și legal următoarele:
"Potrivit art. 8 alin. 8 din anexa I din acest act normativ (Legea nr. 330/2009), privitoare la reglementările specifice personalului încadrat pe bază de contract individual de muncă -personal contractual din administrația publică, absolvenții învățământului superior scurtă durată, care la data trecerii pe funcția corespunzătoare studiilor absolvite erau încadrați pe funcții cu un nivel de studii inferior, specifice domeniului în care au absolvit studiile universitare, se încadrează la gradul profesional imediat superior gradului de debutant, păstrându-și gradația avută la data promovării, numai în măsura în care atribuțiile din fișa postului au fost modificate în mod corespunzător. _
Prin art. I pct. 20 din OUG nr. 35/2012 s-a introdus în cuprinsul Legii nr. 95/2006 art. 196 ind. 1, care stipulează că asistenții medicali încadrați în unitățile sanitare publice Asistenții în baza diplomei/certificatului de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată de specialitate care au absolvit studii superioare în profilul acestora se încadrează în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu menținerea gradului de principal și a gradației avute la data promovării
În raport de aceste dispoziții legale arată intimatul, se constată că, anterior acestor modificări, nu era posibilă încadrarea reclamantelor în funcție corespunzătoare studiilor superioare absolvite concomitent cu menținerea gradului de principal, astfel cum susțin acestea, legiuitorul înțelegând să dea această posibilitate abia odată cu intrarea în vigoare a modificărilor! aduse prin OUG nr. 35/2012, astfel că instanța a reținut că încadrarea pe funcții acordată de către angajator a fost realizată, prin actele adiționale a căror anulare se cere, în conformitate ;cu dispozițiile legale, pretențiile reclamantelor fiind neîntemeiate.
S-a mai arătat că soluția primei instanțe este temeinică și legală pentru următoarele motive:
S-a evidențiată că transformarea funcțiilor reclamantelor a fost făcută în cursul anului 2010 când erau aplicabile prevederile Legii nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.
S-a făcut constatarea că recurentele susțin în mod nefondat că nu li se
{aplică revederile art. 8, alin. 8 din Anexa I - Reglementări specifice personalului încadrat pe bază de contract individual de muncă - personal contractual din administrația publică la Legea nr. 330/2009, solicitând în realitate aplicare retroactivă a prevederilor O.U.G. nr. 35/2012 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sanitar întrucât, în conformitate cu prevederile art. 8, alin. (8) din Anexa, l - Reglementări specifice personalului încadrat pe bază de contract individual de muncă - personal contractual din administrația publică, precum și ale art. 12 din Anexa II - Reglementări specifice personalului contractual din unitățile bugetare subordonate autorităților administrației publice:
Absolvenții învățământului superior de lungă și scurtă durată, care la data tăcerii pe funcția corespunzătoare studiilor absolvite erau încadrați pe funcții cu un nivel de studii inferior, specifice domeniului în care au absolvit studiile universitare, se încadrează la gradul profesional imediat superior gradului de debutant, păstrându-si gradația avută la data promovării numai în măsura în care atribuțiile din fisa postului au fost modificate corespunzător, iar potrivit art.
12 "Angajarea, promovarea și avansarea personalului contractual pe funcții, grade sau trepte profesionale si gradații se fac potrivit prevederilor din statute sau alte reglementări proprii sau, în cazul în care nu există o reglementare proprie, se aplică prevederile art. 7 și 8 din anexa nr.I."
S-a arătat că în baza Legii nr. 330/2009, ministrul sănătății a emis Ordinul nr. 467 din 19 mai 2010 pentru aprobarea criteriilor privind angajarea și promovarea în funcții, grade și trepte profesionale în unitățile sanitare publice din sectorul sanitar.
S-a apreciat că în cursul anului 2010, în conformitate cu prevederile mai sus menționate, absolvenți învățământului superior de lungă și scurtă durată, care la data trecerii pe funcția corespunzătoare studiilor absolvite erau încadrați pe funcții cu un nivel de studii inferior, specifice domeniului în care au absolvit studiile universitare, puteau fi încadrați la gradul profesional imediat superior gradului de debutant cu precizarea că în conformitate cu prevederile Legii nr. 330/2009, numai în situația în care fișa postului se completa cu atribuții se Justifica transformarea postului.
S-a considerat că nu se poate reține faptul că gradul de principal obținut de recurentele reclamante, pentru care sunt necesari 5 ani vechime în studiile absolvite inițial respectiv studii post liceale poate fi asimilat cu gradul de principal aferent studiilor superioare de durată, pentru care necesari 5 ani vechime în specialitate, respectiv pe studii superioare de lungă durată, astfel recurentele reclamante ar fi beneficiat în mod practic de o promovare, pe de o parte pe posturi pentru care sunt necesare studii post liceale în posturi aferente studiilor superioare de lungă durată, ca urmare a completării studiilor de specialitate, iar pe de altă parte, în grad profesional, ceea ce nu este posibil având în vedere prevederile legale mai sus Invocate,
Totodată, ca urmare a intrării în vigoare a O.U.G. nr. 35/2012 pentru modificarea și pentru completarea unor acte normative în domeniul sanitar, s-a creat cadrul legal menținerea gradului principal și a gradației avute de titular la data promovării.
S-a considerat că așa cum a reținut și prima instanță în mod temeinic și legal, reîncadrarea recurentelor reclamante a fost făcută în conformitate cu prevederile legale în vigoare i momentul promovării, ulterior aceștia beneficiind de actele normative mai favorabile apărute.
În privința daunelor morale solicitate de recurentele reclamante intimatul a arătat că recurentele reclamante nu au făcut dovada existenței unor daune morale, astfel lipsa oricărei dovezi cu privire la natura valorilor nepatrimoniale ce au fost dimensiunea suferințelor morale și cu privire la o cuantificare exactă, apreciem că instanța nu se poate pronunța.
Referindu-se la definiția daunelor morale în doctrină s-a arătat că el constă în "orice atingere adusă uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalității umane" sau "prejudiciul care rezultă dintr-o atingere adusă Intereselor personale și care se manifestă prin suferințele fizice sau morale pe care le resimte victima".
S-a mai precizat că recurentele reclamante nu au făcut dovada și în drept a unor daune morale, nu au adus dovezi cu privire la natura valorilor
nepatrimoniale ce au fost lezate, dimensiunea suferințelor morale și cu privire la o cuantificare exactă.
Analizând hotărârea din perspectiva criticilor din motivele de recurs, Curtea constată că recursul este fondat în limitele și pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Referitor la critica privind modul de soluționare a excepției lipsei calității procesual pasive a C. ui J. C., Curtea constată că prima instanță nu a dat rezolvarea corectă acestei excepții.
Este adevărat că calitatea procesuală pasivă este dată de calitatea de a fi parte în raportul de drept material substanțial, respectiv cel obligațional.
Însă, în măsura în care există responsabilități în sarcina altor persoane, fizice sau juridice, în derularea raportului juridic de drept material, nu se poate susține în cazul în care acest raport devine litigios că respectivele persoane nu ar avea calitate procesuală pasivă.
Este cazul C. ui J. C. care în conformitate cu dispozițiile HG nr. 529/2010 pentru aprobarea menținerii managementului asistenței medicale la autoritățile publice locale managementul asistenței medicale a S. ui C. de Urgențe pentru C. C. -N. a fost transferat către C. J. C. .
În acest sens, art. 1 alin. 1 din HG nr. 529/2010 prevede că: "Se aprobă lista unităților sanitare cu posturi pentru care se menține managementul asistenței medicale la autoritățile administrației publice locale și Primăria mun.
, prevăzută în Anexa nr. 2 care prevede la pct. 112 că se transferă managementul asistenței medicale a S. ui C. de U. pentru C. C. -N. către C. J. C. .
În susținerea calității procesuale pasive a C. ui J. C., Curtea mai reține următoarele:
În expunerea de motive OUG nr. 162/2008 se prevede scopul reglementării arătându-se că "Având în vedere urgența realizării responsabilităților ce revin Guvernului, în planul strategiei din domeniul sănătății cuprinse în Programul de Guvern, prin care autoritățile locale primesc atribuțiile și competențele pentru ca, odată cu finanțarea adecvată a unităților sanitare spitalicești să poată lua decizii pentru îngrijirea sănătății populației din zonă, considerându-se descentralizarea decizională în acest domeniu.
Ținând cont de necesitatea accelerării procesului de reformă în domeniul sanitar, precum și de urgența adoptării unui cadru juridic pentru eficientizarea activității de asistență medicală comunitară, a activității de asistență medicală acordată în unitățile de învățământ, precum și a activității de asistență medicală acordată în unele unități cu paturi, prin apropierea acestora de beneficiari.
Luând în considerare că neadoptarea unor măsuri legislative urgente pentru gestionarea eficientă a resurselor umane și financiare din domeniul sănătății publice de către autoritățile administrației publice locale poate duce la deficiențe în acordarea de asistență socială la standarde similare cu cele din statele membre ale Uniunii Europene, astfel prin implicarea autorităților administrației publice locale în managementul asistenței medicale, se stabilesc premisele implicării acestora în identificarea, cunoașterea și soluționarea nevoilor reale de sănătate ale populației din comunități, prin transferul acestor atribuții la nivel local se urmărește responsabilizarea autorităților locale în singurul serviciu public în administrarea căruia aceste unități nu sunt implicare și de care beneficiază cetățenii în cadrul comunității locale.
Această ordonanță prevede la art. 2 alin. 1 lit. a că "ansamblul atribuțiilor și competențelor prevăzute de art. 1 sunt următoarele: "finanțarea cheltuielilor de personal aferente medicilor și asistenților medicali, precum și cheltuielile cu medicamente și materiale sanitare din unitățile de asistență medico-socială.";
HG nr. 529/2010 a fost dată în aplicarea OUG nr. 162/2008 suscitată. Așadar, din analiza celor expuse este evident că pârâtul C. J. C.
are responsabilități în legătură cu obiectul dedus judecății, astfel că are calitate procesual pasivă.
În privința modului de soluționare a prescripției dreptului la acțiune a reclamantelor S. I. M., B. N. și M. R. E., Curtea apreciază că aceasta a fost greșit soluționată.
Se reține de Curte că obiectul cererii de chemare în judecată are petite nesupuse prescripției extinctive și petite supuse prescripției .
Astfel, cererea de constatare a nulității absolute a actelor adiționale la contractul de muncă este o acțiune imprescriptibilă așa cum rezultă din dispozițiile art. 2502 alin. 2 pct. 3 din NCC iar petitul privind despăgubirile este supus prescripției de 3 ani prevăzut de art. 268 alin. 1 lit. c din Codul Muncii.
Prima instanță în mod eronat a analizat prescripția din perspectiva dispozițiilor art. 268 alin. 1 din Codul Muncii și art. 211 lit. a din Legea Dialogului Social întrucât obiectul cererii de chemare în judecată este constatarea nulității absolute a actelor adiționale și nu contestarea acestor acte.
Instanța era obligată, în virtutea principiului disponibilității în procesul civil să soluționeze cererea în limitele determinate de obiectul cererii.
Dacă instanța a apreciat că pe baza stării de fapt se impunea o altă încadrare juridica, trebuia să o pună în discuția părților.
De altfel se poate observa că excepția ridicată de pârâtul S. C. de C.
-N., prin întâmpinare, nu a fost prescripția dreptului la acțiune ci excepția tardivității, cele două excepții nefiind identice, fiecare având regimul ei juridic.
În aceste condiții, Curtea constată că prima instanță nu s-a pronunțat asupra acestei excepții.
Ceea ce reține Curtea este că, săvârșind erorile arătate, nu s-a pronunțat asupra fondului în ce privește pe reclamantele M. R. E., S. I. M. și
B. N. .
În privința celorlalte reclamante, respectiv O. N. M., P. M. și N.
A., Curtea reține că săvârșind aceleași erori ca și în cazul celorlalte reclamante, nu s-a pronunțat asupra nulității actelor adiționale ce le privesc.
Abordarea fondului litigiului în privința acestor reclamante apare nejustificată întrucât în ipoteza unei rezolvări pozitive a nulității actelor adiționale, consecințele ar putea fi altele.
Pe de altă parte, o analiză a modului în care prima instanță a soluționat fondul cauzei ar însemna o antepronunțare pentru celelalte reclamante, ceea ce nu poate fi admis.
O judecată unitară pentru toate reclamantele impune casarea hotărârii în limitele ce rezultă din considerentele arătate.
În ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a M. ui S., Curtea consideră că a fost în mod corect soluționată de prima instanță, însă nefiind adusă vreo critică prin recurs asupra acestui mod de rezolvare, nu se vor mai prezenta argumentele, ele fiind prezentate de prima instanță.
Drept consecință se va menține dispoziția instanței de admitere a excepției lipsei calității procesual pasive a M. ui S. .
Față de cele expuse în baza art. 312 alin. 5 din C.pr.civ., urmează să admită recursul, să caseze hotărârea parțial menținând doar dispoziția privind soluționarea excepției lipsei de calitate procesuală pasivă a M. ui S. .
Cu ocazia rejudecării, instanța se va pronunța asupra excepției nulității actelor adiționale care privesc pe reclamante, asupra excepției tardivității cererii în raport de obiectul acesteia și asupra cererii de despăgubiri așa cum a fost formulată de reclamante.
Pentru soluționarea aspectelor arătate, instanța va administra, la cererea părților sau din oficiu, dacă apreciază că este necesar, probele pe care le consideră legale, pertinente și utile cauzei și va face tot ce este necesar cu luarea în considerare a dispozițiilor legale incidente, inclusiv a dispozițiilor NCC dacă este cazul, litigiul fiind declanșat ulterior intrării în vigoare a acestui cod pentru a pronunța o hotărâre legală și temeinică în privința aspectelor ce vor face obiectul rejudecării, așa cum au fost prezentate mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantele O.
N.
M., P. M., B. N.
, M.
R. E., N. L. A. și S. I.
M.
împotriva sentinței civile
numărul 1370 din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr._, pe care o casează în parte, în ce privește modul de soluționare a acțiunii formulate de reclamante în contradictoriu cu pârâta S. C. DE U. PENTRU C. C.
-N. și C. J. C. și în consecință trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, în aceste limite.
Menține dispoziția privind admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. S. .
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE,
JUDECĂTOR,
JUDECĂTOR,
I. T.
N.
M.
S. D.
în C.O., semnează pentru Președintele Curții de Apel C. Judecător V. M.
GREFIER,
B.
în C.O., semnează pentru PRIM GREFIER,
M. LENA T.
Red.N.M./dact.L.C.C.
2 ex./_
Jud.fond: A. M. I.