Decizia civilă nr. 3337/2013. Calcul salariu. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 3337/R/2013
Ședința publică din 02 septembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S. D. JUDECĂTOR: D. G. JUDECĂTOR: L. D.
GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul M. E. N. împotriva sentinței civile nr. 1259/F din 08 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul B. -N. în dosarul nr._, privind și pe reclamanta intimată
D. A. M. și pe pârâții intimați Ș. G. "L. B. " B., C. C.
D. B., C. LOCAL B., P. M. B., I. Ș. J.
B. -N., având ca obiect calcul drepturi salariale Legea 330/2009.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantei intimate și pârâtului intimat C. Local B. și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin memoriul de recurs pârâtul recurent M. E. N. a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 pct. 2 Cod de procedură civilă.
Curtea constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
În urma deliberării, reține că
prin acțiunea civilă înregistrată sub nr. de mai sus, reclamantul/a D. A. M., prin Uniunea J. ă a Sindicatelor Libere din Învățământ B. -N., a chemat în judecată pe pârâții Ș. G. " L.
B. "; B., C. C. D. B., C. Local B., I. P. ui M. B., I. Ș. J. B. -N., M. E., C., T. și S. solicitând obligarea pârâtei Ș. G. " L. B. "; B. la calcularea drepturilor salariale cuvenite membrilor de sindicat în conformitate cu prevederile Legii nr. 330/2009, respectiv cu luarea în considerare a salariilor de bază aferente lunii decembrie 2009, stabilite conform Legii nr. 221/2008 - prin utilizarea coeficientului de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 lei, și plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv încasate, pentru perioada 01 ianuarie 2010 - 31 august 2010, actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății.
S-a mai solicitat obligarea pârâtei C. C. D. B. la calcularea drepturilor salariale cuvenite reclamanților în conformitate cu prevederile Legii nr. 285/2010, respectiv cu luarea în considerare a salariilor de bază aferente lunii octombrie 2010, stabilite conform Legii nr. 221/2008 și a Legii nr. 330/2009 - prin utilizarea coeficientului de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 lei, și plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv
încasate, pentru perioada 01 septembrie 2010 - 13 mai 2011, actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății.
S-a mai solicitat obligarea pârâților C. Local B., I. P. ui M.
B., și respectiv I. Ș. J. B. -N. și M. E., C. ,
T. Și S. la asigurarea finanțării pentru plata sumelor mai sus menționate.
Prin sentința civilă nr. 1259/F/_, pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosar nr._
, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. E. N. .
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I. Ș.
J. B. -N. și-n consecință s-a respins acțiunea reclamantei împotriva acestuia pentru lipsă calitate procesuală pasivă.
S-a respins excepția tardivității introducerii acțiunii.
S-a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul/a D. A. M., prin Uniunea J. ă a Sindicatelor Libere din Învățământ B. -N., împotriva pârâților Ș. G. "L. B. "; B., C. C. D. B., C. Local
B., I. P. ui M. B., M. E. N., anterior M.
E., C., T. și S. și în consecință:
A fost obligat pârâtul/a angajator Ș. G. " L. B. "; B. să calculeze drepturile salariale cuvenite reclamantului/ei, potrivit Legii-cadru nr.330/2009 și a legii nr.285/2010, în raport de salariul de bază din luna decembrie 2009 stabilit conform legii 221/2008 și să plătească acestora diferența dintre suma plătită efectiv cu acest titlu și suma cuvenită pentru perioada 01 ianuarie 2010-31 august 2010 (ținându-se seama și de dispozițiile legii 118/2010), sume actualizate cu rata inflației începând cu data de 1 ianuarie 2010 și până la data efectivă a plății;
Au fost obligați pârâții C. Local B. și I. P. ui M. B. să asigure finanțarea pârâtei angajator Ș. G. " L. B. "; B. privind
fondurile bănești necesare plății diferențelor salariale dintre sumele cuvenite și cele încasate efectiv.
A fost obligat pârâtul/a angajator C. C. D. B. să calculeze drepturile salariale cuvenite reclamantului/ei, potrivit Legii-cadru nr.330/2009 și a legii nr.285/2010, în raport de salariul de bază din luna decembrie 2009 stabilit conform legii 221/2008 și să plătească acestora diferența dintre suma plătită efectiv cu acest titlu și suma cuvenită pentru perioada 01 septembrie 2010-13 mai 2011 (ținându-se seama și de dispozițiile legii 118/2010), sume actualizate cu rata inflației începând cu data de 1 septembrie 2010 și până la data efectivă a plății;
A fost obligat pârâtul M. E. N. să asigure finanțarea pârâtei angajator C. C. D. B. privind fondurile bănești necesare plății diferențelor salariale dintre sumele cuvenite și cele încasate efectiv. Fără cheltuieli de judecată.
Soluția menționată a avut la bază următoarele considerente
:
Examinând în prealabil excepțiile invocate de pârâți, tribunalul a reținut următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. E. N. este nefondată și a fost respinsă ca atare, reținându-se că acest pârât a fost chemat în judecată în ce privește petitul de asigurarea finanțării privind fondurile bănești necesare drepturilor salariale solicitate prin acțiune de reclamantă de la pârâtul angajator C. C. D. B., în perioada indicată în acțiune_ -_ .
Tribunalul a constatat că potrivit art.167 alin.18 din legea nr.84/1995 finanțarea cheltuielilor, privind inspectoratele școlare, casele corpului didactic,
palatele și cluburile copiilor și elevilor, centrele și cabinetele de asistență psihopedagogică, centrele logopedice, cabinetele școlare, cluburile sportive și școlare se asigură din bugetul de stat prin bugetul M. ui E. și C. . De asemenea și potrivit art.11 alin.2 din legea nr.1/2011, intrată în vigoare în februarie 2011, finanțarea cheltuielilor privind inspectoratele școlare, casele corpului didactic, palatele și cluburile copiilor și elevilor, cluburile sportive școlare, se asigură din bugetul de stat, prin bugetul M. ui E., C., T. și S. .
Având în vedere aceste dispoziții legale imperative ce prevăd că finanțarea cheltuielilor pârâtei C. C. D. B., inclusiv cele de personal, se asigură din bugetul de stat, prin bugetul M. ui E., C., T. și S., tribunalul a constatat că acest pârât are legitimitate procesuală pasivă, motiv pentru a respins excepția invocată de acesta.
Tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I. Ș. J. B. -N. și-n consecință a respins acțiunea reclamantei împotriva acestuia pentru lipsă calitate procesuală pasivă, ținând cont de pretențiile formulate împotriva acestuia și de prevederile legale anterior reliefate ce reglementează finanțarea cheltuielilor casei corpului didactic, fiindcă acest pârât nu justifică legitimitate procesuală pasivă, nefiind nici angajator al reclamantei și nici nu are atribuții prevăzute prin legea nr.84/1995 ori prin legea nr.1/2011 în vederea asigurării finanțarea cheltuielilor pârâtelor angajator.
respins și excepția tardivității introducerii acțiunii invocată de pârât ca nefondată potrivit următoarelor argumente.
Obiectul acțiunii deduse judecății îl constituie obligarea pârâtelor angajator la calcularea drepturilor salariale cuvenite membrilor de sindicat și plata diferențelor între sumele efectiv încasate și cele cuvenite cu luarea în considerare a salariilor de bază așa cum au fost majorate și stabilite conform Legii nr. 221/2008. Așa fiind, tribunalul a reținut că salariații solicită diferențe salariale, caz în care acest litigiu este unul de muncă, iar potrivit art. 268 alin.1 lit.c Codul muncii asemenea cereri pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune.
În ce privește prevederile invocate de pârâtă, respectiv art.34 din legea nr.330/2009 și respectiv de art.7 din legea nr.285/2010, ce prevăd contestarea inițial la ordonatorul de credite, iar apoi la instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile, tribunalul arată că aceste prevederi sunt aplicabile în situația în care se urma procedura respectivă, ori în cauză este urmată procedura de drept comun, fiind vorba de un litigiu de muncă căruia îi sunt aplicabile prevederile specifice legislației muncii în ce privește termenul de introducere a acțiunii, pe de o parte, iar pe de altă parte, trebuie subliniat că dispozițiile legale invocate de pârâtă nu prevăd că singurul mod de contestare al deciziilor de reîncadrare și de plată a unor diferențe salariale ar fi cel anume reglementat de acele acte normative, respectiv contestarea inițial la ordonatorul de credite, iar apoi la instanța de contencios administrativ, situație în care salariații aveau la îndemână două tipuri de acțiuni, în lipsa unor prevederi legale imperative care să excludă acest lucru, adică fie urmau procedura administrativă respectivă, fie puteau să se adrese instanțelor de judecată ce soluționează conflicte de muncă în termenul de prescripție anterior reliefat, cale urmată în cauză, iar raportat la data introducerii acțiunii, tribunalul constată că termenul de introducere a acțiunii a fost respectat.
Pârâtele angajator, deși au fost legal citate, nu s-au prezentat în instanță și nici nu au depus la dosar întâmpinare.
În ceea ce privește fondul cauzei, Tribunalul a reținut că reclamantul/a face parte din personalul didactic ori didactic auxiliar, fiind angajată la pârâtul/
a angajator Ș. G. " L. B. "; B., în perioada indicată în acțiune _
-_, iar apoi fiind salariat/ă la pârâta/ul C. C. D. B., în perioada
indicată în acțiune_ -_, iar acești pârâți nu au calculat drepturile salariale în luna decembrie 2009 cuprinzând și majorările prevăzute de legea nr.221/2008 și nici pentru perioada indicată în acțiune anterior reliefată la calcularea și plata drepturilor salariale n-au fost incluse majorările prevăzute de aceeași lege, aspect reieșit din adeverințele depuse la dosar.
Prin decizia nr. 3/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în interesul legii, s-a reținut că urmare a deciziilor Curții Constituționale prin care au fost declarate neconstituționale ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 136/2008, nr. 151/2008 și nr. 1/2009, dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată și modificată prin Legea nr. 221/2008, constituie temei legal pentru diferența dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit acestui act normativ și drepturile salariale efectiv încasate, cu începere de la 1 octombrie 2008 și până la data de 31 decembrie 2009.
Conform acestui act normativ, începând cu 1 octombrie 2008 salariile cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, a personalului cu funcții didactice auxiliare din învățământ au cunoscut o creștere semnificativă, urmare a majorării valorii coeficientului de multiplicare.
Astfel, pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar și pentru funcțiile didactice auxiliare din învățământ valoarea coeficientului de multiplicare pe perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2008 a crescut la valoarea de 400 lei față de 291,678 lei, creșterea fiind de 37%, așa cum rezultă din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2008. Ca atare, prin decizia în interesul legii s-a reținut că la data de 31 decembrie 2009 salariul cuvenit personalului din învățământ - didactic și didactic auxiliar - era cel calculat în baza prevederilor Legii nr. 221/2008.
La data de 1 ianuarie 2010, a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Potrivit art.330 alin.5 din legea nr.330/2009, lege aplicabilă pentru perioada indicată în acțiune, în anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:
noul salariu de bază, solda funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege;
sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcției de bază sau, după caz, indemnizației lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009.
Prin decizia nr.11/2012 a Înaltei curți de casație și justiție, publicată în monitorul oficial din 31 octombrie 2012, au fost admite recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Colegiul de conducere al Curții de Apel Craiova și, în consecință:
S-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar și ale art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, personalul didactic din învățământ aflat în funcție la data de
31 decembrie 2009 are dreptul, începând cu data de 1 ianuarie 2010, la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.
Această decizie este obligatorie pentru instanțele judecătorești potrivit art.
330^7 alin. 4 Codul de procedură civilă.
În considerentele acestei decizii s-a arătat, printre altele, că stabilirea drepturilor salariale ale personalului din învățământ prin raportarea la o valoare de referință redusă, în contextul în care demersurile legislative anterioare de reducere a acestei valori de referință au fost apreciate ca fiind contrare Constituției României prin decizii ale Curții Constituționale, iar Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia de recurs în interesul legii, a adoptat o modalitate de interpretare și aplicare unitară a prevederilor legale, poate reprezenta o ingerință a autorităților publice în exercitarea dreptului la respectarea bunului, care nu păstrează un echilibru just între cerințele interesului general și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului, în sensul celei de-a doua fraze a primului paragraf al articolului 1 din Protocolul nr. 1. În concluzie, având în vedere succesiunea cronologică a reglementărilor legale evocate, deciziile Curții Constituționale și Decizia Înaltei Curți de C. și Justiție nr. 3/2011 pronunțată în recurs în interesul legii, se reține că, în perioada 1 ianuarie 2010 - 31 decembrie 2010, personalul didactic din învățământ trebuia să beneficieze de drepturi salariale lunare calculate prin includerea majorărilor stabilite prin Ordonanța Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.
De la acest salariu, calculat conform Legii nr. 221/2008, trebuia să pornească unitatea de învățământ la momentul realizării noii încadrări în baza Legii-cadru nr. 330/2009, ceea ce nu s-a realizat așa cum atestă unitatea de învățământ în cuprinsul adeverinței depuse la dosar. Prin urmare, în privința reclamanților din prezenta cauză s-a comis o greșeală de încadrare în temeiul noii legi, întrucât nu s-a ținut seama de salariul cuvenit în baza Legii nr. 221/2008.
Urmare a încadrării eronate salariul de care au beneficiat reclamanții începând cu data de 1 ianuarie 2010 a fost mai mic decât cel efectiv cuvenit, calculat pornind de la valoarea salariului din 31 decembrie 2009, stabilit conform Legii nr. 221/2008. Salariul obținut la 31 decembrie 2009, de la care trebuia să se pornească la 1 ianuarie 2010 s-a menținut și în anul 2011, când a intrat în vigoare Legea nr. 284/2010, care reglementează salarizarea personalului din
învățământ, aplicabilă potrivit art. 46 începând din 1 ianuarie 2011. Prin Legea nr. 285/2010 s-a prevăzut majorarea cu 15% a cuantumului salariilor acordate pentru luna octombrie 2010, începând cu 1 ianuarie 2011.
La data de 13 mai 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 63/2011, privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, aplicabilă numai de la momentul intrării sale în vigoare și nu pentru trecut, conform art. 1 al legii, act normativ ce prevede o altă reîncadrare a personalului și un alt mod de calcul al salariului.
În concluzie, având în vedere succesiunea cronologică a reglementărilor legale evocate, deciziile Înaltei Curți de C. și Justiție nr. 3/2011 și nr. 11/2012, pronunțate în recurs în interesul legii, tribunalul a reținut că, în perioada 1 ianuarie 2010 - 31 decembrie 2010, respectiv 1 ianuarie 2011 - 13 mai 2011 personalul didactic din învățământ trebuia să beneficieze de drepturi salariale lunare calculate prin includerea majorărilor stabilite prin Ordonanța Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008. Desigur, calculul drepturilor ca diferență dintre sumele efectiv acordate și cele
cuvenite trebuie să aibă în vedere și dispozițiile Legii nr. 118/2010, aplicabilă din 3 iulie 2010, care prevăd diminuarea cuantumului brut al salariilor cu 25%.
Sumele datorate suportă riscul devalorizării, astfel că debitorul obligației de plată este ținut la repararea în totalitate a prejudiciului, motiv pentru care se impune obligarea debitorului la plata actualizată cu indicele inflației a sumelor cuvenite, începând cu data de la care se datorează dreptul și până la data plății efective.
Având în vedere considerentelor reținute, a textelor legale și a deciziilor în interesul legii invocate, tribunalul a admis acțiunea civilă formulată împotriva unităților de învățământ și în consecință a obligat pârâtele angajator să calculeze drepturile salariale cuvenite reclamantului/ei membru de sindicat potrivit Legii- cadru nr.330/2009 și a legii nr.285/2010 în raport de salariul de bază din luna decembrie 2009 stabilit conform legii 221/2008 și să plătească acestuia diferența dintre suma plătită efectiv cu acest titlu și suma cuvenită pentru perioada în care reclamantul/a a lucrat la fiecare pârât/ă, perioadă indicată în dispozitivul acestei hotărâri (ținându-se seama și de dispozițiile legii 118/2010), sume actualizate cu rata inflației începând cu data de 1 ianuarie 2010 și respectiv_ până la data efectivă a plății .
Potrivit art.167 alin.1 din legea nr.84/1995, lege aplicabilă în cauză raportat la perioada indicată în acțiune, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte sume potrivit legii. Finanțarea acestor unități are două componente, finanțarea de bază și finanțarea complementară. Finanțarea de bază, ce include și cheltuielile de personal (inclusiv drepturile salariale) se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si alte venituri ale bugetelor locale.
De asemenea și potrivit art. 104 alin. 2 lit. a din capitolul VIII din Legea nr. 1/2011 a educației naționale intitulat "Finanțarea și baza materială a învățământului preuniversitar";, lege în vigoare în luna februarie 2011, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Conform art.36 din legea nr.215/2001, consiliul local aprobă, la propunerea primarului, bugetul local și asigură și cadrul necesar privind furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația. Unitatea
administrativ teritorială este reprezentată de primar în relațiile cu alte autorități publice și în justiție potrivit art.62 din legea nr.215/2001, iar potrivit art.63 alin.4 din aceeași lege primarul exercită funcția de ordonator de credite și
întocmește proiectul bugetului local.
Ținând seama de aceste dispoziții legale, tribunalul a admis acțiunea civilă formulată și împotriva pârâților de rând 3 și 4 și în consecință a obligat pârâții P.
P. ui M. B., în calitate de ordonator de credite al unității administrativ teritorială în a cărei rază funcționează angajatorul și respectiv C. local al P. ui M. B., care are atribuția aprobării bugetului local la propunerea primarului, să aloce pârâtului/ei angajator Ș. G. "L. B. ";
B. fondurile bănești necesare plății sumelor restante datorate ca urmare a neaplicării prevederilor legii nr.221/2008. Contrar susținerilor acestor pârâți, tribunalul a arătat că aceștia pot fi obligați să asigure finanțarea ori să aloce fondurile bănești în baza prevederilor legale anterior reliefate, chiar prin aceeași hotărâre prin care angajatorul a fost obligat să calculeze și să plătească diferențe salariale, neexistând nici un temei legal care să împiedice o asemenea măsură
sau să impună ca aceste cereri să fie soluționate în alt proces, situație în care apărarea acestora că acțiunea ar fi prematur formulată este neîntemeiată.
Tribunalul a constatat că potrivit art.167 alin.18 din legea nr.84/1995 finanțarea cheltuielilor, privind inspectoratele școlare, casele corpului didactic, palatele și cluburile copiilor și elevilor, centrele și cabinetele de asistență psihopedagogică, centrele logopedice, cabinetele școlare, cluburile sportive și școlare se asigură din bugetul de stat prin bugetul M. ui E. și C. . De asemenea și potrivit art.11 alin.2 din legea nr.1/2011, intrată în vigoare în februarie 2011, finanțarea cheltuielilor privind inspectoratele școlare, casele corpului didactic, palatele și cluburile copiilor și elevilor, cluburile sportive școlare, se asigură din bugetul de stat, prin bugetul M. ui E., C., T. și S. .
Având în vedere aceste dispoziții legale imperative ce prevăd că finanțarea cheltuielilor pârâtei C. C. D. B., inclusiv cele de personal, se asigură din bugetul de stat, prin bugetul M. ui E., C., T. și S., tribunalul a obligat pârâtul M. E. N. să asigure finanțarea pârâtei angajator C. C. D. B. privind fondurile bănești necesare plății diferențelor salariale dintre sumele cuvenite și cele încasate efectiv.Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul M. E. N. ,
solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesual pasive proprii, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Menționează recurentul că o parte poate fi menținută în proces în situația în care există raporturi juridice care să conducă la obligarea acesteia pentru a îndeplini obiectul dedus judecății, însă în cauză nu este îndeplinită această condiție întrucât acesta nu are atribuții de a plăti sau de a asigura plata unor drepturi salariale ale cadrelor didactice.
Legiuitorul a reglementat explicit prin art. 167 din Legea nr. 84/1995 care sunt cheltuielile care se asigură din bugetul de stat prin minister, dispozițiile legale menționate fiind însă eronat interpretate de către prima instanță.
Mai arată că nu are calitatea de angajator, așa cum este definită prin art. 10 și art. 14 din Legea nr. 53/2003- Codul Muncii, aceasta aparținând exclusiv directorul unității de învățământ cu personalitate juridică.
Învederează, de asemenea, că nu este ordonator de credite pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat și nici angajator al personalului didactic, sens în care face trimiteri la dispozițiile Legii nr. 84/1995, Legii nr. 128/1997, respectiv ale Legii nr. 1/2011.
Deși au fost legal citați intimații nu au depus întâmpinare.
Nu au fost administrate probe noi.
Recursul este nefondat pentru cele ce succed:
Potrivit dispozițiilor art. 167 al. 18 din Legea nr. 84/1995 republicată, legiuitorul a statuat că "finanțarea cheltuielilor privind inspectoratele școlare, casele corpului didactic, palatele și cluburile copiilor, centrele și cabinetele de asistentă psihopedagogică, centrele logopedice, cabinetele școlare, cluburile sportive și școlare, se asigură de la bugetul de stat prin bugetul M. ui E. și C. ";. În acest sens sunt și dispozițiile art. 13 alin. 3 din OUG nr. 32/2001.
Mai mult, art. 17 alin. 2 din H.G. nr. 2192/2004 privind aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, prevede că "finanțarea cheltuielilor privind inspectoratele școlare, casele corpului didactic, palatele și cluburile copiilor și elevilor, centrele și cabinetele de asistență psihopedagogică, centrele logopedice,
cabinetele școlare, cluburile sportive și școlare se asigură din bugetul de stat prin bugetul M. ui E. și C. ";.
Pornind de la textele legale menționate și având vedere inclusiv dispozițiile art. 33 din HG nr. 2192/2004, Curtea notează că toate aceste categorii de cheltuieli sunt cheltuieli care vizează învățământul special și se finanțează în mod exclusiv numai de la bugetul de stat, prin bugetul M. ui E. și C.
.
Dispoziții similare se regăsesc și în Legea nr. 1/2011 a educației naționale, care prin dispozițiile art. 111 al. 2 statuează expres că "Finanțarea cheltuielilor privind inspectoratele școlare, casele corpului didactic, palatele și cluburile copiilor și elevilor, cluburile sportive școlare, se asigură din bugetul de stat, prin bugetul M. ui E., C., T. și S. .";
Având în vedere contextul legal menționat și reținând că reclamanta și-a desfășurat activitatea în perioada de referință și în cadrul Casei C. D. B.
, instituție enumerată expres de normele legale anterior evocate, Curtea consideră că pârâtul M. E. N. are calitate procesuală pasivă
în cauza dedusă judecății.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 al. 1 Cod de procedură civilă Curtea va respinge ca nefondat recursul pârâtului.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul M. | E. | N. | |
împotriva sentinței civile nr. 1259 din_ a Tribunalului B. | -N. | , |
pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||
S. | D. D. | G. | L. | D. C. M. |
Red.DG/dact.MS 2 ex./_
Jud.fond: M.L.B.
