Decizia civilă nr. 3580/2013. Cotestație decizie concediere
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 3580/R/2013
Ședința publică din 23 septembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: L. D. JUDECĂTOR: D. G. JUDECĂTOR: S. D.
G.: C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. N. P. R. SA împotriva sentinței civile nr. 594 din 15 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._, privind și pe reclamantul intimat
O. V., având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul pârâtei recurente C. N. P. R. SA, consilier juridic O. Tudor și reclamantul intimat O. V., asistat de avocat Jeler M. B. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 19 septembrie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul intimat a depus la dosar întâmpinare la care a anexat decizia nr. 2971/_ a Companiei Naționale P. R. și cu titlu de practică judiciară copia deciziei civile nr. 1754/R din 09 aprilie 2013, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. _
.
Reprezentantul pârâtei recurente arată că i-a fost comunicată întâmpinarea și nu mai are alte cereri de formulat.
Reprezentantul reclamantului intimat arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul pârâtei recurente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței civile recurate în sensul menținerii deciziei de concediere ca fiind una temeinică și legală. Nu solicită obligarea reclamantului intimat la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea recursului și menținerea sentinței civile atacate ca fiind temeinică și legală, pentru motivele expuse pe larg în întâmpinarea depusă la dosar. În esență, arată că din analiza comparativă a fișei postului de director județean și fișei postului înființat în urma reorganizării, respectiv șef Oficiu Județean se observă că acestea conțin atribuții similare în substanța lor specifice unui post de conducere. Astfel din fișa postului de director județean au fost preluate nu mai puțin de 38 din cele 44 de atribuții principale de organizare, coordonare, urmărire și îndrumare a activităților în cadrul Oficiului Județean de P. . Prin urmare, desființarea postului nu îndeplinește condițiile impuse de art. 65 din Codul muncii, desființarea neavând un caracter real, postul rămânând în ființă primind doar formal o nouă denumire aceea de șef Oficiu Județean.
Arată că pârâta recurentă se bucură de toate atributele ce derivă din calitatea sa de angajator și poate lua toate măsurile pe care le consideră oportune pentru eficientizarea activității sale, însă desfacerea contractului individual de muncă trebuie să respecte condițiile impuse de lege. Or, așa cum a arătat, a avut loc o desființare formală a postului de muncă, scopul urmărit nefiind acela de a îmbunătății performanțele societății așa cum susține pârâta recurentă, ci în realitate de a permite angajarea altor persoane care îndeplinesc aceleași atribuții cu cele ale persoanei concediate.
De asemenea, precizează că pe postul nou înființat au fost numite alte persoane care aveau funcția ierarhică inferioară celei de director județean, respectiv au fost numiți directorii operaționali, aceștia au fost numiți inițial în mod provizoriu, numirea transformându-se într-una definitivă, fără ca pârâta recurentă să ofere posibilitatea directorilor județeni să participe la interviul pe care avea obligația să îl organizeze în vederea ocupării postului despre care pârâta recurentă pretinde că este nou format.
Susține că reclamantul intimat, chiar și în condițiile impuse de pârâta recurentă, îndeplinește toate condițiile prevăzute de noua organigramă, respectiv vechime în muncă, vechime în unitate, studii superioare, criterii care conform susținerilor pârâtei recurente trebuie avute în vedere pentru ocuparea postului nou format.
În concluzie, consideră că instanța de fond a apreciat în mod corect că desființarea postului deținut de reclamantul intimat nu a respectat dispozițiile impuse de prevederile art. 65 din Codul muncii, respectiv desființarea postului nu are un caracter efectiv, real și serios. Solicită obligarea pârâtei recurente la plata cheltuielilor de judecată și depune la dosar dovada justificativă a acestora.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 594 din_ a T. ui Maramureș, pronunțată în dosar nr._, a fost admisă în parte contestația formulată de contestatorul O. V. împotriva pârâtei C. N. P. R. SA București și în consecință s-a anulat decizia 947/_ emisă de intimata C.N.P. R. SA.
S-a dispus reîncadrarea contestatorului în funcția echivalentă celei deținută anterior concedierii, aceea de Șef Oficiu Județean de P. .
A fost obligată intimata la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate majorate și reactualizate de care ar fi beneficiat contestatorul de la data încetării raporturilor de muncă și până la reintegrarea efectivă pe postul deținut anterior.
A fost respinsă cererea contestatorului pentru acordarea sumei de 50.000 lei cu titlu de daune morale.
A fost obligată intimata să plătească contestatorului suma de 2500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Prin decizia 947/_ s-a dispus concedierea contestatorului O. V. din funcția de Director județean în cadrul Companiei Naționale "P. R. "; SA conform art. 26.1 și 26.3 din contractul colectiv de muncă 2008-2012 din motive care nu țin de persoana sa, ca urmare a desființării efective a postului ocupat ca o consecință directă a modificării organigramei Companiei Naționale "P. R. "; SA prin Hotărârea Consiliului de Administrație al Companiei Naționale "P. R. "; SA nr. 31 din 30 mai 2012.
Potrivit art. 65 din Codul muncii concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă
determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persona acestuia.
Desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.
Prin Hotărârea nr. 31/_ Consiliul de Administrație al Companiei Naționale "P. R. "; SA a aprobat noua structură organizatorică și desființarea efectivă a posturilor care nu se mai regăsesc în această nouă structură.
Potrivit organigramelor oficiului județean de P. Maramureș în vigoare la_ și_ conducerea oficiului județean era inițial exercitată de Directorul județean și Directorul operațional județean pentru ca ulterior aceasta să fie încredințată șefului oficiului județean de poștă.
Pentru a putea verifica dacă desființarea postului contestatorului a fost efectivă și a avut o cauză reală și serioasă, T. a analizat atribuțiile și competențele acestor funcțiilor prevăzute în fișa postului de director județean și fișa postului pentru noul post de șef oficiu județean de poștă, apreciind că funcția de conducător al Oficiului Județean de P. nu s-a desființat, chiar dacă anterior reorganizării acesta a purtat denumirea de director județean, iar după reorganizare de șef oficiu județean de poștă și că funcția de conducere desființată este aceea de director operațional județean.
Desfacerea contractului de muncă pentru reducere de personal, având ca premisă indispensabilă reorganizarea activității, care trebuie să fie efectivă, trebuie să corespundă unei nevoi reale și să se facă după criterii obiective intimata fiind obligată să facă dovada că a luat măsura pe baza unor justificări obiective.
Totodată este necesar ca motivul care stă la baza desființării postului să aibă corespondent în realitate și să constituie veritabilul motiv al concedierii, nedisimulând un alt temei, cum ar fi acela ala angajării unei noi persoane.
În speță, chiar dacă s-a schimbat titulatura postului la noua structură organizatorică funcția de director județean fiind înlocuită cu funcția de șef oficiu județean, atribuțiile și competențele au rămas în esență aceleași.
Modificările efectuate în fișa postului nu sunt esențiale și nu justifică necesitatea creării unui post nou, cu noi condiții de ocupare.
Instanța a mai constatat că la numirea șefilor de oficiu nu s-a ținut cont de criteriile din procesul verbal de la fila 24, actualului șef de oficiu județean de P. fiind selectat pe post (inițial provizoriu) pe baza unui criteriu neprevăzut în procesul verbal din_, respectiv cel al vechimii în unitate.
Intimata nu a dovedit faptul că a organizat un interviu pentru ocuparea noului post.
Interviul organizat despre care se vorbește în întâmpinare a fost pentru ocuparea unor posturi de execuție vacante deși prin documentul 139/_ s-a dispus că "începând cu data prezentei, se desființează toate posturile vacante existente în structura organizatorică a Companiei Naționale P. R. SA.
Procedura de participare la ocuparea funcțiilor din noua organigramă prin verificarea competențelor profesionale se referea doar la funcțiile de execuție nu și la funcția de conducere ocupată de contestator.
În considerarea celor de mai sus decizia de concediere nr. 927/_ a fost nelegală și netemeinică, a fost anulată și contestatorul repus în situația anterioară concedierii potrivit art. 80 Codul muncii.
Cu privire la cererea de daune morale solicitată de contestator, aceasta nu a fost dovedită iar instanța a apreciat că repunerea contestatorului în situația anterioară concedierii, potrivit art. 80 Codul muncii, constituie o reparație suficientă și echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. În consecință această cerere a fost respinsă ca nefondată.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă a fost obligată intimata la 2500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C. N. P. R. SA București
, solicitând în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă modificarea hotărârii judecătorești recurate în sensul menținerii deciziei de concediere menționate ca fiind una legală și temeinică.
În motivarea recursului s-a arătat în esență că în mod greșit instanța de judecata a considerat că fișa postului de director județean este similară cu fișa postului pentru noul post de sef oficiu județean de poștă și, interpretând greșit cele doua acte juridice deduse judecații a concluzionat că aceste funcții sunt similare (critica circumscrisa dispozițiile art. 304 pct.8 C.proc.civ,).
În acest sens, s-a arătat că o analiză succintă a celor doua fișe de post reliefează faptul ca nu exista identitate intre atribuțiile și sarcinile din cele doua fise de post, fiind evidente diferențele existente.
Astfel, în privința relațiilor organizatorice de autoritate, directorul județean era subordonat directorului regional și avea în subordine ierarhica directorul operațional județean, personalul funcțional administrativ, auxiliar și operațional din cadrul oficiului județean de posta, iar șeful Oficiului Județean de P. Maramureș este subordonat directorului de rețea din cadrul C.N.P.R, și are în subordine directă personal funcțional și auxiliar din cadrul OJ.P. și diriginții oficiilor poștale din componența oficiilor județene de poștă.
S-a mai invocat că preluarea atribuțiilor unui post desființat de către posturile care au rămas nu face dovada menținerii vechiului loc de muncă, ci reprezintă un mecanism de eficientizare a muncii, respectiv că sarcinile stabilite pentru funcția de șef oficiu județean de poștă sunt mult sporite față de cele ale directorului județean (ex.; atribuții pct. 9 - 9,11 - 9.1.5; sarcini: pct. 9.2.1.- 9.2.28.-pentru șef oficiu județean de posta), atribuții, lucrări, sarcini (pct. 9.1- 9.32- pentru director județean), neputându-se constata nici similitudinea acestor atribuții.
Recurenta a arătat că funcția nou introdusă prin organigramă, cea de șef Oficiu Județean de P., are noi atribuții extrem de importante, referitoare la: activitatea de control; activitatea de rezolvare, de către oficiile din subordine, a notelor de debit - credit transmise de Direcția Economica a C.N.P.R, S.A., implicându-se permanent în colaborări în domeniul economic; activitatea privind transmiterea de informații mass mediei locale, precum și asigurarea relației de colaborare cu administrația! locala, conform domeniului de interes gestionat; activitatea tehnic - operațională, prin asigurarea organizării activității de prezentare, prelucrare, transport și distribuire a trimiterilor poștale în condiții de eficienta economica; activitate care presupune implicarea zilnica în luarea de masuri operaționale la nivel de detaliu operațional; activitatea organizatorica pe domeniile distincte: administrativ, aprovizionare, dezvoltare și vânzări.
În dezvoltarea motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, recurenta a învederat că desființarea postului s-a dispus din motive ce nu țin de persoana reclamantului, la nivelul companiei desființându-se 772 de posturi, din care 290 similare cu ale reclamantului, în acest sens pronunțându-se și instanțe de judecată.
S-a mai precizat că motivele ce au condus la adoptarea unei astfel de restructurări a posturilor sunt de natura economică, recurenta înregistrând pierderi nete importante la momentul închiderii exercițiului financiar pe anul 2011, restructurarea aprobată prin HG 1134/2008 având ca scop redresarea economică a societății în vederea declanșării procesului de privatizare.
Reiterând apărările de la fondul cauzei, recurenta a susținut că modificarea structurii interne este atributul exclusiv al angajatorului, societatea având
dreptul sa își organizeze activitatea cum dorește, astfel încât să se asigure o funcționare eficienta a resurselor umane și materiale, în acest sens fiind și practica judiciară și doctrina.
Hotărârea primei instanțe a fost criticată și sub aspectul considerării eronate că angajatorul a introdus o condiție de vechime pe care contestatorul nu o îndeplinea. Menținerea acelorași criterii de selecție pentru noua funcție de conducere în cadrul oficiului județean de poștă nu poate fi impusă angajatorului și modificarea prin adăugarea de noi criterii de selecție nu poate fi reținută ca o încălcare a principiului stabilității în muncă, deoarece cele doua funcții de director județean și director operațional județean nu s-au mai regăsit în noua organigrama și noul statut de funcții al instituției, fiind înființat un singur post de conducere cu atribuții și sarcini modificate.
S-a mai arătat că prin adresa nr. 101/6444/_, s-a adus la cunoștința tuturor angajaților din companie de procedura de ocupare a posturilor de execuție din cadrul organigramei C.N. P. R. S.A. aprobată prin Hotărârea Consiliului de Administrație nr. 31/_, s-au depus înscrisuri privitoare la modalitatea de desfășurare a interviurilor pentru ocuparea acestor posturi. Contestatorul nu a participat la aceste concursuri. Prin urmare, decizia de concediere s-a emis ca urmare a neprezentării contestatorului la aceste concursuri organizate de către companie, postul său fiind desființat efectiv.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de Apel reține următoarele:
Așa cum a apreciat și prima instanță, ceea ce este esențial în conturarea caracterului real al desființării postului, este a verifica în ce măsură atribuțiile vechiului post se regăsesc în postul nou înființat, pentru a putea concluziona că cel din urmă are o individualitate proprie, distinctă de cea a postului la care s-a renunțat, ori, dimpotrivă, postul vechi supraviețuiește în noua organigramă sub o nouă denumire. În această din urmă situație desființarea postului ar fi formală, scopului ei nefiind acela de a îmbunătăți performanțele societății, ci de a permite angajarea unor alte persoane care, în fapt, ar îndeplini atribuții identice sau sensibil egale cu cele ale persoanei concediate, fapt interzis de prevederile art. 65 din Codul muncii.
Pornind de la aceasta, se constată că instanța de fond a făcut o analiză judicioasă a atribuțiilor ce reveneau fiecăreia dintre cele două funcții, instanța de recurs urmând să o completeze în raport și de criticile formulate de recurentă.
Astfel, în primul rând, fapt evident, ambele funcții, atât cea de șef oficiu județean, cât și cea de director județean, sunt funcții de conducere.
În al doilea rând, așa cum rezultă din organigramele depuse, întinderea competenței acestora era identică și din punct de vedere teritorial - atribuțiile de conducere se exercitau la nivel de județ, asupra structurilor și personalului din subordine.
În final, și cu deosebire relevant, Curtea constată că analiza pe fond a atribuțiilor ce reveneau celor două posturi nu relevă diferențe semnificative care să evidențieze caracterul distinct al celui nou creat în raport cu cel desființat, pentru a contura în acest fel caracterul real al măsurii contestate în cauză.
Analizând comparativ fișa postului pentru fiecare din cele două funcții (filele 72-74 și 75-77), Curtea constată că o mare parte de atribuții sunt identice sau aproape identice, modul de formulare fiind însă diferit. Cu titlul de exemplu, atribuții apreciate de recurentă ca fiind total diferite, relevă în fond același conținut. Astfel, chiar prima atribuție din fișa postului prevedea în cazul directorului județean "organizează, coordonează și urmărește realizarea activităților din structura subordonată în condiții de eficiență. În acest sens, aprobă documentele necesare desfășurării activității oficiului județean de P. ";,
iar în cazul șefului de oficiu județean: "organizează, coordonează și îndrumă activitatea operațională de la subunitățile poștale din subordine, în conformitate cu instrucțiunile/normele de lucru specifice și procesele tehnologice";. Or, indiferent de terminologie, acest atribut este în mod evident unul general, specific funcției de conducere, de a organiza, coordona și urmări/îndruma activitatea subordonaților. Nu există nici un fel de diferență de substanță între cele două atribuții. La fel, atribuția privind verificarea realizării obiectivelor de către unitățile subordonate apare în prima fișa ca fiind "urmărește realizarea indicatorilor de plan și/sau indicatorilor de performanță repartizați subunităților poștale subordonate și stabilește măsuri prin care să se asigure îndeplinirea acestora";, iar în cel de al doilea caz aceasta este configurată prin "organizează și coordonează activitatea privitoare la culegerea, înregistrarea, evidența și raportarea datelor decadale și lunare privitoare la realizarea planurilor de venituri, prestații și indicatori de calitate din sectorul de activitate pe care îl conduce."; Este evident că substanța, fondul acestei atribuții este și el același,
indiferent dacă el este formulat mai succint sau mai detaliat, sau este privit mai nuanțat în noua formă.
Alte diferențieri ce apar între fișele celor două posturi ce circumscriu unor atribuții suplimentare în fișa postului Directorului Județean, însă aceste atribuții nu au amploarea și complexitatea necesară configurării unui post nou, ci, în cea mai mare parte, apar ca detalieri sau atribuții subsidiare unor atribuții existente și în fișa vechiului post. O parte din aceste noi atribuții sunt atribuții de control, or, acest tip de atribuții, chiar dacă nu sunt menționate explicit, sunt specifice
funcțiilor de conducere și pot fi adăugate fișei postului fără a schimba esența acestuia. În acest tip de atribuții se încadrează, spre exemplu, și cele privind organizarea și îndrumarea activității de depistare a contravențiilor sau verificarea timpilor de circulație pentru toate categoriile de prestații poștale sau organizarea și controlarea activității de control la subunitățile poștale din subordine, atribuții ce revin postului de Director Județean și nu erau explicit prevăzute în fișa șefului de oficiu județean. Alte atribuții nou introduse privesc, spre exemplu, organizarea și coordonarea activității de culegere a datelor de trafic, propunerea de noi forme de reclamă a serviciilor poștale sau asigurarea aprovizionării subunităților poștale cu combustibil pentru perioada de iarnă, atribuții care, fiind și ele inerente unui post de conducere la nivel județean, nu relevă crearea unui nou post, distinct de cel desființat.
Curtea subliniază că, deși este evident că au fost adăugate noi atribuții funcției de conducere, fapt ce a sporit responsabilitatea și autoritatea acesteia, acest element nu este prin sine însuși suficient pentru a conduce la concluzia că postul de șef oficiu județean nu se regăsește în noua organigramă a intimatei sub denumirea de director județean.
Curtea recunoaște pe deplin atributul angajatorilor, pretins de intimată, de a-și reorganiza activitatea cum apreciază de cuviință, din punct de vedere al oportunității, cu condiția de a nu se lua, sub acest pretext, măsuri care încalcă exigențele imperative pretinse de art. 65 alin.2 Codul muncii
Astfel, art. 40 alin.1 din Codul Muncii republicat, prevede că angajatorul are dreptul de a stabili atribuțiile corespunzătoare fiecărui salariat în condițiile legii. Ca atare, angajatorul poate modifica atribuțiile unui angajat, fie prin diminuarea, fie prin creșterea lor, iar acest fapt, nu implică, prin el însuși, o transformare a unui post în altul.
Astfel, atribuțiile unui salariat sunt variabile ca întindere, putând fi extinse sau restrânse în funcție de modul în care angajatorul înțelege să își desfășoare activitate. De altfel, tocmai pentru că legea permite abordarea flexibilă a atribuțiilor unui salariat, fără acordul acestuia, adăugarea unor noi atribuții celor
existențe nu are semnificația creării unui post nou. Sigur, condiția esențială este ca adăugarea acestor atribuții să nu aibă amploarea, diversificarea sau complexitatea necesară pentru a configura practic transformarea vechiului post în alt post, cu alte cuvinte este esențial ca prin noile atribuții să nu se schimbe felul muncii, ci să se circumstanțieze doar modalitatea de exercitare a acesteia.
Or, în cauza de față, așa cum s-a arătat anterior, postul de director județean cuprinde în cea mai mare parte atribuțiile postului de șef oficiu județean, identic formulate sau redefinite, căruia i s-au adăugat atribuții suplimentare sau subsidiare celor existente, în completarea funcției de conducere și nu în crearea unui post diferit de cel inițial, altfel decât sub aspect pur formal.
În consecință, Curtea reține că în mod corect instanța de fond a apreciat că desființarea postului reclamantului a fost una pur formală, fictivă, motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă fiind neîntemeiat. De asemenea, în condițiile în care lipsa caracterului real al concedierii întemeiate pe dispozițiile art. 65 din Codul muncii atrage nulitatea concedierii, nu se mai impune analiza celorlalte motive de recurs invocate.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă se va obliga recurenta, aflată în culpă procesuală, să plătească intimatului O. V. suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând contravaloarea onorariului de avocat (fil a73).
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. N. P. R. SA București împotriva sentinței civile nr. 594 din_ a T. ui Maramureș, pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Obligă pe numita recurentă să plătească intimatului O. V. suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 23 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||
L. D. | D. | G. | DS |
G. ,
C. M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./_ Jud.fond: C. M.
