Decizia civilă nr. 4011/2013. Cotestație decizie concediere
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4011/R/2013
Ședința publică din data de 16 octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. M. JUDECĂTORI: S. -C. B.
I. -R. M.
G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC S. C. S. C. -
N. împotriva sentinței civile nr. 1125 din 27 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._, privind și pe reclamanta intimată P.
I. P., având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul pârâtei recurente, av, Kiss Oscar în substituirea av. Somai Laszlo Jozsef și reprezentantul reclamantei intimate, Bota N. împuternicit prin procură judiciară (f.115 dosar fond), lipsă fiind reclamanta intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 10 octombrie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar din partea reclamantei intimate întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului și menținerea ca termen legal a sentinței atacate.
Se comunică reprezentantului pârâtei recurente un exemplar din întâmpinare.
Reprezentantul pârâtei recurente depune la dosar împuternicire avocațială de substituire și arată că nu solicită termen pentru studierea întâmpinării. Depune totodată un înscris reprezentând răspunsul primit de la compania Orange privind numerele de telefon active deschise pe numele pârâtei în perioada iunie - august 2012, pe care îl comunică și reprezentantului reclamantei intimate.
La solicitarea instanței, reprezentantul reclamantei intimate arată că are studii juridice dar nu poate face dovada.
Curtea îi pune în vedere faptul că nu va putea pune concluzii pe fond în acest caz.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul pârâtei recurente solicită admiterea recursului, modificarea în întregime a sentinței atacate în sensul respingerii contestației împotriva deciziei de concediere pentru motivele expuse pe larg în memoriul de recurs, arătând în esență că decizia de concediere a fost întocmită în conformitate cu cerințele legale. Anunțul din ziua invocat de reclamanta intimată și însușit de instanța de fond nu aparține pârâtei. Postul reclamantei a fost desființat definitiv în luna august, apoi după două luni au fost preluate de la punctul de lucru
desființat, două angajate pe o perioadă de 2 zile doar pentru efectuarea curățeniei după șantier la un magazin reamenajat, greșit reținând prima instanță că acestea au fost angajate pe postul reclamantei. Desființarea postului a fost determinată
de reducerea substanțială a volumului de activitate, aceasta având o cauză reală, dovedită prin contractul reziliat. Solicită cheltuieli de judecată ocazionate la fondul cauzei.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A,
Asupra recursului civil de față:
Prin contestația înregistrată sub dosarul nr._ pe rolul T. ui Maramureș, contestatoarea P. I. -P. a chemat în judecată pe pârâta S.C.";S.
C. "; S.R.L., solicitând instanței: anularea deciziei nr.598/_ ; reintegrarea contestatoarei în postul avut anterior concedierii cu obligarea pârâtei la despăgubiri constând în drepturi salariale de care ar fi beneficiat dacă ar fi continuat executarea contractului individual de muncă până la reintegrarea efectiv; cu cheltuieli de judecată.
În fapt, contestatoarea a precizat că a fost angajata societății pârâte cu contractul individual de muncă nr. 762/_ pe postul de îngrijitor clădire, la punctul de lucru al societății din B. M. str. V. iei nr. 73 în Complexul Gold Plaza.
S-a mai arătat că societatea pârâtă nu a respectat contractul colectiv de muncă, regulamentul de ordine interioară, repartizările pe schimburi, acordarea zilelor libere și de sărbători legale, acordarea bonurilor de masă, i s-a interzis efectuarea concediului medical, a fost concediată abuziv, după care au fost angajate alte persoane pe posturile desființate.
La sesizările contestatoarei către conducerea centrală a societății, aceasta a susținut că i s-ar fi comunicat răspunsul din data de_, semnat de către managerul Thomas Emmerling, în sensușl că d-nul Molnar Ferenc a fost sancționat disciplinar cu un "avertisment scris";.
Reclamanta a mai arătat că, neexistând niciun motiv întemeiat, fără a avea abateri disciplinare, absențe nemotivate, reprezentanții societății au recurs la desființarea posturilor ocupate de către aceasta, fiind emisă decizia 598/_ . Se apreciază că această decizie nu îndeplinește cerințele art. 74 Codul muncii, este lovită de nulitate absolută, cu atât mai mult cu cât aceasta constituie un preaviz și nu o decizie propriu-zisă.
La fila 109 din dosar, contestatoarea și-a precizat contestația în sensul că înțelege să conteste decizia nr.630/_
de încetare a contractului individual de muncă, decizie ce i-a fost comunicată abia odată cu întâmpinarea la termenul din_ . La aceeași dată au fost emise și decizia 628/_, de suspendare a contractului individual de muncă precum și decizia 629/_, de încetare a suspendării contractului individual de muncă.
În drept, se invocă disp.art. 38, 39 lit. e, f, art. 65, art. 74, art. 173 al. 1, art. 285-298 Codul muncii.
În dovedirea acțiunii s-au depus la dosar înscrsisuri.
Pârâta S.C.";S. C. "; S.R.L a formulat în cauză întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată și a depus în cauză documentația ce a stat la baza emiterii deciziilor contestate
Prin sentința civilă nr.1125 din_ pronunțată de Tribunalul Maramureș,
s-a admis contestația formulată de contestatoarea P. I. -P. în contradictoriu cu intimata S.C.";S. C. "; S.R.L și în consecință, a fost anulată decizia de concediere nr. 630/_ emisă de intimată, s-a dispus reintegrarea contestatoarei pe postul deținut anterior concedierii, îngrijitor clădire
la punctul de lucru al societății din B. M., str. V. iei, nr. 73 în Complexul Gold Plaza.
Pârâta a fost obligată la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatoarea de la desfacerea contractului individual de muncă până la reintegrarea efectivă.
Pârâta a fost obligată să plătească contestatoarei suma de 350 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 630/_, pârâta a dispus încetarea contractului individual de muncă al contestatoarei începând cu_, conform art. 65 al. 1 Codul muncii, acordându-se preavizul legal de 20 de zile lucrătoare, începând cu data de_ .
Prin decizia nr. 598/_, s-a acordat contestatoarei un preaviz de 20 zile lucrătoare, începând cu_, urmând ca, contractul individual de muncă nr. 7162/_ să înceteze la_, dată la care expira preavizul acordat.
Contestatoarea a beneficiat de concediu medical 8 zile pentru perioada: _
-1_, situație în care perioada preavizului a fost întreruptă, aceasta fiind prelungită până la_ .
S-a mai reținut că, de la data de_, contestatoarea nu s-a mai prezentat la locul de muncă astfel că, până la data expirării termenului de preaviz, i s-a suspendat contractul individual de muncă potrivit deciziei nr. 628/_ .
Potrivit art. 76 Codul muncii: "Decizia de concediere se comunică salariatului în scris și trebuie să cuprindă obligatoriu: a) motivele care determină concedierea, b) durata preavizului, c) criteriile de stabilire a ordinii de priorități, conform art. 69 al. 2 lit. d) lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate și temeiul în care salariații urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant, în condițiile art. 64.";
Prima instanță a reținut că din cuprinsul deciziei de concediere 630/_ lipsesc elementele prevăzute de art. 76 lit. a), c) și d).
S-a mai reținut de către instanța de fond că angajatorul nu a făcut dovada faptului că postul ocupat de contestatoare, acela de îngrijitor clădiri la punctul de lucru al societății situat în B. M., str. V. iei nr. 73, în Complexul Gold Plaza a fost desființat efectiv, întrucât în perioada de preaviz acordată contestatoarei, pârâtul a solicitat prin "Glasul Maramureșului";, la data de_, angajarea de persoane pe post de îngrijitor clădiri (curățenie) în Gold Plaza, pe post similar celui ocupat de contestatoare.
Totodată, verificând organigrama unității, prima instanță a mai constatat că postul ocupat de contestatoare - îngrijitor clădiri - pretins a fi desființat, la scurt timp a fost reînființat sub o altă denumire "femei de serviciu"; fiind angajate, pe postul similar ocupat de contestatoare, numitele: Ghiman L., conform contractului individual de muncă( fila nr.76 dosar de fond)și Năsăudean C. -C.
, conform contractului individual de muncă ( fila nr.81 dosar de fond).
Așadar, prima instanță a constatat că postul ocupat de contestatoare nu a fost desființat efectiv, întrucât după o perioadă scurtă de timp, pe același post au fost angajate alte persoane, motiv pentru care s-a constatat că decizia de concediere este nelegală și netemeinică și potrivit art. 80 Codul muncii, s-a dispus anularea acestei decizii.
Potrivit art. 274 Cod procedură civilă, intimata a fost obligată să plătească contestatoarei 350 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, dovedit cu chitanța nr. 26/_ .
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta S.C.";S. C. "; S.R.L., considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică, pentru următoarele motive:
Contrar celor reținute în hotărâre de către judecătorul fondului, actele întocmite cu ocazia concedierii intimatei, pentru motive care nu țin de persoana salariatului, au fost făcute cu respectarea prevederilor legale. Astfel, se arată că preavizul pentru concediere nr. 598/_ prevede expres faptul că nu există locuri de muncă disponibile în cadrul societății, că motivul concedierii a fost reorganizării activității societății și reducerea cheltuielilor cu personalul, ș.a.m.d.
Recurenta mai arată că obligația menționării criteriilor de stabilire a ordinii de priorități, conform art. 69 alin. (2) lit. d), se aplică numai în cazul concedierilor colective, iar lista locurilor de muncă disponibile în unitate și termenul în care salariații urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant - deși a fost menționată expres lipsa locurilor de muncă - se aplică doar în cazul în care concedierea se dispune pentru motivele prevăzute la art. 61 lit. c) și d). precum și în cazul în care contractul individual de muncă a încetat de drept în temeiul art. 56 alin. (1) lit. e). Ori, se arată că intimatei i-a încetat contractul individual de muncă în temeiul art. 65 alin. (1).
Astfel, decizia de concediere trebuia să cuprindă în mod obligatoriu, pentru concedierea în temeiul art. 65 alin. (1), motivele concedierii și durata preavizului, obligații pe care recurenta consideră că și le-a îndeplinit întocmai.
Se mai invocă faptul că anunțul din ziarul "Glasul Maramureșului "invocat de către intimată și însușit de către judecătorul fondului nu aparține recurentei, care nu are nicio legătură cu acel anunț, iar numărul de telefon nu aparține societății recurente (în acest sens se anexează lista numerelor de telefon valabile în acea perioadă).
Recurenta mai susține că postul ocupat de intimată a fost desființat efectiv. Se arată că, așa cum rezultă și din organigrama depusă la dosarul cauzei din data de_ (data încetării raporturilor de muncă ale intimatei) și până la data de_ (data la care au fost preluate de la punctul de lucru desființat Real B.
M. două angajate - R. G. C. și Săsăran Nastasia, fiindu-le salvate astfel locurile de muncă), nu a fost angajată nicio persoană.
Se arată astfel că instanța de fond în mod greșit a reținut că Ghiman L. și Năsăudean C. -C. au fost angajate pe postul ocupat de intimată, întrucât aceste persoane au fost angajate pentru 2 zile în luna septembrie 2012 și doar pentru efectuarea curățeniei după șantier la un magazin reamenajat (H&M). După desființarea postului ocupat de reclamantă nu a fost angajata nicio persoană.
În concluzie, se apreciază că instanța de fond în mod greșit a reținut că pe postul ocupat anterior de intimată ar fi fost angajată o altă persoană, iar în ceea ce privește cauzele efective ale desființării postului, se consideră că, pe de o parte, este deja notorie criza financiară, iar pe de altă parte, a fost depusă dovada rezilierii contractului de curățenie cu Real B. M., în aceste condiții existând fără îndoială o cauză efectivă și serioasă de desființare a postului.
Recurenta mai arată că desființarea postului a fost determinată de reducerea substanțială a volumului de activitate, aceasta având o cauză reală.
În drept, se invocă disp art.299 și urm.Cod. pr. civ., Codul Muncii.
Intimata P. I. P. a formulat întâmpinare,
solicitând respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii recurate și obligarea recurentei la plat cheltuielilor de judecată.
Analizând recursul formulat de pârâta S.C.";S. C. "; S.R.L,
prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, se reține că acesta este nefondat
, pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr. 630/_ ( fila nr.53 dosar de fond), contestată în cauză conform precizării de acțiune formulate de către reclamantă, recurenta a dispus încetarea contractului individual de muncă al contestatoarei începând cu_, conform art. 65 alin.1 Codul muncii, fără ca această decizie să cuprindă niciun motiv de concediere.
Astfel, Curtea reține că recurenta, cu înc ălcarea dreptului la informare și la
apărare al intimatei, nu a cuprins, în d ecizia contestată în cauză, de încetare a
contractului individual de muncă, motivele reale, determinante de concediere a
contestatoarei, cu atât mai mult cu cât, art.79 din Codul muncii republicat
prevede, c ă, în c az de conf lic t de mun c ă, ang ajatorul nu po ate invoc a în f aț a
ins tanțe i al te mo tiv e de f ap t s au de drep t dec ât cele pr ec iz ate în dec iz ia d e
concediere.
Astfel, Codul muncii, în privința tuturor deciziilor de încetare a raporturil or
juridice de muncă, prevede că asemenea acte unilaterale trebuie să îmbrace
forma scrisă și să c uprindă în chiar co nținutul lor motivar ea reală în fapt și î n
drept a măsurii luate.
Art.31 alin.1 și 2 di n Constituție
garantează dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public. Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.
De asemenea, art.24 alin.1 din Constituția României
garantează dreptul la apărare.
Potrivit doctrinei și jurisprudenței instanței supreme, motivarea este
necesară mai ales în cazul actelor prin care se suprimă drepturi sau situații juridice individuale
, aceasta trebuind să fie suficient de precisă
astfel încât motivul actului să transpară clar, ea trebuie să fie intrinsecă actului
, adică trebuie conținută nu neapărat în înscrisul ce cuprinde manifestarea de voință în sine, ci de oricare dintre înscrisurile ce formează actul și care se comunică particularului odată cu acesta.
În lipsa motivării actului decizional
, instanța nu poate aprecia asupra legalității acestui act. Pentru a-și putea exercita atribuția de control a legalității
actelor decizionale ale angajatorilor, in stanța de j udecată trebuie să cunoa sc ă
raționamentul real pentru care emitentul actului a ales soluția criticată de cel
vătămat, iar această motivare trebuie să fie intrinsecă actului său unilateral,
neputând fi complinită în cursul cercetării judecătorești.
Nemotivând în mod real măsura luată, ce privește încetar ea raporturilor
juridice dintre părți, aducând astfel atingere drepturilor intimatei, recurenta, pe
lângă faptul că a încălcat drepturile acesteia la apărare și la informare, nu a
demonstrat că se im punea în cauză o as emenea vătămare a drepturilor salariatei
prin decizia contestată în cauză.
Potrivit disp.art.6 alin.2 din Codul muncii, tuturor salariaților care
prestează o muncă l e este recunoscut d reptul la protecție împotriva concedierilor
nelegale.
Potrivit ar t.24 l it. a d in C ar ta soc ial ă euro pe an ă rev izu ită , pentru concedierea salariaților trebuie să existe în mod necesar un motiv întemeiat, iar Org an iz aț ia
In tern aț ion al ă a Mun c ii a statuat că lucrătorul nu va fi concediat fără să existe un motiv valabil de concediere, legat de aptitudinea sau conduita acestuia sau bazat pe necesitățile de funcționare a întreprinderii, prin urmare, trebuie să existe o
imposibilitate obiectivă, reală, de continuare a raporturilor juridice de muncă
dintre părți.
Art.6 pct. 1 d in P ac tul in tern aț ion al cu priv ire l a drep tur ile econo mice, soc iale
ș i cul tur ale prevede că: "Statele părți la prezentul pact recun osc dreptul la munc ă
ce cuprinde dreptul ce îl are orice persoană de a obține posibilitatea să -și
câștige existența printr-o muncă liber aleasă sau acceptată și vor lua măsurile
potrivite pentru garantarea acestui drept";
Î n consecință, ceea ce atât legislația națională, cât și cea internațională
garantează salariaților, în cazul concedierii, este ca această măsură să fie luată
doar în condițiile în care cauza invocată ca temei al încetării contractului de
muncă are un caracter obiectiv, aceasta poate fi constatată în mod real și
prezintă o aseme nea însemnătate, încât să facă im posibilă continuare a
raporturilor de muncă dintre p ărți.
Prin decizia nr.23/_, Curtea Constituțională, investită cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a disp.art.65 alin.2 din Codul muncii-invocată în sensul că aceste prevederi aduc atingere art.135 alin.1, 2 și art.136 alin.5 din Constituție, întrucât textul de lege criticat dă posibilitatea instanței de judecată să intervină în analiza actului managerial al angajatorului, fapt ce constituie o încălcare a libertății economice-, a reținut că următoarele:
"…departe de a reprezenta o încălcare a dispozițiilor constituționale referitoare la libertatea economică și inviolabilitatea proprietății private, prevederile de lege criticate reprezintă, în realitate, o expresie a art.57 din Constituție, potrivit cărora "Cetățenii români, străini și apatrizii trebuie să își exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți";.
Curtea Constituțională a mai reținut prin aceeași decizie, următoarele:
"…prevederile de lege criticate stabilesc condițiile în care angajatorul poate dispune concedierea salariatului din motive care nu sunt imputabile acestuia. Aceste condiții urmăresc să stabilească un echilibru între cele două părți ale contractului de muncă, respectiv între necesitatea de a asigura angajatorului libertatea de a dispune cu privire la desființarea unor locuri de muncă atunci când considerente obiective o impun-dificultăți economice, transformări tehnologice, reorganizarea activității, decesul angajatorului persoană fizică, rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătorești de declarare a morții sau a punerii sub interdicție a angajatorului persoană juridică, dizolvarea angajatorului persoană juridică, ori mutarea unității în altă localitate-, pe de o parte, și nevoia de a proteja salariatul de o eventuală atitudine abuzivă a angajatorului, de cealaltă parte.
……………………
Curtea apreciază, așadar, că textul de lege criticat nu urmărește limitarea libertății angajatorului de a dispune cu privire la modul de administrare a activității economice, ci, din contră, asigură posibilitatea manifestării acesteia în funcție de factorii obiectivi care o influențează, excluzând doar o eventuală atitudine abuzivă a angajatorului față de salariat.";
Prin urmare, în mod corect, în temeiul disp.art.76 și art.78 din Codul
muncii, prima instanță a constatat nulitatea absolută a deciziei de concediere
contestate în cauză, care nu cuprinde me nțiunile obligatorii privind motivele care
au determinat concedierea salariatei.
Aceste motive de nulitate absolută a deciziei contestate fac de prisos analizarea în cauză a celorlalte motive privind nelegalitatea și netemeinicia acestui act unilateral al angajatorului, invocate prin motivele de recurs.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.1 Cod. proc. civilă, se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta S.C.";S. C. "; S.R.L și se va menține sentința pronunțată de către prima instanță
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta S.C.";S. C. "; S.R.L împotriva sentinței civile nr.1125 din_ a T. ui Maramureș pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |||||
C. | M. | S. | -C. | B. | I. -R. | M. |
G.
G. C.
Red. C.M.;
Tehnored.: C.M./V.R.;
2 ex./_ .
Jud.fond: Tribunalul Maramureș: C. M.
