Decizia civilă nr. 4393/2013. Obligație de a face. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4393/R/2013
Ședința publică din 12 noiembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. G. JUDECĂTOR: L. D. JUDECĂTOR: S. D.
GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC T. SA împotriva sentinței civile nr. 12879 din 16 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe reclamanta intimată K. I. și pe pârâții intimați P. R. S., M. M., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantei intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin memoriul de recurs pârâta recurentă SC T. SA a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 242 C.pr.civ.
De asemenea, se constată că la data de 21 octombrie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, reclamanta intimată K. I. a depus la dosar întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și nelegal și pe cale de consecință menținerea sentinței civile atacate ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată, precum și judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 242 C.pr.civ.
Curtea constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
În urma deliberării, reține că
prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, completată, reclamanta K. I. în contradictoriu cu pârâții P. R. S. ,
M. M. și SC T. SA, a solicitat obligarea la eliberarea unei adeverințe necesare revizuirii pensiei sale, cerută conform Legii nr.263/2010 și HG nr. 257/2011, plata daunelor morale și cominatorii și a cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 12879/_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._
, s-a respins capătul de cerere privind obligarea la eliberarea unei adeverințe, formulat de reclamanta K. I., în contradictoriu cu pârâții P. R.
S. și MUREȘAN M., ca fiind formulată față de persoane fără calitate procesuală pasivă.
S-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta
K. I. în contradictoriu cu pârâta S.C. T. S.A.
S-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea pârâților P.
R. S., MUREȘAN M. și S.C. T. S.A. la plata daunelor morale și a daunelor cominatorii.
A fost obligată pârâta S.C. T. S.A. să elibereze reclamantei o adeverință care să evidențieze salariile brute realizate lunar în perioada_ -_ .
Soluția menționată a avut la bază următoarele considerente:
Reclamanta a fost angajat pârâtei de Cooperativei T. T., respectiv Întreprinderii T., continuatoare fiind pârâta SC T. SA, căreia în temeiul art.40 alin.2 lit. h din Codul muncii îi revine obligația de să elibereze la cererea reclamantei toate documentele care atestă calitatea de salariat a acesteia, inclusiv adeverințe detaliate din care să reiasă toate salariile, incluzând sporurile sau alte elemente componente ale salariilor, detaliat, fără a aprecia cu privire la utilitatea acestor adeverințe, singura în măsură să aprecieze dacă datele referitoare la salariile cuprinse în adeverințe sunt relevante pentru stabilirea pensiei fiind Casa Județeană de Pensii. Așadar, angajatorul nu poate aprecia și decide dacă anumite elemente componente ale sumelor de bani plătite cu titlu de drept salarial angajatului sunt sau nu avute în vedere la stabilirea pensiei.
Angajatul are obligația să indice detaliat toate elementele componente ale drepturilor salariale, să indice în ce măsură pentru acestea s-au plătit sau nu anumite contribuții către bugetul de stat, urmând ca aprecierea asupra caracterului permanent sau nepermanent ale acestor venituri precum și cu privire la alte criterii care determină includerea acestora în baza de calcul a pensiilor să revină exclusiv Casei Județene de Pensii.
În ceea ce privește pârâții persoane fizice, aceștia neavând calitatea de angajator sau fost angajator al reclamantei și nerevenindu-le astfel obligații privind eliberarea unor documente referitoare la raporturile de muncă, aceștia nu au calitate procesuală pasivă și prin urmare acțiunea a fost respinsă față de aceștia.
În consecință, se constată că refuzul pârâtei SC T. SA de a elibera adeverința completă, în sensul menționat anterior, refuz înserat în adresa de la fila 17, este nelegal și constituie o încălcare a obligației angajatorului de a elibera salariatului documentele referitoare la toate elementele drepturilor salariale.
Este neîntemeiată capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata unor daune morale și a unor daune cominatorii, nefiind făcută dovada vreunor suferințe psihice și, în ceea ce privește daunele cominatorii, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege. Astfel, potrivit art.5803 alin.1 și 5 din Codul de procedură civilă, pentru obligațiile de a face care nu pot fi îndeplinite prin alte persoană decât debitorul, constrângerea nu mai poate opera prin intermediul daunelor cominatorii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta S.C. T. S.A.,
prin care a solicitat anularea sentinței cu consecința respingerii acțiunii.
În motivarea recursului pârâta a arătat că solicitările reclamantei au fost respectate de S.C. T. -S.A. T., prin înscrierea în carnetul de muncă a salariilor brute dupa care s-a calculat pensia conform prevederilor din Legea 263/2010 art. 165(1) și H.G. 257/2011 art. 127 (5) lit. a-g.
De asemenea, a mai invocat că salariații S.C.T. -S.A. T. nu au beneficiat de sporuri cu caracter permanent, iar eliberarea unei adeverințe care să evidențieze salariile brute nu o avantajează pe reclamantă pentru că diferențele dintre salariile înscrise în carnetul de muncă și salariile relizate provin din plusul sau minusul de venituri realizate prin munca în acord global, premii anuale sau ocazionale, participarea la beneficii a oamenlor muncii, al treisprezecelea salar nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual
întrucat nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de_ .
Recurenta a mai precizat că a eliberat salariaților care au solicitat adeverințe cu salariul neînscris în carnetul de muncă, adeverințe cu sporul de noapte, sporul de vechime și adeverințe cu perioada lucrata în grupa a II-a de muncă, adeverințe care au contribuit la majorarea cuantumului pensiei solicitanților.
În drept, a invocat dispozițiile art. 165 alin. 1 din Legea 263/2010 și art.
127 alin. 5 lit. a-g din H.G.257/2011 și Anexs nr. 15 la HG 257/2011.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 8 august 2013 reclamanta K. I. s-a opus admiterii recursului.
Nu au fost administrate probe noi. Recursul este nefondat.
În mod corect a reținut instanța de fond că în temeiul art. 40 alin. 2 lit. h din Codul muncii angajatorul are obligația să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului. Această obligație a angajatorului/fostului angajator rezultă și din dispozițiile art. 123 alin. 2 din HG 257/2011, care prevede normele de aplicare a prevederilor Legii 263/2010.
În îndeplinirea acestei obligații, în lipsa unor dispoziții legale în acest sens, angajatorul nu are competența să cenzureze utilitatea eliberării adeverințelor solicitate de salariați, care să ateste veniturile obținute de aceștia, în funcție de interpretarea pe care o dă unor prevederi legale.
De asemenea, împrejurarea că recurenta a eliberat angajaților săi adeverințe cu salariul cu salariul neinscris în carnetul de muncă, adeverințe cu sporul de noapte, sporul de vechime și adeverințe cu perioada lucrata în grupa a II-a de muncă, nu este de natură a conduce la o altă concluzie, anagajatorul fiind obligat să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului, documente care implică și veniturile obținute de acesta.
Pentru aceste considerente, întrucât hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior, a art. 3041și 312 alin. 1 Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta S.C. T. S.A., împotriva sentinței civile nr. 12879 din_ a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | ||||
D. G. | L. | D. | S. | D. C. | M. |
Red.DG/dact.MS 2 ex./_ Jud.fond: I.P.
